Probiotice - Ce sunt și ce rol au probioticele în organism

Probioticele sunt microorganisme benefice pentru sănătatea organismului atunci când sunt consumate sau utilizate în cantități adecvate. În timp ce produsele comerciale sunt alcătuite în principal din bacterii, probioticele pot include drojdii, mucegaiuri (penicillium) și chiar unele virusuri (bacteriofagi).

Un lucru important de reținut este acela că produsele comerciale probiotice nu sunt catalogate drept medicamente, motiv pentru care nu sunt supuse acelorași rigori și reglementări legislative stricte privind conținutul lor.

Ce sunt probioticele?

Probioticele sunt microorganisme vii (bacterii și drojdii) care pot avea efecte benefice pentru organismul uman. Fiecare individ găzduiește trilioane de microorganisme ce contribuie la menținerea funcțiilor fiziologice și a stării de sănătate. Nu toate microorganismele care colonizează organismul sunt însă utile; unele pot fi patogene. Microorganismele benefice, precum probioticele, ajută la menținerea echilibrului microbiomului și la controlul speciilor potențial dăunătoare.

Produsele probiotice conțin tipuri selectate, benefice, de bacterii care se adaugă la populațiile care trăiesc deja în organismul uman. Multe probiotice sunt suplimente orale concepute pentru a fi ingerate în tractul gastrointestinal. Există însă și produse topice, care se pot aplica pe piele sau pe mucoasele din interiorul cavităților corpului, cum ar fi nasul sau organele genitale – locuri în care trăiesc în mod obișnuit microorganisme benefice, ca și în tractul gastrointestinal.

Ce sunt bacteriile bune?

„Bacteriile bune” reprezintă microorganisme benefice, cunoscute sub denumirea de probiotice, care colonizează suprafețele și cavitățile corpului și contribuie la menținerea sănătății generale. Ele susțin procese importante precum digestia, absorbția nutrienților și funcționarea optimă a sistemului imunitar. Printre exemplele frecvente se află tulpinile din genurile Bifidobacterium și Lactobacillus, prezente în alimente fermentate, precum iaurtul, sau în suplimente alimentare. Probioticele acționează prin restabilirea echilibrului microbiomului intestinal, care poate fi perturbat de infecții, de anumite tratamente sau de factori de mediu.

Microbiomul intestinal și rolul probioticelor

Microbiomul intestinal reprezintă un complex de microorganisme care joacă un rol important în sănătatea umană, iar probioticele sunt microorganisme vii care, atunci când sunt consumate în cantități adecvate, conferă un beneficiu pentru sănătate prin influențarea pozitivă a microbiomului intestinal.

Probioticele ajută la restabilirea unui echilibru sănătos al bacteriilor intestinale, susțin funcția imunitară, întăresc bariera intestinală și pot ameliora simptomele anumitor afecțiuni gastrointestinale. Acestea sunt menite să prevină și să trateze disbioza - un dezechilibru sau un deficit de microbi benefici în microbiomul uman.

Probiotice vs. Prebiotice - Care este diferența dintre ele?

Probioticele și prebioticele sunt două componente importante care susțin sănătatea intestinală.

Probioticele sunt microorganisme vii specifice, cel mai adesea bacterii sau drojdii, care ajută organismul să digere alimentele sau să amelioreze simptomele anumitor boli. Probioticele se găsesc în mod natural în alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul și varza murată.

Prebioticele sunt substanțe alimentare nedigerabile, în principal fibre, care servesc drept substrat pentru microorganismele benefice din intestin. Prin furnizarea acestor nutrienți, prebioticele stimulează creșterea și activitatea „bacteriilor bune”.

Produsele care combină probiotice și prebiotice se numesc sinbiotice, deoarece acționează sinergic pentru a susține echilibrul microbiomului intestinal.

Beneficiile probioticelor pentru sănătate

Prin definiție, probioticele trebuie să ofere un beneficiu pentru sănătate. Studiile arată că fiecare formulă și doză poate oferi beneficii ușor diferite, multe dintre ele fiind legate de sănătatea digestivă și imunitate. Totuși, beneficiile probioticelor pentru sănătate sunt în continuare studiate activ.

• Ameliorează simptomele digestive: constipația, diareea sau balonarea și pot reduce simptomele sindromului de colon iritabil;
• Țin sub control microorganismele dăunătoare;
• Susțin digestia lactozei;
• Reduc diareea asociată cu antibioticele – antibioticele distrug atât bacteriile patogene (rele), cât și pe cele bune din intestin, așa că medicii pot recomanda probiotice după antibiotice pentru a ajuta la refacerea microbiotei;
• Reduc recurența infecțiilor vaginale;
• Contribuie la reducerea colesterolului și, astfel, îmbunătățesc sănătatea inimii;
• Studii preliminare sugerează că unele probiotice pot îmbunătăți simptomele psihologice: anxietatea și depresia.

Beneficiile probioticelor pentru bebeluși

• Ameliorează simptomele colicilor;
• Ajută la prevenirea eczemelor;
• Susțin tratarea diareei acute pediatrice;
• Previn enterocolita necrozantă la sugarii prematuri.

Reține însă că nu toate probioticele sunt la fel și nicio tulpină sau combinație de tulpini probiotice nu va avea toate efectele descrise mai sus. De aceea, dacă te gândești să începi administrarea unor probiotice, consultă mai întâi medicul pentru a alege produsul potrivit pentru tine, studiat pentru beneficiile specifice de care ai nevoie.

Cele mai importante tulpini probiotice

Multe tipuri de bacterii sunt clasificate drept probiotice. Toate au beneficii diferite, dar majoritatea provin din două grupuri: lactobacillus și bifidobacterium. Întreabă-ți medicul care te-ar putea ajuta cel mai bine.

Lactobacillus acidophilus

Lactobacillus acidophilus este probabil cel mai cunoscut probiotic, datorită numeroaselor sale aplicații clinice și nutriționale. Această bacterie colonizează în mod natural mucoasa cavității bucale, intestinul, tractul respirator, vaginul și tractul urinar, contribuind la menținerea echilibrului microbiomului în aceste regiuni.

Bifidobacterium bifidum

Bifidobacterium bifidum este prezent, în cantități mai reduse, în unele produse lactate și suplimente. Administrarea ajută la ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil și a altor tulburări digestive.

Saccharomyces boulardii

Saccharomyces boulardii este o specie de drojdie cu proprietăți probiotice, bine cunoscută pentru rolul său în reducerea episoadelor de diaree și în susținerea funcționării tractului gastrointestinal.

Alimente bogate în probiotice

Alimentele și băuturile fermentate sunt o modalitate facilă de a consuma probiotice, chiar dacă în cantități mai puțin concentrate. Prelucrarea alimentelor poate distruge uneori aceste probiotice naturale, așa că verificați etichetele pentru „culturi vii și active”. Iată câteva dintre alimentele fermentate ce pot fi surse bune de probiotice:

• Iaurt;
• Chefir;
• Brânză de vaci;
• Varză murată și zeamă de varză;
• Murături în saramură;
• Supă miso;
• Tempeh;
• Kimchi;
• Kombucha.

Suplimente cu probiotice - Cum alegi cele mai bune probiotice pentru nevoile tale

Există multe suplimente de probiotice disponibile pe piață, fără a fi nevoie de prescripție medicală pentru achiziția lor. Tocmai de aceea, este cu atât mai important să reții că nu toate produsele probiotice sunt la fel.

Produse diferite conțin bacterii probiotice diferite, cu beneficii și caracteristici specifice pentru sănătate.

Oamenii de știință clasifică probioticele în același mod în care clasifică toate ființele vii, în funcție de gen și specie. De exemplu, genul Lactobacillus include speciile L. acidophilus, L. rhamnosus, L. casei și L. plantarum, fiecare cu funcții diferite în organism. La fel, genul Bifidobacterium include speciile Bifidobacterium longum și Bifidobacterium breve.

O altă diferență între produsele probiotice este cât de multe dovezi există pentru beneficiile pe care le conferă. Unele probiotice sunt susținute de mai multe studii de bună calitate, în timp ce despre altele se știu puține lucruri.

Cea mai bună recomandare este să alegi un produs care a fost testat pentru beneficiul specific pe care îl cauți. Solicită ajutorul medicului pentru a alege probioticele în funcție de nevoile tale specifice.

Ce înseamnă CFU și de ce contează

Produsele probiotice pot diferi, de asemenea, prin numărul de tulpini din produs sau prin cantitatea de probiotic conținută, indicată de unitățile formatoare de colonii sau CFU.

Aceasta este o măsură a numărului de probiotice vii dintr-un produs. De obicei, produsele probiotice oferă între 100 de milioane și 50 de miliarde sau mai mult CFU per doză.

Reține însă ca nu toate probioticele necesită aceeași doză pentru a fi eficiente, iar un produs cu o doză mai mare nu înseamnă că va fi mai eficient. Nivelul din produs trebuie să corespundă cu nivelul indicat în studii pentru a oferi beneficii pentru sănătate.

Probiotice specializate

Varietatea largă de suplimente alimentare cu probiotice poate face dificilă alegerea produsului potrivit. Unele dintre cele mai recunoscute tulpini probiotice pentru beneficiile lor includ:

• Lactobacillus acidophilus - echilibrează bacteriile potențial dăunătoare care altfel se pot dezvolta în intestin din cauza bolilor sau a antibioticelor.
• Lactobacillus fermentum -  întărește sistemul imunitar și previne infecțiile gastrointestinale și ale căilor respiratorii superioare.
• Lactobacillus casei/paracasei -  poate ameliora bolile inflamatorii intestinale, care provoacă crampe, dureri abdominale, balonare, gaze și diaree sau constipație.
• Lactobacillus plantarum - stimulează sistemul digestiv, combate bacteriile care cauzează boli și ajută organismul să producă vitamine.
• Lactobacillus reuteri - susține sănătatea inimii prin echilibrarea nivelului de colesterol. De asemenea, reduce bacteriile care cauzează ulcere și susține sănătatea tractului urinar feminin și a vaginului.
• Lactobacillus delbrueckii subsp. Bulgaricus - bacterie comună utilizată în producția de iaurt. Susține o digestie bună, previne diareea și ajută la ameliorarea simptomelor sindromului de intestin iritabil (SII).
• Lactobacillus rhamnosus - bacterie utilă în ameliorarea simptomelor sindromul de intestin iritabil, tratarea diareei, întărirea sănătății intestinale și protejarea împotriva cariilor.
• Bifidobacterium longum ssp. Longum - poate ajuta la prevenirea inflamației și poate oferi o oarecare protecție împotriva cancerului de colon, infecțiilor intestinale, bolilor inflamatorii intestinale și chiar a depresiei.
• Bifidobacterium longum ssp. Infantis - utilizată în mod obișnuit pentru a trata problemele intestinale, eczemele, infecțiile vaginale cu candida, intoleranța la lactoză și infecțiile tractului urinar.
• Bifidobacterium bifidum - poate ajuta la gestionarea sistemului digestiv, la ameliorarea sindromului de intestin iritabil și la stimularea sistemului imunitar.
• Bifidobacterium animalis ssp. Lactis - ajută la prevenirea infecțiilor. De asemenea, produce vitamine și alte substanțe chimice importante în organism.

Forma de administrare: capsule, plicuri, lichid

Suplimentele alimentare cu probiotice sunt disponibile  în diferite forme: capsule, pulberi, lichide și multe altele. Alege cea mai potrivită variantă pentru tine împreună cu medicul.

Analize recomandate înainte de administrarea probioticelor

Nu întotdeauna medicul va recomanda analize înainte de a alege suplimentul alimentar de probiotice pe care să ți-l prescrie, dar, în funcție de condiția medicală care stă la baza acestei recomandări, este posibil să fie nevoie să faci anumite teste.

Coprocultura

Coprocultura identifică bacteriile patogene din materiile fecale, fiind astfel un test util în diagnosticarea infecțiilor intestinale.

În funcție de rezultat, medicul poate prescrie anumite probiotice care să susțină refacererea florei intestinale.

Profil de disbioză intestinală

Profilul pentru disbioza colonului evaluează echilibrul dintre bacteriile benefice și cele potențial patogene din tractul digestiv. Rezultatul testului devine, astfel, un instrument esențial pentru alegerea corectă a probioticelor, permițând recomandarea unor tulpini specifice, adaptate exact dezechilibrelor identificate.

Calprotectina în materii fecale

Calprotectina în materii fecale măsoară nivelul de inflamație din intestin, fiind utilă în diferențierea între afecțiuni inflamatorii și tulburări funcționale digestive.

Rezultatul oferă o imagine fidelă a procesului inflamator și ajută la alegerea probioticelor potrivite sau a altor terapii necesare, în funcție de severitatea inflamației.

IgA în materii fecale

IgA în materii fecale este un marker al imunității locale la nivel intestinal, indicând modul în care mucoasa digestivă răspunde la agenți patogeni, alergeni sau dezechilibre ale microbiotei.

Hemograma completă

Hemograma completă este o analiză de sânge de bază care evaluează numărul și calitatea celulelor sanguine (globule albe, roșii și trombocite), oferind informații despre infecții, inflamație, anemii sau alte dezechilibre ale organismului.

Analiza este utilă pentru a surprinde statusul real al organismului și pentru a identifica eventualele semne de inflamație sistemică sau infecție. Aceste informații pot fi utile în alegerea tipului de probiotice și în evaluarea cauzelor simptomelor digestive sau generale.

VSH

VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) este un marker nespecific de inflamație, folosit pentru a evalua dacă în organism există un proces inflamator sau infecțios.

Chiar dacă probioticele nu modifică în mod direct valoarea VSH, este util ca testul să fie efectuat înainte de administrarea lor, pentru a surprinde nivelul real al inflamației. Acest lucru poate ajuta la înțelegerea contextului general al simptomelor și la alegerea unui tip de probiotic potrivit, în special în situațiile în care inflamația sistemică poate influența echilibrul intestinal și răspunsul la tratament.

PCR (Proteina C reactivă)

PCR (proteina C-reactivă) este un marker sensibil de inflamație, folosit pentru a detecta rapid procese inflamatorii sau infecțioase din organism. Valorile crescute indică un răspuns inflamator activ.

Probiotice - Administrare corectă

După ce ai stabilit cu medicul tău care este cel mai potrivit tip de probiotice pentru tine și care este produsul care îți va aduce cele mai multe beneficii, e timpul să te gândești la metoda corectă de administrare, astfel încât să te asiguri că maximizezi avantajele.

Când se administrează probioticele – înainte sau după masă

Nu sunt suficiente studii care să arate că eficiența probioticelor este mai ridicată sau mai scăzută în funcție de momentul administrării – înainte sau după masă. În timp ce unii specialiști consideră că e indicat să fie luate pe stomacul gol, există și dovezi care susțin că ajută mai mult dacă sunt ingerate o dată cu alimentele.

Cât timp se iau probioticele – cure scurte vs. pe termen lung

În timp ce administrarea pe o perioadă scurtă de timp nu va aduce beneficiile scontate, nici administrarea probioticelor pe perioade prea lungi nu este o idee bună pentru că poate produce dezechilibre la nivelul microbiomului, prin creșterea excesivă a anumitor populații de microbi.

Probiotice - Asocierea cu antibiotice

Probabil că, cel mai adesea, probioticele sunt recomandate de medic în timpul administrării de antibiotice, pentru a asigura menținerea florei intestinale. În acest caz, cele mai multe probiotice se recomandă a fi administrate la un interval de minim două ore de antibiotic.

Probiotice pentru copii

Alege întotdeauna probioticul potrivit împreună cu medicul, mai ales dacă este vorba despre administrare la copii. Existe formule speciale pentru copii, cu doze și tulpini adaptate vârstei.

Probiotice - Contraindicații

Probioticele sunt contraindicate la persoanele cu imunodeficiență severă, pancreatită acută, boli critice (în special cele din ATI) și cele cu catetere venoase centrale, deoarece pot duce la infecții grave. Alte situații care necesită prudență includ:

• Imunodeficiență severă: HIV/SIDA, persoanele care urmează chimioterapie sau care iau medicamente imunosupresoare pe termen lung.
• Boală severă: Persoanele din unitățile de terapie intensivă (ATI) sau cele cu pancreatită severă prezintă un risc mai mare de infecții și complicații.
• Catetere venoase centrale: Probioticele nu trebuie utilizate la pacienții cu catetere venoase centrale, deoarece bacteriile pot pătrunde în fluxul sanguin și pot provoca infecții grave.
• Sindromul de intestin scurt: Sugarii cu sindrom de intestin scurt și cei cu anumite alte anomalii gastrointestinale nu ar trebui să ia probiotice.
• Melenă: Dacă o persoană prezintă scaune închise la culoare, care indică sângerări gastrointestinale, probioticele trebuie evitate, deoarece ar putea exacerba afecțiunea.
• Sarcina și alăptarea: Femeile trebuie să consulte medicul înainte de a lua orice probiotic, în special în al treilea trimestru de sarcină.
• Intervenții chirurgicale recente: Evită probioticele după intervenții chirurgicale majore, mai ales dacă ai răni deschise.
• Alergii alimentare: Unele preparate probiotice conțin ingrediente precum lactoza.
• Anumite medicamente: Probioticele pot interfera cu eficacitatea anumitor medicamente. De exemplu, persoanele care iau warfarină trebuie monitorizate îndeaproape.
• Pacienți vârstnici: Raportările de evenimente adverse severe sunt mai frecvente la această populație.

Întrebări frecvente despre probiotice

Se pot lua probiotice pe stomacul gol?

Da, pentru anumite specii de probiotice există studii care arată ca ar putea fi mai eficiente dacă sunt administrate pe nemâncate. Totuși, nu există suficiente date care să arate o indicație clară privind momentul administrării.

Poți lua probiotice în sarcină?

Sarcina este o condiție specială care necesită atenție deosebită. Nu lua niciodată probiotice în timpul sarcinii dacă nu ai recomandarea unui medic.

Există diferențe între probioticele pentru adult și cele pentru copii?

Da, este important atât tipul de probiotic, cât și doza. Nu orice tip de probiotic este potrivit pentru copii. Consultă întotdeauna medicul înainte de a administra orice supliment alimentar copilului.

Probioticele pot preveni răcelile sau gripa?

Deși nu există suficiente dovezi care să arate rolul de protecție al probioticelor în fața infecțiilor virale, ele pot contribui la trecerea mai ușoară prin boală astfel:

• Susțin imunitatea prin menținerea unui microbiom intestinal echilibrat.
• Pot reduce frecvența și durata infecțiilor respiratorii ușoare, conform unor studii care arată că anumite tulpini probiotice stimulează răspunsul imun.
• Pot reduce severitatea simptomelor, deoarece un microbiom sănătos ajută organismul să reacționeze mai eficient la infecții.

Care este diferența între probiotice și enzimele digestive?

Probioticele sunt bacterii vii sau drojdii care mențin echilibrul microbiotei intestinale, pe când enzimele digestive sunt proteine care descompun alimentele în nutrienți ușor de absorbit. Acestea din urmă facilitează digestia și absorbția carbohidraților, proteinelor și grăsimilor și contribuie la ameliorarea simptomelor de indigestie, balonare ori intoleranțe alimentare.

Probioticele nu înlocuiesc enzimele digestive, iar enzimele digestive nu modifică microbiota. Uneori se folosesc împreună, mai ales dacă există dezechilibre digestive și dificultăți la digestia anumitor alimente.

Este nevoie de pauze între curele cu probiotice?

Administrează întotdeauna medicamentele și suplimentele alimentare conform indicației medicului! Dacă situația medicală o cere, probioticele pot fi administrate fără oprire. Totuși, studiile sugerează beneficiul unei pauze de o lună după 3 luni de administrare, pentru a oferi microbiotei șansa să se regleze singură.

Referințe:

1. https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/14598-probiotics
2. International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics
3. https://www.nccih.nih.gov/health/probiotics-usefulness-and-safety
4. https://www.health.harvard.edu/nutrition/the-benefits-of-probiotics
5. https://www.healthline.com/nutrition/probiotics-101#sources
6. https://www.webmd.com/digestive-disorders/what-are-probiotics
7. https://www.intechopen.com/chapters/1194416
8. https://www.health.com/when-to-take-probiotics-11684958