- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Consult genetic
- Genetica medicala
Diagnostic molecular infecții respiratorii virale (inclusiv SARS-CoV-2) – testare sindromică
Preț: 325.00 lei Original price was: 325.00 lei.260.00 leiCurrent price is: 260.00 lei.
Această analiză se efectuează în anumite centre Synevo, conform următoarelor specificații/ condiții:
- Brăila: recoltarea se efectuează în centrele de recoltare din Brăila, de luni până vineri, în timpul programului de recoltare.
- Galați: recoltarea se efectuează în centrele de recoltare din Galați, de luni până vineri, în timpul programului de recoltare.
- Tecuci: recoltarea se efectuează în centrul de recoltare Tecuci, de luni până vineri, în timpul programului de recoltare.
- Focșani: recoltarea se efectuează în centrul de recoltare Focșani, de luni până vineri, în timpul programului de recoltare.
- Pentru restul țării, recoltarea se efectuează conform programului de recoltare al centrului ales.
Informații generale – Diagnostic molecular infecții respiratorii virale (inclusiv SARS-CoV-2) – testare sindromică
Patogenii respiratori cauzează afecțiuni locale și sistemice acute, cele mai grave cazuri înregistrându-se în rândul copiilor, al vârstnicilor și al pacienților imunocompromiși. Tabloul clinic poate include tuse, rinoree și congestie nazală, febră, wheezing, cefalee și mialgie. Din cauza similarității bolilor cauzate de diferite virusuri și bacterii, diagnosticarea exclusiv pe baza simptomelor clinice este dificilă. Conceptul de testare sindromică a fost adoptat recent în microbiologia clinică pentru a descrie o modalitate de diagnostic de laborator rapid ce permite detectarea simultană, în cadrul aceluiași test, a agenților patogeni cel mai frecvent implicați în etiologia unui grup de boli infecțioase (infecții respiratorii, gastroenterite, meningite, sepsis, etc).
Infecțiile respiratorii se clasifică în funcție de localizare în două categorii: infecții de tract respirator superior și infecții de tract respirator inferior (sub nivelul laringelui).
Infecțiile căilor respiratorii superioare sunt cel mai frecvent cauzate de virusuri care invadează zona nazală, faringele, sinusul paranazal, etc. Infecțiile tractului respirator inferior se manifestă în funcție de localizare ca: traheobronșită, crup, bronșiolită sau pneumonie și pot fi cauzate atât de virusuri cât și de bacterii1.
Evoluția unei infecții virale de tract respirator nu este influnețată doar de etiologie, ci și de vârstă deoarece același virus poate să determine o anumită patologie la adulți spre deosebire de copii mici și sugari (de exemplu virusul respirator sincițial determină infecție de tract respirator superior la adulți și frecvent bronșiolită la copiii mici)2.
Identificarea posibililor factori declanșatori oferă date care permit medicului să stabilească tratamentul corespunzător pentru pacient și oferă autorităților publice posibilitatea de a lua măsurile necesare pentru controlarea bolii. Mai mult, prin utilizarea testării sindromice se evită administrarea inutilă de antibiotice la pacienții cu infecții virale dovedite.
Studiile au arătat că instituirea unui tratament antiviral țintit încă din primele faze ale infecției virale poate să reducă evoluția simptomatologiei către forme severe sau complicații3. Astfel, diagnosticul precoce al unei infecții respiratorii virale este esențial pentru a se interveni cu tratament corect încă din fazele timpurii ale bolii virale și pentru a exclude etiologia bacteriană cu reducerea consumul inutil de antibiotice.
Virusul gripal (Human Influenza Virus)
Influenza A și B (Virusul gripal A/B) sunt virusuri ARN din familia Orthomyxoviridae. Simptomele gripei sunt: secreții nazale, congestie nazală, dureri în gât, tuse, febră, care pot fi însoțite de frisoane și dureri musculare, de obicei mai severe decât cele din răceala obișnuită. În mod caracteristic, gripa este caracterizată de febră mare și de riscul de a dezvolta complicații din cauza supra-infecțiilor bacteriene8,9. În prezent sunt disponibile mai multe medicamente pentru tratamentul infectiilor virale cu Influenza, însă eficacitatea specifică tipului de virus gripal și rezistența la medicație sunt afectate de apariția de noi tulpini ale virusului10. Complicațiile precum pneumonia virală sau bacteriană cresc rata mortalității asociată infecțiilor cu virusul Influenza11.
Virusul paragripal (Human Parainfluenza Virus)
Virusurile paragripale (PIV) sunt virusuri ARN din familia Paramyxoviridae. Virusurile paragripale se împart în patru tipuri (1–4). Virusul paragripal 1 cauzează epidemii în special toamna, 50% dintre cazurile de crup fiind atribuite acestui virus12. Virusul paragripal 2 cauzează epidemii o dată la unul sau doi ani, acestea putând alterna cu circulația virusului paragripal 112.
Tipurile 1 și 2 determină majoritatea laringo-traheobronșitelor la copii între 2 și 4 ani. Copiii cu vârsta sub șase ani sunt cu precădere susceptibili la infecția cu virusul paragripal 3, cu epidemii în secțiile de terapie intensivă de neonatologie. Virusul paragripal 3 determină frecvent bronșiolită și pneumonie cu evoluție severă la copiii sub un 1 an și în rare cazuri poate să determine laringită pseudomembranoasă. Este asociat cu cea mai mare rată a mortalității și morbidității dintre toate tulpinile13, iar epidemiile se declanșează cel mai frecvent primăvara și vara12. Infecția cu virusul paragripal 4 afectează toate grupele de vârstă, însă din cauza frecvenței reduse de detecție, periodicitatea infecției nu a fost stabilită14,15.
Simptomele determinate de infecția cu aceste virusuri sunt asemănătoare cu celelalte infecții de tract respirator. Riscul de complicații precum pneumonia sau timpanita este mai mare la pacienții imunodeprimați16.
Adenovirus
Adenovirusurile sunt un grup de virusuri ADN, incluzând șapte specii (A–G)17. Speciile de adenovirus B, C și E cauzează în principal boli respiratorii acute, în timp ce speciile A, D, F și G sunt responsabile pentru o varietate de boli, inclusiv cistita, gastroenterita și conjunctivita18. Toate tipurile de adenovirus au fost asociate cu boli umane19 și pot fi identificate în eșantioanele respiratorii. Epidemiile survin adesea în context institutional (bazele militare de antrenament, grădinițele cu program prelungit și spitalele pediatrice de asistență terțiară), din cauza ratei ridicate de transmitere în rândul subiecților aflați în spații închise20-22.
Epidemiile adenovirale apar nu numai în sezonul rece, dar frecvent și vara, sub formă de faringită sau conjunctivită (înot în piscine). Acestea au un caracter trenant, dezvoltându-se timp de câteva săptămâni, în colectivitățile de copii sau tineri. Sursa de infecție este bolnavul cu diverse forme de infecție adenovirală sau purtătorul de virus. Mecanismul de transmitere este aerogen, prin inhalarea aerosolilor care conțin virusul, prin picături de secreție nazofaringiană și secreții conjunctivale.
Rinovirus
Rinovirusul (familia Picornaviridae) prezintă un genom ARN și este cunoscut ca fiind cea mai frecventă cauză a “răcelii” comune. Infecția cu Rinovirus poate fi asimtomatică sau să determine rinită și faringită cu congestie nazală, secreția nazală și cefalee și în 30-40% tuse. Cazurile rare cu evoluție severă pot să determine astm bronșic pentru copii și bronșită cronică la adulți23.
Metapneumovirus
Metapneumovirusul uman (hMPV) face parte din familia Paramyxoviridae10. HMPV a fost descoperit ca patogen respirator la copii în 2001 și reprezintă al doilea factor principal declanșator al bronșiolitei la copiii mici24. Alte studii au confirmat infecțiile cu hMPV la subiecți de toate vârstele24. Infecția este asociată cu următoarele: tuse, rinoree, wheezing, dispnee și febră 25,26. Se estimează că hMPV este răspunzător pentru 5–7% dintre infecțiile tractului respirator la copii și pentru 3% dintre cele înregistrate în rândul subiecților de toate vârstele26. Frecvența sezonieră maximă a hMPV este pe perioada iernii și la începutul primăverii, perioadă care coincide adesea cu frecvența sezonieră a Virusului sincițial respirator (RSV)27.
Virusul sincițial respirator (RSV)
RSV face parte din categoria virusurilor ARN din familia Paramyxoviridae asociate metapneumovirusurilor și virusurilor paragripale28. Este cauza cea mai frecventă a bolilor respiratorii la sugari, bronșiolita acută reprezentând principala cauză de spitalizare28. Poate determina simptomatologie severă cu evoluție letală la copiii cu malformații congenitale cardiace, sugarii prematuri și în perioada perioperatorie la copiii care au suferit o intervenție chirurgicală pe cord deschis. RSV este în prezent recunoscut și ca un patogen important la adulți, deși infecțiile în rândul acestora sunt, în general, mai puțin severe și limitate la tractul respirator superior, însă au evoluție severă mai ales în cazul pacienților imunodeprimați (pacienți cu transplant de măduvă osoasă sau transplant de organe solide)2,29. Vârful de activitate al RSV corespunde, în general, lunilor ianuarie și februarie30.
SARS-CoV-2
Coronavirusul sindromului respirator acut sever 2 (SARS-CoV-2) este un virus ARN care provoacă la om infecții ale tractului respirator care pot varia de la forme ușoare până la forme cu evoluție letală, mai ales în prezența anumitor comorbidități. În decembrie 2019, un număr de pacienți cu pneumonie de etiologie necunoscută au apărut în Wuhan (China) și SARS-CoV-2 a fost izolat și identificat ca agent cauzal4. Boala numită apoi COVID-19 s-a răspândit în întreaga lume, iar Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemia COVID-19 în martie 2020.
Până în mai 2023 când OMS a scos COVID-19 de pe lista problemelor majore și urgente de sănătate de la nivel global, peste 765 de milioane de cazuri au fost confirmate și peste 7 milioane de decese au fost raportate către OMS la nivel mondial5. SARS-CoV-2 se transmite prin picături Flügge (picături ce conțin germeni patogeni eliminate în aer prin tuse, stranut sau vorbit, etc.) de la pacienții infectați. Infecția cu SARS-CoV-2 poate să fie complet asimptomatică sau să se manifeste ca simptomatologie clasică de boală de tract respirator cu febra, tuse, dificultăți de respirație și uneori mialgie etc.
Aceste simptome sunt similare cu alte infecții de tract respirator cauzate virusuri, cum ar fi gripa. Încă de la începutul pandemiei până în 2023 s-au descris mai multe tulpini de SARS-CoV-2 notate cu litere grecești, dintre care cele cu impact major (variante de îngrijorare) au fost: alfa, beta, gamma, delta, epsilon și omicron6. S-a observat că, deși acest virus a suferit mutații la nivelul genomului, există anumite gene care s-au conservat de-a lungul timpului, gene care sunt frecvent utilizate drept țintă în tehnicile de biologie moleculară pentru detecția prezenței virusului: gena S, gena N sau gena RdRP7.
Pregătire pacient – înaintea instituirii oricărui tratament antimicrobian (antiviral sau antibacterian)
Specimen si recipient de recoltare – tampoane de exsudat nazofaringian și orofaringian recoltate conform procedurilor standard, in recipient special cu mediu de transport
Stabilitate proba – 3 zile la 2-8°C
Metodă – Multiplex real-time PCR
Interpretarea rezultatelor, limite şi interferenţe
Rezultatele testului se raportează calitativ:
- Nedetectabil = Negativ
- Pozitiv cu comunicarea tipului/ tipurilor de agenți patogeni prezenti în probă.
În cazul Diagnosticului molecular infectii respiratorii virale (inclusiv SARS-CoV-2) vor fi analizați următorii agenți patogeni:
- Virusul gripal A (Influenza A virus)
- Virusul gripal B (Influenza B virus)
- Virusul paragripal (Human parainfluenza virus)
- Adenovirus
- Rhinovirus
- Metapneumovirus
- Virusul respirator sincițial
- SARS-CoV-2 (genele S/N și RdRP)
Limite și interferențe
Limita de detecție SARS-CoV-2: 50 copii/ reacție. Limita de detecție celelalte virusuri: 100 copii/ reacție.
Bibliografie:
- LaRocque , Ryan E, CDC 2023. Respiratory Infections. Respiratory Infections | CDC Yellow Book 2024
- Coultas JA, Smyth R, Openshaw PJ. Respiratory syncytial virus (RSV): a scourge from infancy to old age. Thorax. 2019 Oct;74(10):986-993. doi: 10.1136/thoraxjnl-2018-212212. Epub 2019 Aug 5. PMID: 31383776.
- WHO 2022. Joint statement – Influenza season epidemic kicks off early in Europe as concerns over RSV rise and COVID-19 is still a threat.Joint statement – Influenza season epidemic kicks off early in Europe as concerns over RSV rise and COVID-19 is still a threat (who.int)
- Xiao X., Newman C., Buesching C.D., Macdonald D.W., Zhou Z.-M. Animal sales from Wuhan wet markets immediately prior to the COVID-19 pandemic. Sci. Rep. 2021;11:11898.
- WHO 2023. WHO Coronavirus (COVID-19) Dashboard. WHO Coronavirus (COVID-19) Dashboard | WHO Coronavirus (COVID-19) Dashboard With Vaccination Data
- CDC 2023. SARS-CoV-2 Variant Classifications and Definitions. SARS-CoV-2 Variant Classifications and Definitions (cdc.gov)
- Jeong H, Lee S, Ko J, Ko M, Seo HW. Identification of conserved regions from 230,163 SARS-CoV-2 genomes and their use in diagnostic PCR primer design. Genes Genomics. 2022 Aug;44(8):899-912. doi: 10.1007/s13258-022-01264-7. Epub 2022 Jun 2. PMID: 35653026; PMCID: PMC9160177
- Javanian M, Barary M, Ghebrehewet S, Koppolu V, Vasigala V, Ebrahimpour S. A brief review of influenza virus infection. J Med Virol. 2021 Aug;93(8):4638-4646. doi: 10.1002/jmv.26990. Epub 2021 Apr 14. PMID:
- Macias AE, McElhaney JE, Chaves SS, Nealon J, Nunes MC, Samson SI, Seet BT, Weinke T, Yu H. The disease burden of influenza beyond respiratory illness. Vaccine. 2021 Mar 15;39 Suppl 1:A6-A14. doi: 10.1016/j.vaccine.2020.09.048. Epub 2020 Oct 9. PMID: 33041103; PMCID: PMC7545338.
- Bammer, , Fukuda, A., Klimov, and N. Cox. in VPD Surveillence Manual (2002).
- Morens, D. M., Taubenberger, J. K. & Fauci, A. S. Predominant role of bacterial pneumonia as a cause of death in pandemic influenza: implications for pandemic influenza preparedness. J Infect Dis 198, 962–70 (2008).
- Henrickson, J. Parainfluenza viruses. Clin. Microbiol. Rev. 16, 242–264 (2003).
- Senchi, K., Matsunaga, S., Hasegawa, H., Kimura, H. & Ryo, A. Development of oligomannose-coated liposome-based nasal vaccine against human parainfluenza virus type 3. Front Microbiol 4, 346 (2013).
- Lau, S. K. P. et al. Human parainfluenza virus 4 outbreak and the role of diagnostic tests. J. Microbiol. 43, 4515–4521 (2005).
- Fry, A. M. et al. Seasonal trends of human parainfluenza viral infections: United States, 1990–2004. Clin. Infect. Dis. 43, 1016–1022 (2006).
- Falsey Current management of parainfluenza pneumonitis in immunocompromised patients: a review. Infect Drug Resist. 2012;5:121-7. doi: 10.2147/IDR.S25874. Epub 2012 Aug 8. PMID: 22893749; PMCID: PMC3418768.
- Jones, M. S. et al. New adenovirus species found in a patient presenting with gastroenteritis. J. Virol. 81, 5978–5984 (2007).
- Centers for Disease Control and Prevention. Centers for Disease Control and Prevention, National Center for Immunization and Respiratory Diseases (NCIRD), Division of Viral Diseases (DVD) Web site. Available at: http://www.cdc.gov/ncidod/dvrd/revb/respiratory/eadfeat.htm.
- Lenaerts, L., De Clercq, E. & Naesens, L. Clinical features and treatment of adenovirus infections. Rev. Med. Virol. 18, 357–374 (2008).
- Calder, J. A. M. et al. Adenovirus type 7 genomic-type variant, New York City, 1999. Emerg. Infect. Dis. 10, 149–152 (2004).
- Metzgar, D. et al. Abrupt emergence of diverse species B adenoviruses at US military recruit training centers. J. Infect. Dis. 196, 1465–1473 (2007).
- Russell, K. L. et al. Transmission dynamics and prospective environmental sampling of adenovirus in a military recruit setting. J. Infect. Dis. 194, 877–885 (2006).
- Clementi N, Ghosh S, De Santis M, Castelli M, Criscuolo E, Zanoni I, Clementi M, Mancini N. Viral Respiratory Pathogens and Lung Injury. Clin Microbiol Rev. 2021 Mar 31;34(3):e00103-20. doi: 10.1128/CMR.00103-20. PMID: 33789928; PMCID: PMC8142519.
- an den Hoogen, B. G. et al. A newly discovered human pneumovirus isolated from young children with respiratory tract disease. Nat Med 7, 719–24 (2001).
- van der Hoek, et al. Croup is associated with the novel coronavirus NL63. PLoS Med. 2, e240 (2005).
- VAN DEN HOOGEN, B. G., OSTERHAUS, D. M. E. & FOUCHIER, R. A. M. Clinical impact and diagnosis of human metapneumovirus infection. Pediatr. Infect. Dis. J. 23, S25–S32 (2004).
- Esper, et al. A 1-year experience with human metapneumovirus in children aged< 5 years. J. Infect. Dis. 189, 1388–1396 (2004).
- Mohapatra, S. & Boyapalle, S. Epidemiologic, experimental, and clinical links between respiratory syncytial virus infection and asthma. Clin. Microbiol. Rev. 21, 495–504 (2008).
- Falsey, A. R. & Walsh, E. E. Respiratory syncytial virus infection in adults. Clin. Microbiol. Rev. 13, 371– 384 (2000).
- Hall, B. Respiratory syncytial virus and parainfluenza virus. N. Engl. J. Med. 344, 1917–1928 (2001).
- Rider AC, Frazee BW. Community-Acquired Pneumonia. Emerg Med Clin North Am. 2018 Nov;36(4):665- 683. doi: 10.1016/j.emc.2018.07.001. Epub 2018 Sep 6. PMID: 30296998; PMCID: PMC7126690.
- Garau J, Calbo E. Community-acquired pneumonia. Lancet. (2008) 371:455–8. doi: 10.1016/s0140- 6736(08)60216-0
- Murphy TF, Brauer AL, Schiffmacher AT, Sethi S. Persistent colonization by Haemophilus influenzae in chronic obstructive pulmonary disease. Am J Respir Crit Care Med. (2004) 170:266–72. doi: 1164/rccm.200403-354OC
- Dueck NP, Epstein S, Franquet T, Moore CC, Bueno J. Atypical Pneumonia: Definition, Causes, and Imaging Features. Radiographics. 2021 May-Jun;41(3):720-741. doi: 10.1148/rg.2021200131. Epub 2021 Apr
- PMID: 33835878.
- Mondino S, Schmidt S, Rolando M, Escoll P, Gomez-Valero L, Buchrieser C. Legionnaires’ Disease: State of the Art Knowledge of Pathogenesis Mechanisms of Legionella. Annu Rev Pathol. 2020 Jan 24;15:439-466. doi: 10.1146/annurev-pathmechdis-012419-032742. Epub 2019 Oct 28. PMID: 31657966.
- WHO Pertussis. Pertussis (who.int)
- Belcher T, Dubois V, Rivera-Millot A, Locht C, Jacob-Dubuisson F. Pathogenicity and virulence of Bordetella pertussis and its adaptation to its strictly human host. Virulence. 2021 Dec;12(1):2608-2632. doi: 10.1080/21505594.2021.1980987. PMID: 34590541; PMCID: PMC8489951.
Informații utile despre "Diagnostic molecular infecții respiratorii virale (inclusiv SARS-CoV-2) - testare sindromică"
Produsul a fost adăugat în coș
În plus, ai la dispoziție 30 de zile pentru a veni la recoltare.