Eritem infecțios: Boala a cincea a copilăriei
Boala a cincea a copilăriei sau eritemul infecțios este o afecțiune manifestată prin erupții cutanate ușoare, cauzată de parvovirusul B19. Este mai frecventă la copii decât la adulți, iar o persoană prezintă simptome, de obicei, în termen de 14 zile după ce a fost infectată cu parvovirus B19 (PV-B19).1
La majoritatea copiilor, infecția cu parvovirus este ușoară și nu necesită tratament extensiv, dar la unii adulți, cum ar fi cei cu anumite tipuri de anemie sau cu sistemul imunitar compromis infecția poate fi gravă2. La unele femei însărcinate poate determina probleme grave de sănătate pentru făt.
Cuprins:
- De ce a cincea boală a copilăriei?
- Cauze și transmitere eritem infecțios
- Eritemul infecțios – semne și simptome tipice
- Cum este diagnosticată a cincea boală a copilăriei?
- Care sunt pașii de tratament în eritemul infecțios?
- Eritemul infecțios afectează și adulții?
- Care sunt complicațiile întâlnite în eritem infecțios?
- Eritemul infecțios și sarcina
De ce a cincea boală a copilăriei?
Cunoscută și ca boala obrajilor pălmuiți, este una dintre cele mai frecvente șase erupții virale la copii:
- Rujeolă
- Scarlatină
- Rubeolă
- Oreion
- Eritem infecțios
- Roseola infantum
Afectează de obicei copiii cu vârste cuprinse între 5 și 15 ani, în special în lunile de primăvară și de vară3.
Cauze și transmitere eritem infecțios
Parvovirusul B19 este un virus monocatenar care vizează celulele roșii din măduva osoasă. Virusul se transmite aerogen, prin salivă sau ca urmare a unui contact apropiat. Se poate răspândi rapid în locurile aglomerate, cum ar fi școlile, grădinițele și creșele4.
Anumite parvovirusuri, cum ar fi parvovirusul canin și virusul panleucopeniei feline sunt patogene pentru câini și pisici, însă parvovirusul B19 infectează doar oamenii. Un om nu poate lua a cincea boală de la un animal, iar un animal nu o poate lua de la un om.
Odată ce apare erupția cutanată, persoana nu mai este contagioasă.
Deși parvovirusul infectează mai ales copiii de vârstă școlară în timpul lunilor de iarnă și primăvară, pot fi afectate persoane de orice vârstă.
Eritemul infecțios – semne și simptome tipice
Simptomele ușoare încep la aproximativ 1 săptămână după expunerea la PV-B19 și durează 2-3 zile. Acestea includ:
- durere de cap (cefalee);
- febră;
- dureri în gât;
- mâncărimi (prurit) localizat
- durere abdominală;
- artralgii (dureri articulare).
Aceste simptome preced o perioadă asimptomatică de aproximativ 7-10 zile, după care infecția, progresează prin următoarele etape:5
- Faza 1 – Exantemul începe cu aspectul clasic de obraz pălmuit, care de obicei se estompează în 2-4 zile.
- Faza 2 – Această fază apare 1-4 zile mai târziu și se caracterizează printr-o erupție eritematoasă maculopapulară (o modificare a culorii și texturii pielii, care determină de obicei o apariție bruscă de pete roșii) care se estompează într-un model reticular clasic de tip lacel (aspect asemănător dantelei), pe măsură ce zonele confluente se limpezesc.
- Faza 3 – Pot să existe recurențe și estompări timp de săptămâni sau, ocazional, luni, din cauza unor stimuli precum exercițiile fizice, iritarea, stresul sau supraîncălzirea pielii din cauza razelor solare sau a băilor cu apă fierbinte.
Cum este diagnosticată a cincea boală a copilăriei?
Medicul va efectua anamneza și examenul fizic, ce include inspectarea erupției cutanate. Erupția cutanată este caracteristică pentru boala obrajilor pălmuiți și poate fi suficientă pentru a stabili diagnosticul. În unele cazuri, pacientului i se pot recomanda și analize de sânge.
Anticorpii față de Parvovirus B19 sunt utili pentru diagnosticul infecției recente și evaluarea imunității la gravide. Anticorpii de tip IgM apar la 10-12 zile de la contactul infectant, în timp ce anticorpii IgG la 2 săptămâni de la inoculare. IgM persistă câteva luni; IgG sunt întâlniți în serul pacienților toată viața și titrul lor crește la o nouă expunere.
La pacienții cu criză aplastică tranzitorie, anticorpii IgM devin detectabili în momentul reticulocitozei maxime; IgG apar de obicei în cursul perioadei de refacere a hematopoiezei. Răspunsul imun față de proteina minoră a capsidei VP1 deține rol în instalarea imunității. Infecția PV-B19 persistentă este rezultatul inabilității gazdei imunodeprimate de a produce anticorpi neutralizanți eficienți.
Diagnosticul infecțiilor acute este stabilit de obicei pe baza testelor serologice. Cu toate acestea valoarea acestora în diagnosticul infecțiilor cu PV-B19 la pacienții imunodeprimați este limitată, adesea fiind necesar să se recurga la diagnosticul molecular.
Care sunt pașii de tratament în eritemul infecțios?
Tratamentul va depinde de simptomele, vârsta, starea generală de sănătate a copilului și severitatea afecțiunii. Având în vedere faptul că boala este cauzată de un virus, antibioticele nu vor fi prescrise.
Scopul tratamentului este de a ajuta la ameliorarea simptomelor și poate include:
- hidratare;
- administrarea de antitermice pentru reducerea febrei și a disconfortului,
- antihistaminice pentru prurit, topice sau cu administrare orală.
Aspirina nu trebuie administrată copiilor deoarece poate duce la instalarea unei afecțiuni grave – sindromul Reye.6
Eritemul infecțios afectează și adulții?
A cincea boală poate afecta adulții, dar acest lucru este rar. Odată expus virusului, sistemul imunitar creează mecanismele de apărare împotriva acestuia, majoritatea persoanelor devenind imune la vârstă adultă.
Care sunt complicațiile întâlnite în eritem infecțios?
La copiii și adulții sănătoși, infecția cu Parvovirus B19 foarte rar provoacă complicații.
Afecțiunea poate cauza probleme pentru persoanele care au afecțiuni sanguine sau un sistem imunitar compromis. Acest lucru este cauzat de faptul că virusul poate afecta modul în care organismul produce hematii. În astfel de cazuri numărul de eritrocite din sânge poate să scadă atât de mult, încât să fie necesară o transfuzie de sânge.
Copiii (și adulții) cu următoarele condiții și afecțiuni prezintă un risc crescut de complicații: cancer (leucemia), infecție cu HIV, anumite tipuri de anemie (anemia cu celule în seceră și talasemia), transplant de organ în antecedente.
Complicațiile eritemului infecțios la adulți
Aproximativ 10% dintre adulții care fac o infecție cu parvovirusul B19 dezvoltă artrită cronică (pe termen lung) asociată parvovirozei în mai multe articulații, sau poliartrită. Persoanele de sex feminin sunt mai expuse riscului unor astfel de complicații decât persoanele de sex masculin.
Eritemul infecțios și sarcina
În infecțiile care au loc în cursul sarcinii, PV-B19 poate fi transmis transplacentar la făt (25% din cazuri).
Dacă o gravidă este infectată cu Parvovirus B19, aceasta se poate transmite la făt și poate provoca complicații, inclusiv: avort spontan, deces fetal intrauterin, hidrops fetalis (edem sever fetal).
Totuși, aceste complicații sunt rare. Majoritatea adulților, inclusiv femeile însărcinate, au luat deja contact cu parvovirusul B19 dezvoltând imunitate pe viață. Riscul de pierdere a fătului atunci când apare infecția cu parvovirusul B19 în timpul sarcinii este de aproximativ 2%. Gravidele aflate în al doilea trimestru prezintă cel mai mare risc de a dezvolta complicații din cauza parvovirozei B19, dar acestea pot apărea în toate momentele sarcinii.
Referințe:
- About Fifth Disease | CDC
- Fifth Disease in Children | Cedars-Sinai
- Parvovirus infection – Symptoms & causes – Mayo Clinic
- Fifth Disease (Erythema Infectiosum): Symptoms, Causes & Treatment (clevelandclinic.org)
- https://emedicine.medscape.com/
- Erythema infectiosum, slapped cheek syndrome, or fifth disease (medicalnewstoday.com)
Produsul a fost adăugat în coș
În plus, ai la dispoziție 30 de zile pentru a veni la recoltare.