Endometrioza - Ce este, Cauze, Simptome, Tratament

Endometrioza este o boală în care țesut similar celui uterin crește în afara uterului, provocând inflamație, durere și uneori infertilitate. Afectează frecvent ovarele și trompele uterine. Cauzele nu sunt complet elucidate, iar tratamentul – fie medicamentos, fie chirurgical – are ca scop controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

Cuprins:

Ce este endometrioza?

Endometrioza este definită ca fiind un proces de migrare a țesutului endometrial uterin (ce căptușește interiorul uterului) în zone anatomice din afara sa, cum ar fi: trompele uterine, ovarele, intestinul, peretele abdominal sau vezica urinară. Rareori, acest tip de țesut poate fi identificat în plămâni, ficat sau, foarte rar, chiar și la nivel cerebral. Acest țesut apare fie accidental, la femei asimptomatice, sau, mai frecvent, la femei de vârstă reproductivă, care prezintă durere pelvină cronică și/ sau subfertilitate. La nivel global,10% dintre femei sunt diagnosticate cu această boală cronică. Comportamentul țesutului de tip endometrial este extrem de particular.

Chiar dacă nu se află în uter, celulele sale răspund la acțiunea hormonală ciclică fiziologică. Țesutul endometriozic este impregnat hormonal în fiecare lună și acesta va sângera odată cu apariția menstrelor lunare. În timp, acest proces poate duce la inflamație și cicatrici tisulare și poate face ca organele vecine să adere între ele în anumite zone (proces cunoscut sub numele de aderență).

Cauze și factori de risc pentru endometrioză

Afecțiunea este complexă și nu există o singură cauză clară care să explice în totalitate apariția ei — se presupune că există o combinație de factori anatomo-hormonali, genetici şi imuni. Mai jos sunt trei dintre principalele teorii şi factori de risc recunoscuţi:

Teoria menstruației retrograde

Una dintre cele mai frecvente explicaţii spune că, în timpul menstruaţiei, o parte din sânge şi ţesut endometrial pot circula „în sens invers” prin trompele uterine în cavitatea pelvină şi peritoneală (flux menstrual retrograd). Acolo, celulele endometriale pot să se implanteze şi să înceapă să crească, reacţionând la hormonii din ciclul menstrual.

Predispoziția genetică și factorii hormonali

Istoric familial (rude de gradul I - mamă, soră) de endometrioză, boli imunitare
Factorul genetic: Persoanele care au rude de gradul I (mamă, soră) cu endometrioză au un risc crescut de a dezvolta boala.
Factorii hormonali:

expunerea prelungită la estrogen;
cicluri menstruale frecvente sau precoce;
ciclu menstrual scurt (< 27 de zile);
menarhă la o vârstă mică;
menopauză tardivă;
nuliparitatea (absența unei sarcini pe tot parcursul vieții) sau sarcini la vârste înaintate.

Rolul sistemului imunitar

Se consideră că un sistem imunitar disfuncţional poate juca un rol important în evoluţia endometriozei:

Celulele imune (de exemplu macrofagele) au rolul de a „curăţa” în cavitatea pelvină resturile menstruale sau celulele ectopice — dacă acest mecanism este deficitar, acele celule pot supravieţui şi provoca leziuni endometriozice.
Inflamaţia cronică locală, răspunsul imun exagerat sau inadecvat şi formarea de ţesut cicatricial (aderenţe) sunt elemente importante în mecanismul bolii.

Alți factori de risc:
- IMC (indice de masă corporală) scăzut sau greutate corporală foarte mică
- anomalii structurale ale tractului genital care pot împiedica eliminarea normală a sângelui menstrual
- originea etnică (prevalența endometriozei este mai mare în rândul femeilor din rasa albă)
- boli autoimune (o prevalență crescută a bolilor autoimune a fost observată la femeile cu endometrioză confirmată chirurgical);
- fumatul, consumul cronic de alcool;
- operația de cezariană (după operația de cezariană, celulele endometriale se pot atașa intern, la nivelul inciziei operatorii).

Simptomele endometriozei

Aproximativ 1/3 dintre femeile cu endometrioză sunt asimptomatice, ceea ce face ca boala să fie adesea descoperită întâmplător, în timpul investigațiilor pentru alte afecțiuni sau în contextul infertilității. Totuși, pentru majoritatea pacientelor, endometrioza se manifestă printr-o varietate de simptome — de la dureri pelvine intense până la tulburări digestive sau urinare — care pot varia în intensitate de la o lună la alta.

Dureri menstruale si pelvine

Cel mai frecvent semn al endometriozei este durerea pelvină, strâns legată de ciclul menstrual. Spre deosebire de crampele obișnuite, durerea provocată de endometrioză este adesea mai intensă, mai de durată și poate apărea înainte, în timpul sau chiar după menstruație, afectând semnificativ activitățile zilnice.

Dismenoree severă – dureri puternice care pot iradia spre zona lombară sau abdomenul inferior.
Durere pelvină cronică – disconfort persistent, prezent uneori și în afara perioadei menstruale.
Dispareunie – durere în timpul sau după contactul sexual, cauzată de inflamația și sensibilitatea organelor pelvine.

Simptome digestive si urinare

Pentru că țesutul endometrial se poate extinde și către organele din apropierea uterului, endometrioza nu se manifestă doar prin dureri pelvine, ci și prin simptome digestive sau urinare. Acestea pot varia de la ușoare la severe și tind să se accentueze în timpul menstruației.

Disconfort la urinare sau defecație, mai ales în perioada menstruală.
Balonare, greață, diaree sau constipație care pot fi confundate cu tulburări gastro-intestinale.
Sângerări anormale, cum ar fi menstruații abundente sau sângerări între cicluri.

Aceste manifestări pot îngreuna diagnosticul, fiind adesea atribuite altor afecțiuni digestive sau urinare.

Impact psihologic și oboseala cronică

Pe lângă durerea fizică, endometrioza are și un impact emoțional și psihologic semnificativ. Simptomele persistente, incertitudinea diagnosticului și afectarea vieții intime sau profesionale pot duce la oboseală cronică, anxietate și episoade de depresie.

Epuizarea constantă este frecvent raportată de paciente, chiar și în absența durerii acute.
Stresul emoțional și scăderea stimei de sine pot apărea din cauza durerii cronice și a dificultăților legate de fertilitate.

În timp, aceste aspecte afectează calitatea vieții, subliniind necesitatea unei abordări medicale care să includă și sprijin psihologic.

Complicații pentru endometrioză

Endometrioza poate duce la complicații serioase, care afectează nu doar sănătatea reproductivă, ci și calitatea vieții de zi cu zi.

Infertilitate

Una dintre cele mai semnificative complicaţii este dificultatea de a concepe, iar endometrioza poate fi identificată tocmai în contextul investigării infertilităţii. Deși unele paciente nu prezintă simptome evidente, boala afectează chiar şi atunci fertilitatea.

Chisturi ovariene şi aderenţe

Ţesutul ectopic poate forma în ovare chisturi cu conţinut de lichid bogat în sânge vechi numite endometrioame sau chisturi de ciocolată. De asemenea, procesul inflamator duce la formarea de aderenţe – benzi de ţesut fibros care pot conecta organele pelvine între ele sau cu peretele abdominal. Aceste aderenţe pot modifica anatomia pelvisului, pot provoca durere persistentă sau pot complica intervenţiile chirurgicale ulterioare.

Implicarea tractului urinar şi intestinal

Endometrioza severă se poate extinde către vezică, uretere sau intestin, ceea ce poate genera obstacole fizice precum blocaje sau compresii. În aceste condiții simptomele nu mai sunt doar “durere” sau “menstruaţie dificilă”, ci pot include complicaţii urologice şi gastrointestinale.

Recidivă şi evoluţie cronică

Chiar după tratament, boala poate recidiva sau evolua în forme mai profunde. Endometrioza poate evolua în timp sau reapărea după tratament, motiv pentru care riscul de complicații rămâne prezent. De exemplu, chiar cu intervenţii adecvate, aderenţele sau ţesutul ectopic pot reapărea.

Cancerul

Deși unele studii arată că endometrioza crește riscul de cancer ovarian, acesta este totuși relativ scăzut pe parcursul vieții. Deși rar, un alt tip de cancer - adenocarcinomul asociat endometriozei - se poate dezvolta la o vârstă mai înaintată, la femeile care au avut această afecțiune.

Cum se pune diagnosticul pentru endometrioză

Diagnosticul pentru endometrioză implică mai mulți pași — de la evaluarea simptomelor şi examinare fizică, până la investigaţii imagistice şi uneori intervenţii chirurgicale. Ghidurile medicale susţin că, deşi investigaţiile pot sugera boala, singura metodă cu certitudine 100% este intervenţia chirurgicală (laparoscopia) cu probă histologică.

Etape diagnostic

Istoricul medical şi examenul ginecologic: medicul va evalua durerea pelvină, durata ciclurilor menstruale, simptomele digestive sau urinare asociate şi eventualele dificultăţi de fertilitate.

Examinare imagistică:
- Ecografie transvaginală sau abdominală utilizată pentru a identifica chisturi ovariene sau alte modificări sugestive.
- RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică) pelvin cu protocol dedicat pentru endometrioză este util mai ales în cazurile complexe, când se suspectează că boala a invadat vezica, ureterele sau intestinul. Este o investigație de înaltă precizie care permite vizualizarea clară a țesuturilor moi și a relației dintre organele pelvine. RMN-ul ajută la:
  - cartografierea leziunilor endometriozice profunde (rectovaginale, vezicale, intestinale);
  - evaluarea gradului de afectare a organelor și a aderențelor;
  - planificarea corectă a intervenției chirurgicale, atunci când este necesară.

Laparoscopia: considerată standardul de aur, permite vizualizarea directă a leziunilor, prelevarea de probe pentru examen histopatologic şi, adesea, intervenţie chirurgicală în acelaşi timp.

Este de reținut că există situații când ecografic nu pot fi vizualizate leziuni evidente, iar acest lucru nu exclude endometrioza. În plus, diagnosticul poate întârzia din cauza simptomelor variabile şi a suprapunerii cu alte condiţii (ex: sindrom de intestin iritabil, cistită).

Analize de laborator recomandate pentru endometrioză

Deși diagnosticul endometriozei se bazează în principal pe investigații clinice și imagistice, analizele de laborator pot oferi informații utile despre starea generală de sănătate, prezența inflamației sau excluderea altor cauze posibile ale simptomelor. Aceste investigații sunt adesea recomandate în completarea consultului ginecologic.

Testele de laborator care pot fi indicate în contextul evaluării pacientelor cu suspiciune de endometrioză sunt:

Hemogramă completă cu formulă leucocitară, Hb, Ht și indici eritrocitari – evaluează starea hematologică, detectează eventuale anemii cauzate de sângerări menstruale abundente.
Urocultură (cu antibiogramă, dacă este necesar) – pentru excluderea infecțiilor urinare, care pot mima simptomele endometriozei pelvine.
Examen microscopic pe frotiu (preparat proaspăt și/sau colorat) – poate evidenția prezența de celule inflamatorii sau infecțioase.
Sumar de urină (biochimie și sediment urinar) – util pentru evaluarea funcției urinare și a posibilelor inflamații la nivelul tractului urinar.

În funcție de contextul clinic, medicul poate recomanda și teste hormonale (FSH, LH, estradiol, progesteron) sau markeri inflamatori (CRP, VSH), utile în completarea protocolului de diagnostic.

FSH (hormon de stimulare foliculară)

Preț: 62.00 lei

Adaugă în coș

LH (hormon luteinizant)

Preț: 59.00 lei

Adaugă în coș

Estradiol

Preț: 61.00 lei

Adaugă în coș

Progesteron

Preț: 59.00 lei

Adaugă în coș

Urocultură (cu antibiogramă după caz)

Preț: 69.00 lei

Adaugă în coș

Hemogramă cu formulă leucocitară cu Hb, Ht și indici

Preț: 43.00 lei

Adaugă în coș

Examen microscopic pe frotiu (preparat proaspăt și/sau colorat)

Preț: 40.00 lei

Adaugă în coș

Urina biochimie si sediment (sumar urină)

Preț: 36.00 lei

Adaugă în coș

Stadiile endometriozei

Stadiile endometriozei sunt folosite pentru a descrie extinderea leziunilor, localizarea acestora şi prezenţa aderenţelor, nu neapărat pentru a prezice intensitatea simptomelor sau șansele de fertilitate.

Clasificare generală

Conform criteriilor American Society for Reproductive Medicine (ASRM), endometrioza este clasificată în patru stadii:

Stadiul I (endometrioza minimă) - implică leziuni superficiale, puține aderenţe uşoare.
Stadiul II (endometrioza uşoară) - apar mai multe leziuni, unele adânci, şi aderenţe moderate.
Stadiul III (endometrioza moderată) - leziuni mai extinse, endometrioame şi aderenţe semnificative.
Stadiul IV (endometrioza severă) - boala extinsă, cu leziuni adânci, aderenţe dense şi chisturi mari, implicare posibilă a organelor învecinate.

Tratament medicamentos pentru endometriză

Antialgice (antiinflamatoare nesteroidiene – AINS), precum ibuprofen sau naproxen, pentru controlul durerii menstruale și pelvine.
Terapie hormonală, care are scopul de a reduce producția de estrogeni și de a opri temporar menstruația, diminuând astfel activitatea focarelor endometriozice: contraceptive orale combinate, progestative, agoniști sau antagoniști de GnRH – induc o „menopauză temporară” pentru a opri dezvoltarea leziunilor și dispozitive intrauterine (DIU) cu eliberare de progesteron.

Aceste tratamente pot fi adaptate în funcție de vârstă, dorința de a avea o sarcină și severitatea simptomelor, sub supravegherea medicului ginecolog.

Tratament chirurgical pentru endometrioză

Când tratamentul medicamentos nu oferă rezultate suficiente sau când există complicații (de exemplu, chisturi ovariene mari sau infertilitate), se recomandă tratamentulchirurgical.

Laparoscopia este metoda standard: permite identificarea și îndepărtarea precisă a țesutului endometriozic, eliberarea aderențelor și, dacă este cazul, tratarea chisturilor.
În cazurile severe, poate fi necesară o intervenție chirurgicală extinsă, realizată de o echipă multidisciplinară (ginecolog, urolog, chirurg digestiv).
În situații rare și doar în cazuri avansate, se poate recurge la histerectomie (îndepărtarea uterului), însă aceasta este ultima opțiune, mai ales pentru pacientele care nu își mai doresc copii.

Chirurgia poate ameliora semnificativ simptomele și crește șansele de obținere a unei sarcini, dar boala poate recidiva în timp, motiv pentru care este necesară monitorizare medicală periodică.

Stil de viață și terapii complementare pentru endometrioză

Adoptarea unui stil de viață echilibrat și a unor măsuri de susținere poate contribui la reducerea durerii și îmbunătățirea stării generale.

Recomandări utile:

Activitate fizică regulată, care poate reduce nivelul de estrogeni și duce la ameliorarea disconfortului pelvin.
Alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și acizi grași omega-3, cu limitarea alimentelor procesate și a zahărului.
Managementul stresului prin tehnici de relaxare, yoga sau meditație.
Suport psihologic – consilierea sau grupurile de sprijin pot fi benefice pentru gestionarea impactului emoțional al bolii.
Terapia complementară, precum acupunctura sau masajul terapeutic, poate fi utilă pentru controlul durerii la unele paciente.

Combinarea acestor măsuri cu tratamentul medical recomandat de specialist contribuie la o abordare completă și personalizată a endometriozei.

Impactul endometriozei asupra fertilității și sarcinii

Infertilitate și opțiuni de tratament

Endometrioza poate afecta fertilitatea prin inflamație, aderențe și chisturi (endometriom), care alterează ovulația, captarea ovocitului și implantarea. Estimativ, 30–50% dintre femeile cu endometrioză pot avea dificultăți în a obține o sarcină, însă multe reușesc cu tratament și/sau intervenție chirurgicală selectivă.

Abordarea este individualizată și poate include:

managementul durerii și terapie hormonală pentru controlul bolii;
- (2) chirurgie laparoscopică pentru excizia leziunilor/aderențelor în cazuri alese, mai ales când există durere refractară sau endometriom;
- (3) trimitere precoce la medicul specialist în infertilitate dacă sarcina întârzie. Decizia ține de vârstă, stadiu, rezervă ovariană și dorința de a obține o sarcină.

Fertilizare in vitro (FIV) și șanse de succes

FIV ocolește o parte dintre obstacolele mecanice ale endometriozei și este recomandată când timpul este esențial (vârstă >35 ani), există afectare severă sau când alte opțiuni (ex. inseminare intrauterină - IUI după chirurgie) nu au reușit. Rata de succes depinde în principal de vârsta pacientei și de particularitățile cazului.

În practică, consultul într-o echipă de fertilitate stabilește planul optim (FIV direct vs. etapizare cu chirurgie/IUI), cu discuție despre conservarea fertilității și calendarul încercărilor.

Riscuri și monitorizare în sarcină

Majoritatea sarcinilor la paciente cu endometrioză evoluează bine, însă unele studii raportează riscuri crescute pentru: sarcină ectopică, avort spontan, naștere prematură, restricție de creștere fetală și, în unele cazuri, nașterea se face prin cezariană. De aceea, este utilă monitorizarea obstetricală atentă (ecografii seriate, evaluarea colului, managementul durerii), cu un plan adaptat simptomelor și istoricului chirurgical.

Pentru paciente care încearcă să conceapă, evaluarea timpurie a cuplului și orientarea către specialiști (ginecologie, medicină reproductivă) scurtează drumul către soluția potrivită. În plus, resursele locale subliniază că endometrioza este frecventă (≈10% dintre femeile de vârstă reproductivă), ceea ce justifică adresarea precoce la medic.

Viața cu endometrioză

Cum afectează endometrioza calitatea vieții

Endometrioza nu este doar o boală fizică, ci o afecțiune care influențează semnificativ viața de zi cuzi. Durerea pelvină cronică, disconfortul menstrual și oboseala persistentă pot limita activitățile profesionale, sociale și intime, afectând echilibrul emoțional și starea generală de bine.

Multe paciente descriu perioade de anxietate, stres sau tristețe, legate de durere sau de dificultatea de a obține o sarcină. Lipsa unui diagnostic rapid și teama de recidivă pot accentua aceste trăiri. De aceea, este important ca abordarea endometriozei să fie una multidisciplinară, care să includă nu doar tratamentul medical, ci și suport psihologic și consiliere.

Sprijinul familiei, comunicarea deschisă cu medicul și implicarea în grupuri de susținere pot face o diferență semnificativă în gestionarea bolii.

Recomandări dietetice și exerciții pentru endometrioză

Adoptarea unui stil de viață echilibrat poate contribui la reducerea inflamației și la ameliorarea simptomelor.

Recomandări alimentare:

Consumă zilnic legume și fructe proaspete, cereale integrale și alimente bogate în acizi grași omega-3 (pește gras, semințe de in, nuci).
Limitează consumul de carne roșie, alimente procesate și zahăr rafinat, care pot favoriza inflamația.
Asigură un aport adecvat de fier, mai ales în cazul menstruațiilor abundente.
Hidratarea corectă (2L apă/zi) susține metabolismul și eliminarea toxinelor.

Activitate fizică

Exercițiile ușoare, precum yoga, stretching-ul, pilates-ul sau mersul în ritm alert, pot ajuta la relaxarea musculaturii pelvine și la eliberarea endorfinelor, care reduc durerea. Activitatea fizică regulată susține echilibrul hormonal și îmbunătățește starea psihică.

Integrarea unei rutine sănătoase de alimentație și mișcare, alături de tratamentul medical prescris, poate contribui la un control mai bun al simptomelor și la o calitate a vieții îmbunătățită pentru femeile care trăiesc cu endometrioză.

Cum previi apariția endometriozei

În prezent, nu există o metodă sigură de prevenire a endometriozei, deoarece cauzele exacte ale bolii nu sunt complet cunoscute. Totuși, anumite măsuri pot contribui la reducerea riscului de apariție sau la încetinirea evoluției acesteia, prin scăderea nivelului de estrogen – hormon care stimulează creșterea țesutului endometrial.

Recomandări utile pentru prevenția endometriozei:

Menținerea unei greutăți corporale echilibrate – excesul ponderal poate crește producția de estrogen;
Activitate fizică regulată – exercițiile moderate ajută la reglarea nivelurilor hormonale și la reducerea inflamației;
Evitarea consumului excesiv de alcool și cafeină, care pot influența metabolismul estrogenului;
Alimentație antiinflamatoare, bogată în legume, fructe, pește și grăsimi sănătoase (omega-3), cu limitarea alimentelor procesate și a zahărului;
Consult ginecologic periodic, pentru depistarea precoce a simptomelor sau a altor afecțiuni care pot favoriza apariția endometriozei.

Deși boala nu poate fi prevenită complet, stilul de viață echilibrat și monitorizarea regulată a sănătății reproductive pot reduce riscul de evoluție severă și pot facilita diagnosticarea timpurie.

Întrebări frecvente privind endometrioza

Se poate trata endometrioza fara operație?

Da, în multe cazuri, endometrioza poate fi gestionată fără intervenție chirurgicală, mai ales atunci când simptomele sunt ușoare sau moderate. Tratamentul non-chirurgical (terapia hormonală, medicamente antiinflamatoare), are scopul de a reduce durerea, încetini evoluția bolii și îmbunătăți calitatea vieții, fără a apela la proceduri invazive.

Cu toate acestea, în formele avansate sau atunci când boala afectează fertilitatea, tratamentul chirurgical poate deveni necesar pentru îndepărtarea țesutului endometriozic și restabilirea funcției organelor afectate.

Așadar, decizia privind tratamentul se ia întotdeauna individualizat, împreună cu medicul ginecolog, în funcție de severitatea simptomelor, vârstă și planurile reproductive.

Ce medicamente ajută în endometrioză?

Tratamentul medicamentos pentru endometrioză are rolul de a reduce durerea și încetini evoluția bolii, prin controlul inflamației și reglarea nivelului de hormoni. Nu vindecă definitiv afecțiunea, dar poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.

De obicei, sunt recomandate urmatoarele tipuri de medicamente:

Antialgice și antiinflamatoare pentru a reduce inflamația și durerea.
Tratament hormonal în scopul de a reduce producția de estrogen, hormon care stimulează creșterea țesutului endometrial.
Suplimente adjuvante:
- fier - pentru prevenirea anemiei în caz de menstruații abundente;
- Vitamina D, omega-3, magneziu – pot susține reglarea hormonală și reduc inflamația.

Pot rămâne însărcinată dacă am endometrioză?

Da. Multe femei cu endometrioză reușesc să obțină o sarcină, natural sau cu ajutor medical. Totuși, boala poate îngreuna concepția, mai ales în formele moderate sau severe, din cauza inflamației și a aderențelor pelvine. Cu tratament adecvat — medicamentos, chirurgical sau prin fertilizare in vitro (FIV) — șansele de sarcină pot crește semnificativ.

Ce dietă și stil de viață ajută în endometrioză?

O alimentație antiinflamatoare și un stil de viață echilibrat pot reduce disconfortul și inflamația. Se recomandă:

consum de legume, fructe, pește gras, nuci și cereale integrale;
limitarea cărnurilor roșii, alimentelor procesate și zahărului;
mișcare regulată (yoga, mers, pilates) pentru echilibru hormonal și reducerea stresului;
somn suficient și tehnici de relaxare pentru gestionarea durerii.

Care sunt complicațiile netratării endometriozei?

Netratată, endometrioza poate duce la durere pelvină cronică, infertilitate, formarea de chisturi ovariene (endometriom) și aderențe între organele pelvine. În timp, poate afecta calitatea vieții și starea emoțională.

Endometrioza se vindecă definitiv?

Nu, endometrioza nu are în prezent un tratament care să o vindece complet. Totuși, simptomele pot fi controlate eficient prin tratament medicamentos, intervenții chirurgicale și un stil de viață echilibrat. În multe cazuri, boala intră în remisie pe termen lung, mai ales după tratament sau după sarcină.

Bibliografie