Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programari analize
Cosul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

Este TAS o tulburare anxioasă?

tulburare anxioasa, tulburare afectiva sezoniera, tulburare bipolara

Ce este tulburarea afectivă sezonieră?

Tulburarea afectivă sezonieră (TAS)/ Seasonal Affective Disorder (SAD) nu este o tulburare anxioasă. Ea este un tip de depresie generată de schimbările de anotimp, care se instalează de obicei toamna, agravându-se iarna sau înainte de încheierea primăverii. Unele persoane suferă o tulburare sezonieră ușoară, cunoscută sub numele de „winter blues”. În general, este firesc să ne simțim ușor deprimați în lunile mai reci, dar există și forme moderate sau severe, în care este afectată activitatea zilnică și sunt asociate episoade de distorsionare cognitivă (legată de modul de raportare la propria persoană și/ sau la cei din jurul lor).

Cuprins:

Aceste gânduri și certitudini iraționale întăresc gândirea negativă și îi mențin într-un cerc vicios al emoțiilor disfuncționale, putând duce la stări de anxietate și depresie, relații conflictuale, stimă de sine scăzută, comportamente inadaptative.

Aproximativ 5% dintre adulții din Statele Unite se confruntă cu această afecțiune, care se identifică în special în perioada de adolescență. Conform studiilor medicale, afectează predominant femeile, comparativ cu bărbații, acestea reprezentând 75% dintre persoanele diagnosticate cu astfel de tulburări afective sezoniere. Există o legătură strânsă între estradiol, principalul hormon sexual feminin și transportorul serotoninei. Nivelurile fluctuante de estradiol în timpul anumitor perioade din viață, cum ar fi pubertatea sau postpartum, pot afecta modul în care este produsă serotonina.

Care sunt categoriile populaționale cu risc?

  • Persoane diagnosticate cu o tulburare bipolară. Pacienții care suferă de tulburare bipolară prezintă un risc crescut de a dezvolta o tulburare afectivă sezonieră. La unii bolnavi diagnosticați cu această afecțiune, episoadele de furie pot fi legate de un anumit anotimp. De exemplu, primăvara și vara pot avea simptome ușoare de furie (hipomanie), anxietate, agitație și iritabilitate, în timp ce în lunile de toamnă și iarnă pot dezvolta episoade de depresie marcată.
  • Persoane care au rude diagnosticate cu afecțiuni psihice, de tipul depresiei sau schizofreniei.
  • Persoane care locuiesc în zone geografice cu altitudine crescută, în nordul Ecuadorului (Alaska sau New England) sau în zone cu climă umedă.

Persoanele cu tulburare afectivă sezonieră pot avea și alte afecțiuni psihice, cum ar fi: tulburare anxioasă, ADHD (tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție), atacuri de panică, tulburare de alimentație.

Cauzele care duc la apariția TAS nu sunt cunoscute, dar se știe că există o serie de factori de risc, ca:

  • Tulburări ale ritmului circadian/ ”schimbarea ceasului biologic”: schimbarea acestui ritm biologic intern care măsoară cele 24 de ore, semnalează practic imposibilitatea organismului de a sesiza alternanța între zi și noapte. Atunci când o persoană nu se expune suficient la lumina soarelui, ceasul biologic se modifică. Acest ceas intern reglează starea de spirit, somnul precum și statusul hormonal. Atunci când apar aceste modificări, cei afectați relatează probleme legate de starea generală de spirit.
  • Dezechilibrul biochimic la nivel cerebral: substanțele chimice numite neurotransmițători aurol în transmiterea impulsurilor, de-a lungul rețelelor neuronale. Serotonina este unul dintre mediatorii ce au un rol esențial în menținerea așa-numitei „stări de fericire”. Persoanele cu risc de TAS prezintă o activitate redusă a serotoninei, la nivel cerebral. Un studiu realizat de specialiști canadieni și austrieci a documentat faptul că proteina transportoare de serotonină are o activitate intensificată în lunile de iarnă, atunci când lumina soarelui nu este la fel de abundentă, ca și în celelalte anotimpuri. Deoarece lumina soarelui ajută la reglarea secreției de serotonină, lipsa acestuia, în anotimpurile reci, poate înrăutăți starea pacientului. Nivelul serotoninei poate scădea masiv, ceea ce va duce la schimbările marcante de dispoziție psihică. Datele din literatura medicală indică faptul că niveluri de serotonină <100 μg/L se asociază cu sindroame depresive1.
  • Deficitul de vitamină D: prezența serotoninei este condiționată și de nivelul său în organism. Deoarece lumina soarelui ajută organismul să producă această vitamină, lipsa soarelui din timpul iernii poate duce la o deficiență de vitamină D. Această schimbare poate afecta implicit și nivelul de serotonină și, totodată, va afecta starea psihică generală.
  • ”Boost-ul” de melatonină: Melatonina este esențială în descrierea tiparelor de somn. Lipsa luminii solare poate stimula o supraproducție de melatonină, la unele persoane. Acestea se pot simți leneși, apatici și somnolenți, în timpul anotimpului rece (iarna).
  • Gândirea negativistă: Persoanele cu TAS descriu adesea stres, depresie, anxietate și gânduri negative, nefiind clar dacă acestea sunt o cauză sau un efect al depresiei sezoniere2. Cu toate acestea, tulburarea afectivă sezonieră este încadrată ca o tulburare depresivă, și nu este o tulburare anxioasă.

Simptome manifeste în TAS și în tulburare anxioasă

Persoanele afectate de această tulburare afectivă sezonieră pot descrie episoade de tristeţe, anxietate, oboseală extremă și lipsă de energie, incapacitate de a se concentra, iritabilitate și gânduri de suicid. Persoanele care manifestă o tulburare sezonieră ușoară, manifestată pe durata anotimpului cald, vara, pot semnala: agitație și neliniște, anxietate, scăderea apetitului sau scăderea în greutate, comportament violent, tulburări de somn.

Ca și în cazul altor tipuri de depresie, SAD se poate agrava, dacă nu este tratată. Acestea pot include: retragere socială,  probleme la școală sau la serviciu, abuzul de droguri, alte tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau tulburările de alimentație, gânduri sau comportament sinucigaș.

Într-o tulburare anxioasă pacientul poate acuza ameţeală, creșterea ritmului cardiac, a tensiunii arteriale, neliniște, agitație fizică, gânduri repetitive, probleme de focalizare și transpirația palmelor3.

Diagnosticarea acestui tip de tulburare depresivă TAS

O tulburare afectivă sezonieră poate fi dificil de diagnosticat, deoarece atât depresia, cât și alte afecțiuni psihice se  pot manifesta prin același tip de simptome. Pentru stabilirea diagnosticului, medicul specialist va efectua un examen fizic (în unele cazuri, depresia poate fi legată de o problemă de sănătate fizică, subiacentă).

Testele de laborator nu sunt obligatorii, dar uneori pot fi recomandate:

  • Hemograma poate semnala prezența anemiei.
  • Testele pentru evaluarea tiroidei, respectiv TSH – în situațiile de presiune psihică constantă, anxietate, funcția tiroidei este suprastimulată, stresul ducând la hipertiroidism.
  • Serotonina – neurotransmiţător ce influenţează dispoziţia psihică are un nivel normal cuprins între 80-400 μg/L, un deficit de serotonină fiind adesea asociat cu episoade recurente de melancolie și tristețe.
  • Melatonina – hormon secretat nocturn, cu rol în intreținerea ritmului circadian de tip somn-veghe. Sinteza melatoninei poate fi puternic influențată de durata zilei (de lumina). Melatonina coordonează interacțiuni complexe dintre cogniție, corp și mediu, influențând majoritatea funcțiilor autonome, hormonale și comportamentale, ale organismului uman. Dezechilibre ale secretiei de melatonină au fost asociate cu o gamă largă de probleme de sănătate, inclusiv depresia, tulburări afective sezoniere, scleroză multiplă cronică progresivă, tulburări menstruale.
  • Vitamina D3 – reducerea luminii solare în anotimpul rece, duce la un deficit de vitamină D. Totodată, persoanele care locuiesc în regiunile din latitudinea nordică sau în zone cu climă rece, umedă, pot avea un deficit de vitamină D, asociat cu fenomene depresive.

Evaluarea psihologică. În cazul pacienților care descriu episoade de tristețe și anxietate, evaluarea și/ sau terapia psihologică pot modifica aceste comportamente și o serie de tipare ale gândirii. Pentru a fi diagnosticată cu TAS, o persoană trebuie să îndeplinească următoarele criterii4:

  • să evidențieze simptome de depresie marcată;
  • episoadele depresive trebuie să apară în anumite anotimpuri (exclusiv în lunile de iarnă sau de vară) timp de cel puțin 2 ani consecutivi;
  • episoadele trebuie să fie înregistrate mult mai frecvent, comparativ cu episoadele de depresie pe care persoana afectată le-ar fi putut avea în restul perioadelor anului, de-a lungul vieții.

În cazuri selecționate se poate institui și un tratament medicamentos, sub supravegherea medicului specialist. Suplimentar, schimbarea stilului de viață, efectuarea unor plimbări în aer liber, în prezența luminii naturale, chiar și în zilele friguroase, activitatea fizică pentru reducerea stresului, normalizarea tiparelor de somn, pot duce la ameliorarea tulburării afective sezoniere.


Referințe:

  1. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/9293-seasonal-depression
  2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/seasonal-affective-disorder/symptoms-causes/syc-20364651
  3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/seasonal-affective-disorder/diagnosis-treatment/drc-20364722
  4. https://www.verywellhealth.com/depression-vs-anxiety-5194830
  5. https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2017/oct/30/sad-winter-depression-seasonal-affective-disorder
Ultimele articole
Cele mai citite articole
icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda