Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programare RT PCR COVID-19
Cosul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

Bronșita – o infecție a tractului respirator superior

bronsita, bronsita cronica, bronsita acuta

Bronșita este caracterizată de inflamația mucoasei bronșice, distingându-se două forme ale acesteia: acută și cronică.

Bronșita și cele două forme, acută și cronică

Bronșita acută este o infecție a căilor respiratorii mari, auto-limitată, care se manifestă cel mai adesea prin tuse, cu sau fără producție de spută, care se remite după 2-3 săptămâni. Alte simptome care pot fi întâlnite în cursul unei bronșite acute sunt: congestia nazală, dispneea, durere orofaringiană, cefalee, febră, mialgii, fatigabilitate, wheezing (respirație șuierătoare).

Cuprins:

Forma acută este produsă de infecții virale în proporție de până la 90% dintre cazuri, infecțiile bacteriene fiind detectate în 1% până la 10% din cazuri. Virusurile incriminate în apariția bronșitei acute sunt reprezentate de rhinovirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri, virusul Influenza, virusul Parainfluenza, virusul respirator sincițial. Bacteriile implicate în etiologia acesteia sunt Mycoplasma pneumoniae, Bordetella pertussis, Chlamydia pneumoniae, Streptococcus pneumoniae. O persoană care suferă de bronșită acută poate fi contagioasă, imediat după apariția simptomatologiei.

Bronșita acută – diagnostic și tratament

Diagnosticul este stabilit pe baza simptomelor și semnelor clinice. Tusea din bronșita acută trebuie diferențiată de tusea cronică din alte patologii, precum astmul bronșic, bronhopneumopatia obstructivă cronică exacerbată, boala de reflux gastro-esofagian, insuficiența cardiacă, tuberculoza pulmonară sau pneumonia. Bronșita acută este o patologie comună la vârstnici, sugari și copii mici. În cazul bronșitei acute, simptomele pot fi similare cu cele ale unei răceli banale sau gripei.

În unele cazuri, clinicianul poate recomanda următoarele teste și investigații:

  • Radiografie pulmonară: poate ajuta în diagnosticul diferențial între o pneumonie și o altă afecțiune care poate explica tusea. Acest lucru este deosebit de important pentru pacienții fumători sau nefumători.
  • Examen microscopic de spută: sputa definește secrețiile traheobronșice expectorate în cursul unui acces de tuse. O cultură din spută ajută la identificarea bacteriilor din secrețiile traheobronșice, confirmând astfel prezența unei infecții în tractul respirator.
  • Hemograma1 este adesea solicitată de medicul curant, pentru a evidenția o posibilă infecție sau pentru a demonstra un dezechilibru în cadrul formulei leucocitare, leucocitele fiind implicate în mecanismele de apărare ale organismului.
  • Spirometria: rezultatele acestui test ajută la diferențierea între astm și emfizem.
  • Verificarea nivelului de oxigen din sânge – folosind un senzor care se fixează pe deget (în cazurile mai severe)

Bronșita acută – tratament

Tratamentul bronșitei acute este simptomatic, fiind focusat în primul rând pe suprimarea tusei. Pacienților care prezintă tuse seacă li se administrează antitusive, iar celor cu tuse productivă li se administrează expectorante. În cazul prezenței obstrucției nazale se pot administra decongestionante nazale, iar la pacienții care prezintă febră, durere orofaringiană, mialgii, cefalee, pot fi administrate antiinflamatoare non-steroidiene. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), antibioticele nu trebuie utilizate pentru tratarea bronșitei acute, deoarece majoritatea lor sunt de etiologie virală.

Antibioticele sunt recomandate doar în cazurile în care se suspicionează sau se confirmă etiologia bacteriană. Se indică utilizarea de antibiotic, în cure de 5-7 zile. Utilizarea neadecvată sau în exces a antibioticelor va duce la dezvoltarea unor tulpini bacteriene rezistente. Chiar și fără tratament, majoritatea cazurilor au evoluție bună, spre rezoluția simptomatologiei.

Bronșita cronică (boală pulmonară obstructivă cronică sau BPOC) este definită de inflamația cronică nespecifică a peretelui bronșic, ale cărei consecințe sunt tusea cu expectorație pe o perioadă de minimum 3 luni pe an, simptome apărute timp de doi ani, consecutiv. Fumatul este principalul factor de risc pentru apariția bronșitei cronice. Poluarea aerului și expunerea profesională la anumite substanțe joacă, de asemenea, un rol important în patogeneza bolii.

Bronșita cronică – tablou clinic și principii terapeutice

La debut, tusea este matinală, devenind treptat permanentă. Sputa este de obicei muco-seroasă, iar în perioadele de exacerbare infecțioasă devine muco-purulentă. Prezența simptomatologiei este asociată cu o degradare a stării generale semnificativă la persoanele afectate, indiferent dacă acești pacienți prezintă sau nu sindrom obstructiv. Pacienții cu bronșită cronică prezintă un risc crescut de a dezvolta bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Tratamentul urmărește în primul rând reducerea iritației bronșice și tratarea corectă a infecțiilor din sfera ORL. Antitusivele sunt indicate la debutul bronșitei, ulterior, pentru stimularea expectorației, administrându-se expectorante și mucolitice (per os sau în aerosoli). Antibioticele se administrează în cazul suprainfectării bacteriene. Pacienții trebuie să mențină un consum adecvat de lichide, întrucât hidratarea corespunzătoare favorizează fluidificarea și eliminarea secrețiilor bronșice obstructive.

Bronșita – prevenție2

Pentru a evita sau a reduce riscul de a dezvolta atât bronșită acută, cât și cronică sunt necesare o serie de măsuri, cum ar fi:

  • Încetarea fumatului: este esențială renunțarea la fumat și evitarea fumatul pasiv, deoarece fumatul slăbește sistemul imunitar, facând mai dificilă combaterea infecțiilor.
  • Evitarea poluării: evitarea zonelor cu niveluri ridicate de poluare a aerului, praf sau fum poate ajuta la scăderea riscului de bronșită și alte afecțiuni pulmonare, cum ar fi astmul.
  • Purtarea unei măști: o mască care acoperă atât gura, cât și nasul, poate ajuta la prevenirea expunerii la iritanții pulmonari și la scăderea inflamației căilor respiratorii.
  • Vaccinarea: în majoritatea cazurilor, populația la risc ar trebui să se vaccineze anual împotriva gripei și să se vaccineze de rutină împotriva unor infecții ce pot declanșa pneumonia (în special la vărste extreme) sau a tusei convulsive. Prevenirea infecțiilor respiratorii menține populația în stare de sănătate, pe tot parcursul anului.
  • Spălarea regulată a mâinilor și menținerea curată a suprafețelor, pot ajuta la prevenirea infecțiilor virale.

Referințe:

  1. CURS DE PNEUMOLOGIE PENTRU STUDENTI, Univ. de Medicina si Farmacie ‘’Victor Babes’’, Timisoara 2019
  2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bron%C8%99it%C4%83
  3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bronchitis/diagnosis-treatment/drc-20355572
  4. https://www.verywellhealth.com/diagnosis-of-bronchitis-914670
  5. https://www.medicalnewstoday.com/articles/317761#Preventing-bronchitis
  6. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3993-bronchitis
icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda