Cancer pulmonar – a doua cauză de deces în Uniunea Europeană

Cuprins:

• Cancer pulmonar – o tumoră malignă localizată în plămâni
• Câteva noțiuni de anatomie și tipurile de cancer pulmonar
• Semne și metode de diagnostic pentru cazurile de cancer pulmonar

Cancer pulmonar – o tumoră malignă localizată în plămâni

Etiologia acestei forme de cancer nu este cunoscută în totalitate, dar se cunosc cauzele favorizante, descrise adesea în cadrul acestor cazuri: fumatul, procesele inflamatorii cronice pulmonare, substanțele radioactive (o cauză frecvent întâlnită la cei care își desfășoară activitatea profesională în medii toxice – (azbest, uraniu, arseniu, beriliu), istoric familial de cancer pulmonar.

Câteva noțiuni de anatomie și tipurile de cancer pulmonar

Plămânul este un organ pereche, de tip spongios (burete), localizat în cavitatea toracică. Plămânul drept este segmentat în trei secțiuni, numite lobi, în timp ce plămânul stâng prezintă doar doi lobi, spațiul celui de-al 3-lea lob fiind ocupat de inimă.

Pleura este învelișul protector care acoperă plămânii. Este formată din două foițe – viscerală și parietală – care permit celor doi plămâni să alunece de-a lungul peretelui toracic intern, în timpul respirației. Între cele două foițe se formează o cavitate virtuală în care se află o cantitate mică de lichid pleural. Cele două foițe sunt interaderente, datorită unei presiuni negative aflate în interiorul cavității pleurale.

Sub plămâni se află diafragma, un mușchi subțire, care separă cavitatea toracică de cea abdmominală, constituind planșeul și respectiv plafonul acestora. În timpul procesului respirator, diafragmul se deplasează ca un piston, inferior și superior, forțând aerul să intre și să iasă din plămâni.

În timpul inspirului, aerul pătrunde în plămâni, prin trahee. Aceasta se ramifică în două bronhii principale, ce intră în plămâni și apoi se divid în bronhii, din ce în ce mai mici ( bronhiole terminale). La rândul lor, bronhiolele terminale se divid pentru a forma ramuri mai mici, numite bronhiole respiratorii. La capătul acestora se află ducte alveolare, ai căror pereți prezintă dilatații în formă de saci – sacii alveolari. Peretele alveolelor este specializat în realizarea schimburilor de gaze, datorită succesiunii ritmice a celor două procese respiratorii – inspir și expir.  

Schimburile principalelor gaze respiratorii, (O₂ și CO₂ ), la nivel pulmonar și tisular se fac pe baza unor legi ale fizicii, unor mecanisme fiziologice și a  menținerii integrității  structurii  celulare aleveolare și a membranelor alveolo-capilare.

Cancerele pulmonare se dezvoltă, de obicei în celulele din structua bronhiilor, bronhiolelor sau alveolelelor. Aceste celule se înmulțesc necontrolat și cresc într-un ritm mai rapid decât celulele normale, organizându-se într-o formațiune tumorală. Tumora poate fi benignă sau malignă, celulele tumorale putând invada şi distruge ţesuturi şi organele învecinate, sau extinzându-se la distanță, în alte zone ale corpului.

Există două tipuri principale de cancer pulmonar, care răspund diferit la schemele de tratament.

• Cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC – Non-small cell lung cancer)

85% dintre cancerele pulmonare sunt NSCLC. Acest cancer pulmonar se prezintă sub mai multe forme, evoluția sa fiind în strânsă legătură cu tipul histologic. Astfel, principalele subtipuri de NSCLC sunt: adenocarcinomul, carcinomul cu celule scuamoase și carcinomul cu celule mari.  

• Cancerul pulmonar cu celule mici (SCLC – Small cell lung cancer)

Aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt SCLC. Acest tip de cancer pulmonar este extrem de agresiv, tinde să se răspândească mai rapid decât NSCLC și este diagnosticat adesea, în stadii tardive. Apare mai ales la fumători și se dezvoltă, de obicei, la nivelul bronhiilor ce sunt localizate în zona centrală. Răspunde favorabil la chimioterapie și radioterapie. Din păcate, pentru majoritatea pacienților, SCLC recidivează frecvent.  

Semne și metode de diagnostic pentru cazurile de cancer pulmonar

Cancerul pulmonar poate fi asimptomatic în stadii incipiente, de cele mai multe ori fiind diagnosticat mult prea târziu. Din păcate, mai mult de două treimi dintre pacienții cu cancer pulmonar sunt diagnosticați într-un stadiu tardiv. In ciuda progreselor recente, rata de supraviețuire la 5 ani pentru cancerul pulmonar este scazută, în comparație cu alte tipuri de cancer, în special formele diagnosticate în stadiu avansat. Semnele și simptomele cancerului pulmonar pot include: tuse persistentă, hemoptizie (tuse cu expectorație sanghinolentă), respirație scurtă, șuierătoare, durere pectorală, răgușeală, scădere ponderală marcantă, dureri osoase sau cefalee.

Diagnosticul de certitudine este pus prin corelarea datelor clinice, anamnezei, cu testele de laborator, investigațiile imagistice, completate de biopsia pulmonară.

Evaluarea imagistică este recomandată atât înainte, cât și după diagnosticul de cancer pulmonar, scopul său fiind acela de a analiza zonele suspecte, pentru a determina aria de răspândire a celulelor tumorale, pentru a evalua eficiența tratamentului în cazul unui cancer deja diagnosticat sau pentru a depista recidivele. Astfel, pot fi efectuate radiografii pulmonare, tomograf computer, RMN, PET scan.  

Bronhoscopia este o investigație cu ajutorul căreia se poate preleva aspirat bronșic pentru citologie sau biopsie. Analiza histopatologică si imunohistochimică a fragmentului de țesut pulmonar prelevat ajută la stabilirea diagnosticului de cancer pulmonar.

Teste pentru explorarea funcțională respiratorie – spirometria, testele de reversibilitate bronșică, măsurarea gazelor sanguine și a echilibrului acido-bazic, testarea cardio-pulmonară complexă la efort – sunt necesare pentru a măsura capacitatea pulmonară și pentru a evalua funcționalitatea plămânului, atât preoperator, cât și postoperator.  

Teste de laborator: cel mai relevant examen de laborator, cu ajutorul căruia sunt analizate celulele tumorale, este examenul de spută, în special pentru diagnosticarea cancerelor pulmonare cu celule scuamoase. Acest examen citologic permite diagnosticul în 90% dintre cazuri.

VSH – este crescut, viteza de sedimentare a hematiilor fiind accelerată, indiferent de existența febrei sau de gradul acesteia. Hemograma – repetată în mod regulat în timpul tratamentului, deoarece multe medicamente antineoplazice pot afecta celulele hematopoietice, produse de măduva osoasă.Totodată, hemograma ajută la diagnosticarea unei anemii sau a unor infecții.

Biomarkerii tumorali serologici: Cyfra 21-1 (Cytokeratin 19 fragment) – este un biomarker care se află în cantităţi mari în carcinoamele pulmonare, astfel că Cyfra 21-1 este cel mai sensibil marker pentru cancerul pulmonar, altul decât cel cu celule mici (non-small cell lung cancer-NSCLC). NSE (Neuron specific enolase) – pentru monitorizarea tratamentului şi evoluţiei bolii în cancerul pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC).

Pro-GRP (Gastrin Releasing Peptide) -rol complementar în diagnosticul cancerului pulmonar cu celule mici, valorile sale corelându-se bine cu extinderea tumorii (o sensibilitate de 95,5%). CEA (Antigen carcinoembrionic) – testul este recomandat pentru monitorizarea pacienţilor cu diferite neoplazii, printre care și cancerul pulmonar – răspuns la tratament, posibil indicator al recurenţei tumorale şi al prognosticului de boală. CA19-9 – Valori crescute ale acestui biomarker sunt întâlnite în 70-80% dintre cazurile de carcinom pancreatic, 50-60% dintre cancerele gastrice, precum şi la unii pacienţi cu neoplasm mamar, ovarian, prostatic și pulmonar.  

Teste genetice – Cauzele genetice de apariție a cancerului pulmonar sunt evidențiate la nivelul unor de gene, care sunt implicate în creșterea celulară fiziologică (normală). Atunci cand apar modificări (mutații)  la nivelul acestor gene, celulele se multiplică în mod necontrolat (haotic), se transformă structural și astfel se va dezvolta în timp tumora malignă. Există o serie de teste moleculare care identifică aceste mutații.

Mutația BRAF V600E în tumori – în NSCLC se raportează o frecvență a mutației de 1-4%. În această formă de cancer mutația BRAF V600E este prezentă mai frecvent la femei, fiind asociată cu o formă histologică agresivă și cu un prognostic rezervat.

Mutatia ALK (receptorul tirozin kinazei limfomului anaplazic) – pentru diagnosticul pozitiv al adenocarcinoamele NSCLC, în special la femeile cu varste de peste 50 de ani, nefumatoare; identificarea acesei mutații indica un raspuns favorabil la tratamentul selecționat (inhibitorii de ALK)

Mutatia PD-L1 (Programmed Cell Death Ligand 1) – test recomandat pentru evaluarea NSCLC care poate beneficia de imunoterapie țintită.

Mutația ROS-1 – mutație care apare în gena ROS1 de pe cromozomul 6. Se consideră că această oncogenă este prezentă în subtipul NSCLC (1-2%) la o vârstă medie de 50,5 ani.Testarea este utilă pentru evaluarea eficienței la imunoterapia țintită, de ultimă generație.

Mutațiile prin fuziune, tip NTRK (Neurotrophic Tyrosine Receptor Kinase) pentru depistarea cancerelor „fusion” pozitive și instituirea unui tratament personalizat, în  tipul NSCLC.  

Prognosticul pacienților diagnosticați cu o formă de cancer pulmonar diferă de la un caz la altul, în funcție de stadiul în care se depistează tumora și de bolile asociate de care suferă pacientul.Totodată, planul de tratament este stabilit de o echipă multidisciplinară și depinde de tipul de cancer. Tratamentul cancerului a înregistrat progrese importante în ultimii ani, ca urmare a numeroaselor studii și cercetări, care s-au reflectat în posibilitatea predicţiei răspunsului la tratament şi în dezvoltarea unor terapii ţintite.  

Referințe:

1. https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2021/05/Analiza-situatie-cancer-2021.pdf
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/lung-cancer/symptoms-causes/syc-20374620
3. https://www.cancer.org/cancer/lung-cancer/detection-diagnosis-staging/how-diagnosed.html
4. https://www.spitalpneumobaiamare.ro/images/pdf/2017/educatie/ghid_management_cancer_pulmonar_tratament.pdf
5. https://radiopaedia.org/articles/ros1-mutation
6. https://lcfamerica.org/lung-cancer-info/types-lung-cancer/ros1-positive-lung-cancer/