Gastrita - Simptome & Tratament - Regim alimentar pentru gastrita

Gastrita reprezintă o inflamație a mucoasei gastrice, care se manifestă printr-o serie de simptome digestive, precum durere sau senzație de arsură în partea superioară a abdomenului (epigastru), senzația de plenitudine după masă, greață sau vărsături. În lipsa tratamentului, inflamația poate determina complicații cum ar fi ulcerul gastric sau anemia prin deficit de vitamine. Gestionarea corectă a afecțiunii implică atât tratament medicamentos, cât și modificări ale stilului de viață și alimentației.

Cuprins:

Ce este gastrita?

Gastrita reprezintă inflamația mucoasei gastrice, fiind o afecțiune care poate apărea brusc, sub formă acută, sau se poate dezvolta treptat, în formă cronică. Una dintre cele mai frecvente cauze este infecția cu bacteria Helicobacter pylori, dar și alți factori, precum consumul excesiv de alcool, medicamentele antiinflamatoare sau stresul cronic, pot contribui la apariția gastritei. Această inflamație poate perturba digestia și poate genera disconfort, balonare și indigestie (dispepsie).

Care e diferența dintre gastrită și gastroenterită?

Gastrita este inflamația mucoasei gastrice. Cauzele pot include infecția cu Helicobacter pylori, consumul excesiv de alcool, medicamentele antiinflamatoare sau stresul cronic. Simptomele tipice sunt durerea sau senzația de arsură în partea superioară a abdomenului, indigestia, balonarea și greața. Este o afecțiune localizată la nivelul stomacului, iar netratată, se poate croniciza sau evolua către ulcer gastric.

Gastroenterita, pe de altă parte, este inflamația simultană a stomacului și a intestinului, de obicei cauzată de o infecție virală, bacteriană sau parazitară. Aceasta se manifestă prin diaree, vărsături, crampe abdominale și, uneori, febră. Spre deosebire de gastrită, gastroenterita implică mai ales intestinul și are un caracter acut, fiind adesea autolimitantă.

Tipuri de gastrită

Gastrita poate apărea în forme diferite, în funcție de cât de repede se instalează și de cauze. Cele mai frecvente tipuri sunt:

Gastrita acută
Aceasta apare brusc și poate provoca dureri abdominale, greață sau vărsături. Cele mai comune cauze sunt consumul excesiv de alcool, medicamentele antiinflamatoare sau infecțiile bacteriene, cum este cea cu Helicobacter pylori. De obicei, simptomele se ameliorează atunci când factorul iritant este eliminat.
Gastrita cronică se dezvoltă treptat și în unele cazuri poate să nu dea simptome pentru o perioadă lungă. Infecția cu H. pylori este cea mai frecventă cauză, dar și alți factori, precum consumul excesiv de alcool sau iritațiile mucoasei gastrice, pot contribui la apariția gastritei. Netratată, poate provoca modificări permanente ale mucoasei stomacului și complicații precum ulcer sau anemie.
Gastrita atrofică
În această formă, mucoasa stomacului se subțiază și pierde treptat celulele care produc acid și enzime digestive. Este asociată cu gastrita autoimună sau cu infecția prelungită cu H. pylori și poate crește riscul de cancer gastric.
Gastrita erozivă
Inflamația afectează doar stratul superficial al mucoasei stomacului și de obicei se ameliorează rapid. Este adesea legată de stres, consumul de alcool sau anumite medicamente.
Gastrita autoimună
Sistemul imunitar atacă propriile celule ale mucoasei stomacului, reducând producția de acid și enzime digestive. Aceasta poate duce la deficit de vitamina B12 și anemie pernicioasă.

Gastrita - Cauze frecvente

Gastrita apare atunci când mucoasa stomacului se inflamează, iar acest lucru poate fi declanșat de mai mulți factori. Cele mai frecvente cauze includ:

Infecția cu Helicobacter pylori – o bacterie care poate deteriora mucoasa stomacului și este principala cauză a gastritei cronice.
Consumul excesiv de alcool – alcoolul irită și inflamează mucoasa gastrică.
Medicamente antiinflamatoare (AINS) – utilizarea pe termen lung a ibuprofenului sau aspirinei poate afecta stomacul.
Stresul – stresul cronic poate contribui la apariția inflamației gastrice, mai ales în combinație cu alți factori.
Afecțiuni autoimune – în gastrita autoimună, sistemul imunitar atacă celulele mucoasei stomacului, reducând producția de acid și enzime digestive.
Alte iritante – fumatul, alimentele foarte picante sau foarte grase pot agrava simptomele sau pot contribui la apariția gastritei.

Gastrita și infecția cu Helicobacter pylori

Infecția cu Helicobacter pylori (H. pylori) este una dintre cele mai frecvente cauze ale gastritei cronice. Această bacterie spiralată se dezvoltă în mediul acid al stomacului și poate coloniza mucoasa gastrică sau duodenală, provocând inflamație persistentă. Deși multe persoane infectate nu prezintă simptome, infecția poate duce la gastrită, ulcere gastrice sau duodenale și, în cazuri rare, la cancer gastric.

Transmiterea bacteriei H. pylori se face, de obicei, pe cale fecal-orală, prin consumul de apă sau alimente contaminate sau prin contact direct cu salivă sau materii fecale ale unei persoane infectate. Majoritatea infecțiilor apar în copilărie, iar bacteriile pot rămâne în organism pe termen lung dacă nu sunt tratate.

Diagnosticarea infecției se face prin teste specifice, cum ar fi testarea antigenică H. pylori din materii fecale, testul respirator cu uree marcată sau analiza probelor prelevate prin endoscopie. Tratamentul standard include o combinație de antibiotice și inhibitori ai pompei de protoni (PPI), administrate de obicei pe o perioadă de 10–14 zile.

Gastrita și consumul excesiv de alcool și fumatul

Consumul excesiv de alcool și fumatul sunt doi factori importanți care pot irita și inflama mucoasa stomacului, favorizând apariția gastritei. Alcoolul determină creșterea secreției acide și slăbește stratul protector al mucoasei gastrice, ceea ce poate duce la dureri abdominale, senzație de arsură, greață sau indigestie.

Fumatul, pe de altă parte, reduce fluxul sanguin către mucoasa stomacului și încetinește procesul de vindecare, făcând stomacul mai vulnerabil la inflamații și la infecția cu H.pylori. Persoanele care consumă frecvent alcool și fumează prezintă un risc mai mare de a dezvolta gastrită acută sau cronică, precum și complicații pe termen lung, cum ar fi ulcerul gastric sau scăderea absorbției vitaminei B12.

Reducerea sau eliminarea acestor factori de risc reprezintă un pas important în prevenirea și tratamentul gastritei.

Gastrita și utilizarea îndelungată a antiinflamatoarelor

Administrarea frecventă sau pe perioade lungi de timp a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul sau aspirina, poate irita mucoasa stomacului și favoriza apariția gastritei. Aceste medicamente reduc producția unor substanțe care protejează în mod natural peretele gastric, făcându-l mai vulnerabil la acțiunea acidului gastric. În timp, acest dezechilibru poate duce la inflamație, dureri, senzație de arsură sau chiar la formarea de leziuni și ulcerații. Pentru a preveni aceste efecte, se recomandă folosirea celor mai mici doze necesare, evitarea administrării pe stomacul gol și, la nevoie, asocierea cu medicamente care protejează mucoasa stomacului.

Gastrita cauzată de stres

Stresul intens, mai ales cel asociat unor afecțiuni grave, intervenții chirurgicale majore sau traumatisme, poate contribui la apariția gastritei. În aceste situații, organismul eliberează hormoni de stres care pot afecta circulația sângelui la nivelul mucoasei stomacale și pot crește secreția de acid gastric. În timp, aceste modificări slăbesc stratul protector al stomacului, favorizând inflamația și apariția disconfortului digestiv. Deși stresul cotidian obișnuit rareori este singurul agent cauzatort, el poate contribui la agravarea simptomatologiei la persoanele cu o mucoasă gastrică sensibilă sau deja afectată. Menținerea unui stil de viață echilibrat, cu odihnă adecvată, alimentație regulată și tehnici de relaxare, poate ajuta la reducerea riscului.

Gastrita cauzată de alimentația dezechilibrată

O dietă bogată în alimente iritante pentru stomac — precum mâncărurile picante, prăjelile, produsele ultraprocesate sau cele foarte acide — poate contribui la apariția gastritei sau la agravarea simptomelor existente. Mesele neregulate și târzii, porțiile mari pot, de asemenea, să afecteze secreția de acid gastric și să slăbească bariera naturală de protecție a mucoasei. În timp, aceste obiceiuri pot favoriza inflamația și disconfortul abdominal. Adoptarea unei alimentații echilibrate, bazată pe mese regulate, preparate ușor digerabile și evitarea alimentelor iritante, joacă un rol important în prevenirea și controlul gastritei.

Gastrita - Simptome

Manifestările gastritei pot varia de la forme ușoare, trecătoare, până la episoade mai severe, care afectează confortul zilnic. În unele cazuri, boala poate fi chiar asimptomatică, fiind descoperită întâmplător. Printre simptomele frecvente se numără:

Durerea sau senzația de arsură în capul pieptului (epigastru), mai ales după mese;
Balonare și senzație de plenitudine după o cantitate mică de alimente;
Greață sau disconfort gastric persistent;
Eructații frecvente și gust neplăcut în gură;
Pierderea poftei de mâncare și scăderea în greutate;
Vărsături, uneori cu urme de sânge în formele mai severe;
Scaune închise la culoare (melenă), semn al unei posibile sângerări gastrice.

Simptomele pot apărea brusc în gastrita acută sau se pot instala treptat în formele cronice. Se recomandă consultul medical dacă disconfortul persistă sau se asociază cu semne de sângerare digestivă.

Cum se diagnostichează gastrita?

Diagnosticul de gastrită se stabilește pe baza simptomelor pacientului, a istoricului medical și a unor investigații specifice.

Medicul poate recomanda inițial analize de sânge (hemograma) sau teste din materii fecale pentru depistarea infecției cu Helicobacter pylori - Antigen Helicobacter pylori din materii fecale, o cauză frecventă a bolii.

În unele cazuri, se efectuează endoscopia digestivă superioară, care permite vizualizarea directă a mucoasei stomacului și, dacă este nevoie, prelevarea de probe pentru biopsie.

Alte investigații utile pot include testul de respirație cu uree sau testul pentru evidențierea anticorpilor specifici - Helicobacter pylori-Anticorpi IgA.

Alegerea testelor depinde de severitatea simptomelor și de suspiciunea clinică, scopul fiind identificarea cauzei și stabilirea celui mai potrivit tratament.

Hemogramă cu formulă leucocitară, Hb,Ht,indici și reticulocite (Hemogramă)

Preț: 69.00 lei

Adaugă în coș

Antigen Helicobacter pylori din materii fecale

Preț: 105.00 lei

Adaugă în coș

Helicobacter pylori Anticorpi IgG

Preț: 56.00 lei

Adaugă în coș

Tratament pentru gastrită

Tratamentul gastritei depinde în mare măsură de cauza care a declanșat inflamația mucoasei stomacului. Pentru gastrita cauzată de infecția cu Helicobacter pylori, se recomandă un tratament combinat cu antibiotice și medicamente care reduc aciditatea gastrică. În cazurile provocate de utilizarea prelungită a medicamentelor antiinflamatoare sau de consumul de alcool, primul pas este eliminarea factorului iritant și protejarea mucoasei prin medicamente care reduc aciditatea sau formează un strat protector la nivel gastric.

Alte măsuri generale includ modificări ale stilului de viață și alimentației: mese regulate, evitarea alimentelor foarte grase sau condimentate, renunțarea la alcool și tutun și gestionarea stresului. În formele severe sau cronice, medicul poate recomanda suplimente nutritive sau monitorizarea regulată pentru prevenirea complicațiilor. În toate cazurile, este important ca tratamentul să fie adaptat situației individuale și să urmeze recomandările medicale.

Regim alimentar pentru gastrită

Adoptarea unui regim alimentar adecvat poate ajuta la ameliorarea simptomelor gastritei și la protejarea mucoasei stomacului. Recomandările generale includ:

Mese mici și frecvente – evitarea supraalimentării și a meselor copioase, mai ales seara.
Alimente ușor digerabile – legume fierte sau la abur, fructe neacide, carne slabă preparată la cuptor sau abur, cereale integrale.
Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi – lapte degresat, iaurt simplu sau brânză slabă.
Evitarea alimentelor iritante – mâncăruri picante, prăjeli, sosuri condimentate, citrice și sucuri acide.
Renunțarea la alcool și tutun – ambele irită mucoasa stomacului și pot agrava inflamația.
Limitarea cofeinei – cafea, ceai negru, băuturi energizante.
Hidratare corespunzătoare – apă plată sau infuzii neîndulcite, băuturi care nu irită stomacul.

Un regim alimentar echilibrat, adaptat toleranței individuale, poate contribui semnificativ la reducerea disconfortului și la prevenirea recidivelor gastritei.

Ce trebuie să mănânci când ai gastrită?

Atunci când ai gastrită, este important să alegi alimente care sunt ușor digerabile și care nu irită mucoasa stomacului. Printre acestea se numără:

Legume fierte sau la abur – morcovi, dovlecei, cartofi, broccoli.
Fructe neacide – banane, pere, mere coapte.
Carne slabă și preparată ușor – pui, curcan, pește la abur sau la cuptor.
Cereale integrale și pâine puțin prăjită – orez, ovăz, pâine integrală în cantități moderate.
Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi – lapte degresat, iaurt simplu, brânză slabă.
Grăsimi sănătoase în cantități mici – ulei de măsline sau avocado.
Băuturi neiritante – apă plată, infuzii de plante neacide, ceaiuri calmante pentru stomac.

Alimente de evitat în gastrită

Pentru a reduce inflamația mucoasei stomacului și a preveni agravarea simptomelor gastritei, este recomandat să eviți următoarele categorii de alimente:

Alimente picante și foarte condimentate – pot irita mucoasa gastrică și accentua arsurile sau durerile.
Alimente prăjite și grase – digestia lor este mai dificilă și poate stimula producția excesivă de acid gastric.
Băuturi alcoolice – irită mucoasa stomacului și pot agrava inflamația.
Cafea și băuturi cofeinizate – stimulează secreția de acid gastric și pot intensifica disconfortul.
Citrice și sucuri acide – lămâi, portocale, grapefruit sau sucuri industriale pot irita stomacul.
Produse ultraprocesate – mezeluri, fast-food, conserve cu adaos de conservanți sau condimente puternice.

Evită aceste alimente mai ales în perioadele când simptomele sunt active. În schimb, este recomandat să optezi pentru mese mici, regulate și preparate ușor digerabile.

Gastrita - Complicații posibile

Deși multe cazuri de gastrită sunt ușoare și se ameliorează cu tratament și ajustări ale stilului de viață, netratată sau persistentă, boala poate duce la complicații. Printre cele mai frecvente se numără:

Ulcer gastric sau duodenal – leziuni ale mucoasei stomacului sau ale intestinului subțire, care pot provoca durere, sângerări sau perforații.
Hemarogii digestive – manifestate prin vărsături cu sânge sau scaune închise la culoare (melenă).
Anemie prin deficit de vitamina B12 – mai ales în gastrita autoimună sau cronică, datorită absorbției reduse a vitaminei B12.
Gastrita atrofică și riscul de cancer gastric – inflamația cronică poate duce la subțierea mucoasei și creșterea riscului de dezvoltare a tumorilor gastrice.
Scăderea apetitului și malnutriție – disconfortul constant poate afecta alimentația și starea generală de sănătate.

Gastrita - Prevenție

Prevenirea gastritei se bazează pe adoptarea unor obiceiuri care protejează mucoasa stomacului și reduc riscul de inflamație. Printre măsurile recomandate se numără:

Adoptarea unei alimentații echilibrate – mese regulate, alimente ușor digerabile, evitarea excesului de grăsimi, prăjeli, alimente picante sau foarte acide.
Renunțarea la alcool și tutun – ambele irită stomacul și favorizează inflamația.
Folosirea cu prudență a medicamentelor antiinflamatoare – AINS trebuie administrate în dozele minime necesare și, dacă este posibil, însoțite de medicamente protectoare ale mucoasei.
Gestionarea stresului – tehnici de relaxare, somn suficient și activități recreative ajută la menținerea sănătății digestive.
Igiena alimentară și apă potabilă sigură – pentru prevenirea infecției cu Helicobacter pylori, o cauză frecventă a gastritei cronice.
Consult medical regulat – verificări și tratamente prompte pentru orice problemă digestivă pot preveni evoluția gastritei și apariția complicațiilor.

Menținerea acestor obiceiuri de viață ajută la reducerea riscului de gastrită și sprijină vindecarea mucoasei gastrice.

Întrebări frecvente despre gastrită

Gastrita ridică adesea întrebări legate de cauze, simptome și tratament. Iată câteva întrebări și răspunsuri utile:

Gastrita este contagioasă?

Gastrita în sine nu este contagioasă, adică inflamația mucoasei stomacului nu se transmite direct de la o persoană la alta. Totuși, o cauză frecventă a gastritei cronice, infecția cu Helicobacter pylori, poate fi transmisă între persoane, de obicei prin contact direct cu saliva, vărsături sau materii fecale, sau prin alimente și apă contaminate.

Astfel, deși nu toate formele de gastrită sunt contagioase, este important să se respecte reguli de igienă și siguranță alimentară pentru a preveni răspândirea bacteriei care poate declanșa boala.

Cum se diferențiază gastrita cronică de cea acută?

Gastrita acută apare brusc și de obicei are o durată scurtă. Simptomele sunt mai intense și includ durere sau senzație de arsură în partea superioară a abdomenului, greață, vărsături și balonare. Este adesea cauzată de factori iritanți temporari, cum ar fi consumul excesiv de alcool, medicamente antiinflamatoare sau o infecție recentă.

Gastrita cronică, în schimb, se dezvoltă treptat și poate persista luni sau chiar ani. În multe cazuri, poate fi inițial asimptomatică și este descoperită întâmplător. Cauzele frecvente includ infecția cronică cu H. pylori, gastrita autoimună sau expunerea prelungită la factori iritanți. Deși simptomele sunt mai puțin intense decât în forma acută, boala poate provoca modificări permanente ale mucoasei stomacului și crește riscul de complicații, precum ulcer sau anemie.

Pe scurt, diferența principală constă în durata, intensitatea simptomelor și cauza care a declanșat inflamația.

Gastrita trece de la sine sau necesită tratament?

Unele forme ușoare de gastrită acută pot să se amelioreze de la sine, mai ales dacă factorul care a declanșat inflamația (cum ar fi consumul de alcool sau medicamente antiinflamatoare) este eliminat. Totuși, majoritatea cazurilor, mai ales cele cronice sau cauzate de infecția cu Helicobacter pylori, necesită tratament specific.

Tratamentul poate include medicamente care reduc aciditatea stomacului, antibiotice pentru infecția bacteriană, precum și modificări ale stilului de viață și alimentației. Netratată, gastrita poate persista și poate duce la complicații, cum ar fi ulcerul gastric, sângerări sau deficit de vitamine. Prin urmare, consultul medical și urmarea recomandărilor terapeutice sunt esențiale pentru vindecarea completă și prevenirea recidivelor.

Cafeaua și alcoolul agravează gastrita?

Da, consumul de cafea, cât și de alcool pot agrava gastrita. Cafeaua stimulează secreția de acid gastric, ceea ce poate irita mucoasa stomacului și accentua senzația de arsură sau disconfort. Băuturile alcoolice irită direct mucoasa gastrică, cresc producția de acid și pot încetini procesul de vindecare, favorizând inflamația.

Persoanele cu gastrită sunt sfătuite să limiteze sau să evite consumul de cafea, băuturi cofeinizate și alcool, mai ales în perioadele când simptomele sunt active, pentru a preveni agravarea bolii și apariția complicațiilor.

Gastrita poate duce la cancer gastric?

În general, gastrita nu se transformă automat în cancer gastric, însă anumite forme cronice și netratate pot crește riscul de apariție a acestei afecțiuni. În special, gastrita atrofică cronică și infecția prelungită cu Helicobacter pylori pot provoca modificări ale mucoasei stomacului, favorizând dezvoltarea leziunilor precanceroase.

Monitorizarea medicală regulată, identificarea și tratarea cauzelor gastritei, precum și adoptarea unui stil de viață sănătos reduc semnificativ riscul ca boala să evolueze către complicații grave, inclusiv cancer gastric.

Copiii pot suferi de gastrită?

Da, gastrita poate apărea și la copii, deși este mai puțin frecventă decât la adulți. Cauzele pot fi similare, inclusiv infecția cu H. pylori, consumul unor medicamente antiinflamatoare, stresul sau alimentația neadecvată.

Simptomele la copii pot include dureri abdominale, greață, vărsături, senzație de plenitudine sau pierderea poftei de mâncare. În cazul în care acestea persistă, este important ca părinții să consulte un medic pediatru, care poate recomanda investigațiile necesare și tratamentul corespunzător pentru a preveni complicațiile.

Ce diferență există între gastrită și ulcer?

Deși ambele afectează stomacul și pot provoca dureri sau disconfort abdominal, gastrita și ulcerul gastric sunt afecțiuni diferite.

Gastrita este inflamația mucoasei stomacului. Aceasta poate fi acută sau cronică și, de regulă, afectează doar stratul superficial al mucoasei. Simptomele includ durere, senzație de arsură, greață, balonare și pierderea poftei de mâncare.
Ulcerul gastric este o leziune mai profundă a mucoasei stomacului, care poate pătrunde până la stratul muscular. Ulcerul apare adesea ca urmare a inflamației prelungite (de exemplu, din cauza infecției cu Helicobacter pylori sau a utilizării îndelungate a medicamentelor antiinflamatoare) și poate provoca dureri mai intense, sângerări și complicații mai serioase.

Pe scurt, gastrita afectează mucoasa în mod superficial, în timp ce ulcerul reprezintă o leziune profundă a mucoasei gastrice, cu potențial de complicații mai grave.

Referințe: