Gripa – Simptome, Tratament si Teste Gripa A si B

Cuprins:

• Simptome gripă
• Complicații ale gripei
• Categorii de risc
• Ce este testul pentru gripă (influenza A și B)?
• Importanța efectuării testului de gripă
• Când este indicat să faci testul pentru gripă
• Cum se efectuează testul de gripă A și B
• Unde poate fi efectuat testul de gripă A și B
• Test de gripă: Avantaje
• Limitările testului de gripă 
• Ce se întâmplă după ce ai făcut testul de gripă
• Tratamentul gripei cu antivirale
• Cum previi apariția gripei

Simptome gripă

Simptomele gripei se instalează de obicei brusc și pot fi:

• febră sau stări subfebrile;
• dureri de cap (cefalee);
• tuse;
• durere în gât;
• congestie nazală/ rinoree;
• dureri musculare sau dureri difuze generalizate;
• oboseală;
• unele persoane pot avea vărsături și diaree, deși acest lucru este mai frecvent la copii decât la adulți.

Este important de reținut că nu toate persoanele cu gripă vor prezenta febră.

Complicații ale gripei

Virusurile gripale pot provoca complicații sau pot slăbi sistemul imunitar și permit astfel dezvoltarea unor complicații:

• Infecții ale urechii;
• Infecții ale sinusurilor;
• Pneumonie – poate duce la sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) și la alte afecțiuni care pot pune viața în pericol;
• Avort spontan – atunci când gravida contractează gripă;
• Defecte ale tubului neural la făt.

Categorii de risc

Unele grupuri de persoane prezintă un risc mai mare decât media de a avea complicații ale gripei, printre care:

• Copiii mici, în special cei cu vârsta de până la 12 luni.
• Femeile însărcinate sau au născut recent în timpul sezonului de gripă.
• Adulții cu vârsta mai mare de 65 de ani.
• Persoanele care locuiesc sau lucrează în unități cu mulți rezidenți (căminele de bătrâni și unitățile militare, precum și persoanele spitalizate).
• Persoanele cu boli cronice, cum ar fi astmul, bolile de inimă, bolile de rinichi, bolile de ficat și diabetul.
• Persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale.
• Persoanele cu vârste sub 20 de ani și care primesc tratament cu aspirină pe termen lung
• Persoane cu sistem imunitar slăbit
• Persoane cu greutate corporală mare – indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare
• Persoane cu tulburări ale sistemului nervos.

Ce este testul pentru gripă (influenza A și B)?

Testul pentru gripă Detecție virus influenza A și B – antigen reprezintă un test de screening pentru stabilirea unui diagnostic prezumtiv de gripă.

În general, testele de gripă utilizează o probă respiratorie pentru a verifica prezența virusului gripal. Testele de gripă se efectuează cel mai adesea în centrele de recoltare sau în alte tipuri de instituții medicale, dar există și teste pentru acasă, cu autorecoltare.

Diferența între influenza A și B

Gripa este cauzată de infecția cu unul dintre virusurile Influenza: A, B, C sau D. Cele care cauzează epidemiile sezoniere sunt virusurile Influenza A și B.

Detectarea virusului cauzator este importantă și se poate realiza prin teste de laborator, astfel încât medicul să poată prescrie ulterior tratamentul adecvat.

Imaginea evidențiază cele două tipuri de virusuri gripale (influenza A și influenza B) care provoacă cele mai multe infecții umane și care sunt responsabile de apariția gripelor sezoniere anuale.

Virusul gripal A este mai frecvent întâlnit decât virusul gripal B, putând genera pandemii, iar tipul de gripă pe care îl cauzează este mai sever în rândul adulților.

Simptomele ambelor tipuri de virusuri sunt similare și debutează brusc.

Importanța efectuării testului de gripă

Testele gripale susțin medicul în procesul de diagnosticare a gripei. În cazul unui rezultat pozitiv, medicul îți va putea prescrie medicamente antivirale, care pot ajuta la atenuarea simptomelor și la scurtarea perioadei de boală. De asemenea, acestea ar putea preveni unele complicații ale gripei, cum ar fi pneumonia. Pentru persoanele cu risc mai mare de complicații grave ale gripei, tratamentul cu medicamente antivirale poate însemna diferența dintre o boală mai ușoară sau mai gravă, care poate duce la spitalizare.

Cum contribuie testarea la distingerea între gripă și alte boli respiratorii

Gripa și răceala comună sunt amândouă boli respiratorii contagioase, dar sunt cauzate de virusuri diferite. Gripa este cauzată doar de virusurile gripale, în timp ce răceala comună poate fi cauzată de o serie de virusuri diferite, inclusiv rinovirusuri, parainfluenza și coronavirusuri sezoniere. Coronavirusurile sezoniere nu trebuie confundate cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.

Deoarece gripa și răceala comună au simptome similare, poate fi dificil uneori să se facă diferența între ele doar pe baza simptomelor.

În general, gripa este mai gravă decât răceala comună, iar simptomele sunt de obicei mai intense și debutează brusc.

Răcelile se caracterizează adesea printr-o simptomatologie mai ușoară, fiind mai frecvent întâlnite rinoreea sau congestia nazală. În general, răcelile nu duc la probleme grave de sănătate, cum ar fi pneumonia sau suprainfecțiile bacteriene care necesită spitalizare. Gripa poate avea complicații grave asociate și doar testele de laborator pot face diferența clară între tipurile de afecțiuni și virusuri care le cauzează.

Când este indicat să faci testul pentru gripă

Debutul brusc al simtomatologiei specifice este cel mai important indicator al faptului că ar trebui să efectuezi un test de gripă.

Deși gripa apare în lunile mai reci ale anului (sezonul de gripă), există situații când se manifestă și în afara sezonului. Ținând cont de faptul că există o serie de virusuri ce provoacă infecții respiratorii similare gripei, este recomandat ca diagnosticul să nu fie stabilit doar pe baza simptomatologiei. În prezent, există numeroase teste de laborator care pot detecta virusul gripal.

Cum se efectuează testul de gripă A și B

Există mai multe tipuri de analize care pot fi folosite pentru a identifica agentul cauzator al simptomelor de gripă:

1. Detecție virus influenza A și B – antigen, cel mai des folosit test pentru gripă, reprezintă o metodă de screening care ajută la stabilirea unui diagnostic prezumtiv de gripă. Secreția nazală se recoltează cu ajutorul unui tampon simplu, iar rezultatul se eliberează în aceeași zi. Asistenta va folosi tamponul, pe care îl va introduce pe rând în fiecare dintre nările tale, cât mai profund, pentru a recolta secreții. Ulterior, bețișorul este introdus într-un recipient special destinat și trimis în laborator pentru analiză.

2. Diagnostic molecular infecții respiratorii virale (inclusiv SARS-CoV-2) – testare sindromică. Testarea sindromică reprezintă o modalitate de diagnostic de laborator ce permite detectarea simultană a mai multor agenți patogeni, cel mai frecvent implicați în etiologia unui grup de boli infecțioase. Instituirea unui tratament antiviral țintit încă din primele faze ale infecției poate să reducă evoluția simptomatologiei către forme severe sau complicații. Astfel, diagnosticul precoce al unei infecții respiratorii virale este esențial pentru a se interveni cu tratament corect încă din fazele timpurii ale bolii și pentru a exclude etiologia bacteriană cu reducerea consumului inutil de antibiotice.

Atunci când te pregătești pentru un test de gripă ce presupune probe nazofaringiene, nu administra tratament local în fosele nazale (spray nazal sau picături) și evită să sufli nasul înainte de recoltare.

3. Diagnosticul retrospectiv al infecțiilor provocate de virusurile influenza A și B se poate realiza cu ajutorul testului Virus influenza A si B – serologie (din sânge). Anticorpii specifici virusului gripal din ser pot fi determinați sub forma unor niveluri totale de anticorpi sau pot fi identificate subcategorii de anticorpi de tip IgA, IgM, IgG.

Unde poate fi efectuat testul de gripă A și B

Testul pentru gripa poate fi recoltat în următoarele centre Synevo conform programului:

• București & Ilfov: Centrele de recoltare Fundeni, Pantelimon, Nerva Traian, IOR, Dristor și Lizeanu: L-V: 11.00-14.00, Laborator și centru de recoltare Chiajna: L-V: 08.00-14.00.
• Restul centrelor din București și Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște, Buzău, Călărași pot recolta în intervalul: L-V: 11.00-14.00 și S:8.00-12.00.
  • Ploiești: L-V: 8.00-14.00 si S: 8.00-12.00
  • Arad: L-V 07:00-12:45, S – 08:00-10:30

*Verificați disponibilitatea efectuării testului apelând numărul de telefon alocat fiecărui centru de recoltare. Lista centrelor poate fi consultată în pagina Locații Synevo.

Test de gripă: Avantaje

Testele pentru gripă reprezintă un instrument important pentru identificarea cauzei îmbolnăvirii, rezultatele acestora susținând un diagnostic rapid, determinarea tipului de gripă (a virusului cauzator) și, astfel, alegerea tratamentului potrivit și instituirea sa în timp util.

Limitările testului de gripă 

Deși testul de gripă este unul cu o acuratețe ridicată, există și situații în care pot apărea rezultate fals negative. Acestea sunt mai frecvente în plin sezon gripal, când prevalența comunitară a infecției este ridicată.

Deși mai rare, rezultatele fals pozitive la testul de gripă reprezintă și ele o posibilitate, și sunt specifice perioadelor în care prevalența gripei comunitare este scăzută.

Medicul tău va analiza întotdeauna contextul clinic și epidemiologic alături de interpretarea rezultatelor testelor de laborator în stabilirea unui diagnostic corect.

Ce se întâmplă după ce ai făcut testul de gripă

În cazul unui rezultat pozitiv la testul de gripă, confirmat de medic în context clinic, este extrem de importantă izolarea și respectarea tuturor măsurilor de igienă și de stopare a răspândirii, gripa fiind o infecție de natură virală, extrem de contagioasă.

Instituirea tratamentului antiviral este recomandată în primele două zile de la aparitia simptomelor și va fi însoțit de tratament simptomatic: antitermice, antiinflamatoare, decongestionante nazale etc.

Tratamentul gripei cu antivirale

Medicamentele antivirale pentru gripă pot fi o opțiune de tratament, atunci când sunt administrate din timp – la una sau două zile de la debutul simptomelor, putând astfel diminua atât simptomele, cât și perioada de boală.

De asemenea, acestea ar putea preveni unele complicații ale gripei, cum ar fi pneumonia. Pentru persoanele cu risc mai mare de complicații grave ale gripei, tratamentul cu medicamente antivirale poate însemna diferența dintre o boală mai ușoară și una mai gravă, care poate duce la spitalizare.

Cum previi apariția gripei

Vaccinarea este cel mai bun mod de a preveni gripa. Vaccinurile sigure și eficiente sunt utilizate de peste 60 de ani. Imunitatea rezultată în urma vaccinării dispare în timp, iar virusurile suferă modificari, astfel încât se recomandă vaccinarea anuală.

Cercetătorii monitorizează permanent schimbările survenite în rândul tulpinilor virale gripale circulante la nivel global și folosesc aceste informații pentru ”a anticipa” tipul tulpinilor care vor deveni cele mai răspândite în următorul sezon de gripă. Pe baza acestora, se realizează anual vaccinul antigripal sezonier, conceput pentru a asigura protecția împotriva acțiunii infecțioase a trei sau patru tulpini dominante. Se fac eforturi constante de cercetare pentru a îmbunătăți selecția tulpinilor componente ale unui vaccin și pentru a crește eficacitatea acestuia, astfel încât, în sezonul gripal, numărul cazurilor să fie în scădere, de la un an la altul.

Vaccinul antigripal poate fi mai puțin eficient la persoanele în vârstă, dar va face ca boala să fie mai puțin severă și reduce șansele de complicații și deces. Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc ridicat de complicații ale gripei și pentru îngrijitorii acestora.

Vaccinurile sunt actualizate în mod regulat, fiind dezvoltate noi vaccinuri care conțin virusuri care se potrivesc cu cele aflate în circulație. Mai multe vaccinuri antigripale inactivate și vaccinuri antigripale recombinante sunt disponibile sub formă injectabilă. Vaccinurile gripale vii atenuate sunt disponibile sub formă de spray nazal.

Vaccinarea anuală este recomandată cu prioritate pentru:

• femeile însărcinate;
• copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani;
• persoanele cu vârsta peste 65 de ani;
• persoanele cu afecțiuni cronice;
• persoanele care lucrează în sistemul de sănătate.

Alte modalități de a preveni gripa:

• spălarea corespunzătoare și regulată a mâinilor;
• acoperirea gurii și a nasului în timpul strănutului și al tusei;
• izolarea de contactul cu alte persoane atunci când nu te simți bine;
• evitarea contactului apropiat cu persoanele bolnave;
• evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii cu mâini nespălate.

Referințe:

1. Influenza (flu) – Symptoms and causes – Mayo Clinic
2. https://www.cdc.gov/flu/about/viruses/types.htm
3. Influenza (Seasonal) (who.int)
4. Flu (Influenza): Causes, Symptoms, Types & Treatment (clevelandclinic.org)