Prezența sângelui în scaun este numită adesea sângerare rectală, dar, de fapt, sângerarea poate proveni de oriunde din tractul gastro-intestinal: esofag, stomac, intestin subțire, colon, rect sau anus. Deși sângele în scaun poate indica o problemă gravă, nu este întotdeauna așa. Totuși, controlul medical este necesar de fiecare dată pentru a găsi cauza și a o trata, iar acest simptom nu trebuie niciodată ignorat.

Cuprins:

Ce este sângerarea rectală?

Sângerarea rectală – scaunul cu sânge – este un simptom al mai multor afecțiuni: hemoroizi, fisuri anale, boala inflamatorie intestinală (IBD), cancerul colorectal și altele.

Prezența sângelui în scaun (fecale) poate fi alarmantă, dar este important să reții că multe dintre cauze nu sunt grave, iar tratamentul rezolvă de cele mai multe ori problema. Medicul te va ajuta să determini cauzei hematocheziei — termenul medical pentru sângerarea rectală sau sângele din scaun.

Există câteva moduri diferite în care poate fi observată sângerarea rectală:

  • sânge proaspăt pe hârtia igienică;
  • sânge în vasul toaletei;
  • fecale de culoare roșu aprins, roșu închis sau negru.

Culoarea sângelui din scaun poate varia, așadar, de la roșu aprins la aproape negru, iar nuanța oferă indicii despre cauza care stă la baza prezenței sângelui în scaun.

Tipuri de sângerări rectale 

În funcție de locul din care provine, sângele din scaun poate fi de diferite culori. În cadrul vizitei la medic, acesta îți va adresa întrebări legate de culoarea sângelui observat de tine în fecale și de modul în care l-ai observat: pe hârtia igienică, în vasul toaletei, în fecale.

Scaun cu sânge roșu aprins

Sângele roșu aprins poate indica o sângerare din partea inferioară a colonului, rectului sau anusului (orificiul prin care se elimină fecalele). Astfel, cauzele pot fi fisurile anale, hemoroizii sau polipii de la nivelul colonului.

Sângele roșu aprins din scaun poate fi mai alarmant, deoarece sugerează o sângerare activă.

Scaun cu sânge închis la culoare 

Sângele roșu închis sau maro provine de obicei din partea superioară a colonului sau din intestinul subțire. Sângerarea din tractul gastro-intestinal superior traversează și tractul inferior, iar substanțele chimice digestive contribuie la modificarea culorii.

Melena

Colorarea fecalelor în negru – cunoscută și sub numele de melenă – indică o sângerare de la nivelul tractului gastro-intestinal superior care include:

  • cavitatea bucală;
  • esofagul;
  • stomacul;
  • duodenul — partea superioară a intestinului subțire.

Ca regulă generală, cu cât sângele este mai închis la culoare, cu atât sursa sângerării este mai sus.

Sângerările din tractul gastro-intestinal superior sunt mai frecvente decât cele din tractul gastro-intestinal inferior, reprezentând aproximativ 70% din toate sângerările gastro-intestinale.

Nicio schimbare de culoare

Există și situația în care pacientul nu observă nicio modificare la nivelul scaunelor evacuate, dar sângerarea este prezentă în cantitate mică și poate fi descoperită prin efectuarea unui test de laborator numit Hemoragii oculte în fecale.

În cazul sângerării gastrointestinale oculte, simptomele pot include:

  • Amețeli sau leșin;
  • Dificultăți de respirație;
  • Dureri în piept;
  • Dureri de stomac.

Culoarea fecalelor poate fi influențată și de consumul anumitor alimente: sfecla, roșiile sau murele, dar și spanacul, sau de administrarea unor suplimente alimentare precum fier sau anumite multivitamine.

Cauze comune ale prezenței sângelui în scaun

Sângele în scaun reprezintă primul semn al faptului că există o sângerare undeva în tractul digestiv. Cauzele posibile ale prezenței sângelui în scaun includ:

Hemoroizii

Hemoroizii sunt cea mai frecventă cauză a scaunelor cu sânge, observate pe hârtia igienică, de culoare roșu aprins. Hemoroizii apar atunci când venele din partea inferioară a rectului și a anusului se umflă din cauza presiunii, a efortului sau a greutății. Fiind poziționate aproape de suprafața pielii, uneori, pielea se rupe și sângerează.

Nu reprezintă o urgență medicală, dar simptomele sunt adesea neplăcute: pe lângă sângerare, hemoroizii provoacă usturime, mâncărime, durere (mai ales atunci când stai în șezut) și iritație.

Factorii care determină creșterea în dimensiuni a hemoroizilor și, prin urmare, riscul de sângerare hemoroidală includ:

  • constipație;
  • diaree;
  • efortul de a defeca;
  • sarcina;
  • obezitatea;
  • ridicarea de greutăți;
  • sedentarismul.

Sângerarea poate fi provocată și prin ștergerea prea agresivă, care provoacă traume hemoroizilor mari. Cu toate acestea, unele persoane cu hemoroizi mari pot să nu prezinte simptome.

Majoritatea hemoroizilor nu necesită intervenție chirurgicală, dar aceasta poate fi o opțiune dacă hemoroizii sunt severi.

O dietă bogată în fibre, consumul ridicat de lichide și evitarea perioadelor prelungite de stat în șezut, alături de creșterea activității fizice pot contribui la îmbunătățirea stării generale a pacienților. Cremele fără prescripție medicală sau băile de șezut pot aduce, de asemenea, alinare.

Gastroenterita

Gastroenterita se referă la infecții virale, bacteriene, fungice sau parazitare care afectează stomacul și intestinul. Uneori, gastroenterita provoacă diaree cu sânge - în special cea bacteriană. De obicei, o infecție nu durează mai mult de 2 săptămâni, iar simptomele pot include:

  • dureri abdominale;
  • greață și vărsături;
  • diaree apoasă sau cu sânge;
  • dureri de cap;
  • febră;
  • dureri musculare.

Bacteriile care cauzează frecvent intoxicații alimentare includ:

  • Campylobacter;
  • E. Coli;
  • Listeria;
  • Salmonella;
  • Shigella.

Infecția apare de obicei din cauza consumului de alimente și apă din surse contaminate, a igienei necorespunzătoare a mâinilor, contactului cu persoane infectate sau a consumului de alimente alterate, care duce la intoxicație alimentară.

Fisura anală 

Fisurile anale reprezintă mici rupturi ale țesutului care căptușește anusul, similare cu crăpăturile buzelor sau cu o tăietură de hârtie. Acestea apar adesea în urma eliminării cu dificultate a scaunelor (constipație) și pot fi dureroase, fiind ușor de confundat cu hemoroizii. Ambele sunt asociate cu constipația și pot provoca dureri anale și sângerări de culoare roșu aprins. Ambele se pot vindeca singure, dar uneori o fisură necesită tratament pentru a se vindeca.

Cauzele posibile includ:

  • boala inflamatorie intestinală;
  • traume;
  • tumori;
  • infecții;
  • constipație;
  • diaree cronică.

Consumul de apă în plus și consumul de alimente bogate în fibre pot ajuta la înmuierea scaunelor și la prevenirea reapariției fisurilor anale.

Ulcerul peptic

Ulcerul peptic este o leziune deschisă la nivelul mucoasei stomacului sau a duodenului. Multe ulcere peptice sunt cauzate de infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori), o bacterie care se răspândește prin contact direct, prin alimente și apă contaminate. Utilizarea pe termen lung sau dozele mari de medicamente antiinflamatoare (aspirină, ibuprofen și naproxen), pot provoca, de asemenea, ulcer.

Ulcerul provoacă o durere de stomac de tip arsură, eructații frecvente, greață sau vărsături, iar sângerarea ajunsă în scaun poate fi închisă la culoare.

Tratamentul poate include antibiotice și medicamente pentru scăderea acidității de la nivelul stomacului. Poate fi necesar să limitezi utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, deoarece acestea pot afecta stomacul.

Diverticulita 

Slăbirea mucoasei interne a colonului poate duce la formarea de mici pungi care ies din peretele colonului, numite diverticuli. Infectarea și inflamarea acestora provoacă diverticulita sau boala diverticulară. Inflamația acestor cavități poate face vasele de sânge din interior mai fragile și mai predispuse la rupere, ducând astfel la apariția sângelui în scaun. Pe lângă acesta, simptomele pot include crampe, febră, greață, modificări ale obiceiurilor de mers la toaletă, diaree sau constipație.

Factorii de risc pentru sângerarea diverticulară includ:

  • administrarea frecventă de antiinflamatoare nesteroidiene;
  • vârsta înaintată;
  • tratamentul cu anticoagulante;
  • bolile cardiovasculare;
  • diabetul.

Boala inflamatorie intestinală

Boala inflamatorie intestinală provoacă inflamații cronice (continue) la nivelul mucoasei intestinale — intestinul subțire și intestinul gros. Există două tipuri principale de boală inflamatorie intestinală: Boala Crohn afectează în principal intestinul subțire, în timp ce colita ulcerativă afectează în principal intestinul gros.

Simptomele principale sunt durerile abdominale cronice și diareea, iar, în cazurile severe, poate provoca sângerări în timpul defecării.

Tratamentul se va concentra pe reducerea inflamației, ameliorarea durerii și controlul diareei. De obicei, medicamentele și modificarea alimentației și a stilului de viață pot face diferența.

Polipii colonici 

Polipii sunt excrescențe benigne ce apar pe mucoasa intestinală, care pot crește, sângera și deveni canceroși. Cancerul colorectal (cunoscut și sub numele de cancer de colon) provoacă adesea sângerări care nu sunt vizibile cu ochiul liber, ci sunt descoperite doar în urma unui test de hemoragii oculte în fecale.

Polipii maligni sunt mai predispuși la sângerare. Medicul poate recomanda efectuarea unei colonoscopii pentru a exclude cancerul de colon. Dacă evoluează spre cancer, acesta este tratabil dacă este depistat din timp. Acesta este motivul pentru care toate persoanele cu vârsta de 45 de ani și peste ar trebui să fie testate în mod regulat pentru cancerul colorectal, prin colonoscopie sau testare din materiile fecale.

Alte simptome includ modificări ale culorii scaunului și modificări ale obiceiurilor intestinale care durează mai mult de o săptămână sau două.

Angiodisplaziile

Sângele în scaun care nu poate fi explicat este adesea cauzat de angiodisplazie – o afecțiune în care vasele de sânge fragile și anormale duc la sângerări. Angiodisplazia poate apărea pe măsură ce vasele de sânge din intestin îmbătrânesc sau slăbesc. Acest tip de sânge în scaun poate fi roșu sau închis la culoare.

Angiodisplazia este frecventă în boala renală în stadiu terminal sau în insuficiența renală. Poate fi observată și la persoanele cu o tulburare genetică de sângerare numită boala von Willebrand sau sindromul Heyde.

Tratamentul poate presupune:

  • Îndepărtarea în timpul endoscopiei;
  • Terapia hormonală;
  • Transfuzii de sânge;
  • Suplimente de fier.

De cele mai multe ori, însă, angiodisplazia dispare de la sine.

Afecțiunile hematologice 

Anumite tipuri de afecțiuni hematologice pot provoca sângerări, inclusiv sângerări gastrointestinale. Printre acestea se numără: hemofilia, trombocitopenia (număr scăzut de trombocite) sau alte tulburări care afectează capacitatea sângelui de a coagula, dar și anumite tipuri de leucemie.

Boli cu transmitere sexuală

Gonoreea, chlamydia, sifilisul ori herpesul pot provoca inflamații și sângerări din zona anală. Sângerările pot fi, de asemenea, rezultatul leziunilor provocate de sexul anal.

Scaun cu sânge la copii: Principalele cauze

  • Constipația este cea mai probabilă cauză a prezenței sângelui în scaunul copiilor. Aceasta poate duce la fisuri anale, care provoacă sângerări. Fisurile anale sunt cea mai întâlnită cauză a sângerărilor rectale la copii. Hemoroizii nu sunt foarte frecvenți la copii.
  • Ulcerul poate apărea la copii din cauza infecției cu bacteria Helicobacter pylori. În acest caz, scaunele vor fi negre și lucioase, asociate cu dureri în piept și eructații.
  • Alergiile alimentare și intoleranțele pot provoca inflamația intestinului gros la bebeluși și copii mici, ducând și la scaune cu sânge uneori.
  • Diareea infecțioasă, cauzată de virusuri, bacterii sau paraziți, se poate manifesta prin prezența sângelui în scaunul copilului.

Scaun cu sânge: Simptome asociate

Scaunul cu sânge este un simptom al unor alte afecțiuni și adesea poate trece neobservat, mai ales dacă nu prezintă și alte simptome asociate. Totuși, atunci când acestea apar, ele pot fi:

  • dureri abdominale și crampe;
  • vărsături;
  • slăbiciune;
  • dificultăți de respirație;
  • diaree;
  • palpitații;
  • amețeală;
  • leșin;
  • scădere în greutate.

Scaun cu sânge: Când să mergi la medic?

Sângele în scaun poate fi un semn al unei afecțiuni ușoare, dar uneori poate fi ceva serios. De aceea, e important să investighezi întotdeauna cauza, mai ales dacă sunt însoțite de:

  • sângerări de peste 3 săptămâni;
  • dureri intense în zona anală;
  • dureri sau o senzație de umflătură în stomac;
  • sângerări abundente;
  • modificări privind consistența și numărul scaunelor pe o perioadă mai mare de 3 săptămâni;
  • hematochezia este însoțită de febră, frisoane, leșin, slăbiciune sau vărsături.

Scaun cu sânge: Analize recomandate

Orice sângerare rectală trebuie investigată la medic. În funcție de concluziile anamnezei, medicul va decide investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului. Acestea pot include:

  • Examen fizic (consult rectal)
  • Endoscopie, pentru a căuta sursa sângerării de la esofag (tubul digestiv) până la stomac și duoden. Endoscopia poate fi utilizată și pentru a preleva mici probe de țesut (biopsie) pentru examinare la microscop.
  • Sigmoidoscopie, pentru a examina porțiunea inferioară a colonului (sigmoidul), rectul și canalul anal.
  • Colonoscopie, pentru a vizualiza colonul. La fel ca endoscopia, colonoscopia poate fi utilizată pentru a preleva probe de țesut pentru biopsie.
  • Radiografie cu substanță de contrast (bariu), pentru a face tractul digestiv vizibil pe radiografie. Bariul poate fi înghițit sau introdus în rect.
  • Angiografie, pentru a detecta sângerarea de la nivelul vaselor de sânge. Se injectează un colorant special într-o venă pentru a face vasele de sânge vizibile pe o radiografie sau o tomografie computerizată.
  • Laparotomie, dacă alte teste nu reușesc să identifice cauza sângerării. Medicul deschide și examinează abdomenul prin intervenție chirurgicală.

Analizele de laborator recomandate pot include:

Hemoragii oculte in fecale
Preț: 39.00 lei

Momentan indisponibil

Adaugă în coș

Adaugă în coș

Adaugă în coș

Adaugă în coș

Adaugă în coș

Tratament pentru sângerarea rectală

Dacă este cauzată de un episod izolat de constipație, adesea, sângerarea rectală se oprește de la sine. Altfel, tratamentul depinde de cauza sângerării.

Acesta poate include medicamente precum antibiotice pentru tratarea Helicobacter pylori, medicamente pentru suprimarea acidității stomacale sau antiinflamatoare pentru tratarea colitei.

Intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru îndepărtarea polipilor sau a părților colonului afectate de cancer, diverticulită sau boală inflamatorie intestinală.

Măsurile pe care le poți lua pentru a ameliora simptomele neplăcute includ:

  • Consumul unei diete bogate în fibre pentru a preveni constipația.
  • Băile de șezut în apă caldă (nu fierbinte!) pentru a ameliora fisurile și hemoroizii.
  • Unguente topice pentru hemoroizi sau fisuri anale, fără prescripție medicală, pentru a calma durerea.
  • Exerciții fizice pentru a stimula mișcarea intestinală.

Scaun cu sânge: Regim alimentar recomandat

Fiind de cele mai multe ori o cauză gastrointestinală, regimul alimentar poate fi o componentă importantă în cazul apariției scaunelor cu sânge.

Alimente de evitat:

  • Alimente picante și condimentate: pot irita mucoasa intestinală și agrava sângerarea.
  • Alimente grase și prăjite: pot provoca disconfort și pot agrava tulburările digestive.
  • Carne roșie în exces: poate fi dificil de digerat și poate contribui la constipație.
  • Alimente procesate: conțin adesea aditivi și conservanți care pot irita intestinul.
  • Alcool și cafea: pot crește peristaltismul intestinal și pot agrava sângerarea.
  • Băuturi carbogazoase: pot provoca balonare și disconfort abdominal. 

Alimente recomandate:

  • Fructe și legume: pentru conținutul bogat de fibre, ajută la reglarea tranzitului intestinal și la prevenirea constipației. 
  • Cereale integrale: oferă fibre și energie, contribuind la o digestie sănătoasă. 
  • Iaurt, kefir și alte alimente probiotice: ajută la menținerea echilibrului florei intestinale. 
  • Banane: ușor de digerat și bogate în potasiu, un electrolit important care se poate pierde în caz de diaree. 
  • Orez fiert: ușor de digerat, poate ajuta la calmarea intestinului. 
  • Supă de pui sau legume: hidratantă și ușor de tolerat de sistemul digestiv. 
  • Apă: hidratarea este esențială pentru funcționarea optimă a organismului și pentru prevenirea constipației. 

Întrebări frecvente despre scaunul cu sânge

Scaunul cu sânge poate fi un semn de cancer?

Deși analiza de hemoragii oculte în fecale este un test de screening pentru cancerul colorectal, sângele în scaun nu indica întotdeauna cancer, dar este important să consulți medicul pentru un diagnostic corect. 

Este normal să ai sânge în scaun după constipație severă?

Constipația severă poate provoca leziuni minore la nivelul anusului sau rectului – fisuri anale – din cauza efortului la defecare, dar sângerarea ar trebui să fie minimă și să se oprească repede. 

O dietă bogată în fibre ajută la reducerea riscului de sângerare rectală?

Fibrele contribuie la menținerea unui tranzit intestinal regulat și la reducerea presiunii asupra venelor rectale, diminuând astfel șansele de apariție a sângerărilor.

Sângele în scaun indică întotdeauna o afecțiune gravă?

În majoritatea cazurilor, nu. Cele mai frecvente cauze ale prezenței sângelui în scaun sunt hemoroizii și fisurile anale cauzate de constipație, care pot fi tratate cu ușurință. Însă sângele în scaun poate fi un semn al unei afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul colorectal.

Referințe:

  1. https://www.webmd.com/digestive-disorders/blood-in-stool
  2. https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/14612-rectal-bleeding
  3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/blood-in-stool
  4. https://www.verywellhealth.com/causes-of-bloody-stool-1124078