Gripa și testele de laborator care ajută la diagnosticarea acesteia

Cuprins:

• Ce este gripa și cum se transmite?
• Simptome gripă
• Categorii de risc
• Care este diferența dintre răceală și gripă?
• Gripa și virusurile Influenza A și B
• Gripa și importanța detectării virusului cauzator
• Tratamentul gripei cu antivirale
• Vaccinul antigripal. Cum prevenim gripa?
• Complicații ale gripei

Ce este gripa și cum se transmite?

Majoritatea experților consideră că virusurile gripale se răspândesc pe cale aeriană, de la persoane infectate la persoane sănătoase, în principal prin picături mici (picături Flügge) produse de persoane infectate atunci când tușesc, strănută sau dialoghează de la o distanță mică. Mai rar, infecția poate fi contactată după atingerea unor suprafețe sau obiecte contaminate.

Simptome gripă

Simptomele gripei se instalează de obicei brusc și pot fi:

• febră sau senzație de febră
• dureri de cap (cefalee)
• tuse
• durere în gât
• congestie nazală/ rinoree
• dureri musculare sau dureri generalizate
• oboseală
• unele persoane pot avea vărsături și diaree, deși acest lucru este mai frecvent la copii decât la adulți.

Este important de reținut că nu toate persoanele cu gripă vor prezenta febră.

Categorii de risc

Unele grupuri de persoane prezintă un risc mai mare decât media de a avea complicații ale gripei, printre care:

• Copiii mici, în special cei cu vârsta de până la 12 luni.
• Femeile însărcinate sau au născut recent în timpul sezonului de gripă.
• Adulții cu vârsta mai mare de 65 de ani.
• Persoanele care locuiesc sau lucrează în unități cu mulți rezidenți (căminele de bătrâni și unitățile militare, precum și persoanele spitalizate).
• Persoanele cu boli cronice, cum ar fi astmul, bolile de inimă, bolile de rinichi, bolile de ficat și diabetul.
• Persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale.
• Persoanele cu vârste sub 20 de ani și care primesc tratament cu aspirină pe termen lung
• Persoane cu sistem imunitar slăbit
• Persoane cu greutate corporală mare – indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare
• Persoane cu tulburări ale sistemului nervos.

Care este diferența dintre răceală și gripă?

Gripa și răceala comună sunt amândouă boli respiratorii contagioase, dar sunt cauzate de virusuri diferite. Gripa este cauzată doar de virusurile gripale, în timp ce răceala comună poate fi cauzată de o serie de virusuri diferite, inclusiv rinovirusuri, parainfluenza și coronavirusuri sezoniere. Coronavirusurile sezoniere nu trebuie confundate cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19.

Deoarece gripa și răceala comună au simptome similare, poate fi dificil uneori să se facă diferența între ele doar pe baza simptomelor. În general, gripa este mai gravă decât răceala comună, iar simptomele sunt de obicei mai intense și debutează brusc. Răcelile se caracterizează, de obicei, printr-o simptomatologie mai ușoară, fiind mai frecvent întâlnite rinoreea sau congestia nazală. În general, răcelile nu duc la probleme grave de sănătate, cum ar fi pneumonia sau suprainfecțiile bacteriene care necesită spitalizare. Gripa poate avea complicații grave asociate.

Gripa și virusurile Influenza A și B²

Există patru tipuri de virusuri gripale: A, B, C și D.

Virusurile gripale A și B provoacă epidemii sezoniere (cunoscute sub numele de sezonul gripal) aproape în fiecare iarnă. Virusurile gripale A sunt singurele virusuri gripale despre care se știe că provoacă pandemii de gripă.

O pandemie poate apărea atunci când apare un virus gripal A nou și diferit care infectează oamenii, are capacitatea de a se răspândi eficient și împotriva căruia oamenii au o imunitate redusă sau inexistentă. Infecțiile cu virusul gripal C provoacă, în general, boli ușoare și nu se crede că acestea provoacă epidemii la om. Virusul gripei D afectează în primul rând bovinele, cu răspândire la alte animale, dar nu se știe dacă infectează oamenii.

Imaginea evidențiază cele două tipuri de virusuri gripale (influenza A și influenza B) care provoacă cele mai multe infecții umane și care sunt responsabile de apariția gripelor sezoniere anuale.

Gripa și importanța detectării virusului cauzator

Deși gripa apare în lunile mai reci ale anului, există situații când se manifestă și în afara sezonului. Ținând cont de faptul că există o serie de virusuri ce provoacă infecții respiratorii similare gripei, este recomandat ca diagnosticul să nu fie stabilit doar pe baza simptomatologiei. În prezent, există numeroase teste de laborator care pot detecta virusul gripal.

1. Detecție virus influenza A și B – antigen reprezintă un test de screening care ajută la stabilirea unui diagnostic prezumtiv de gripă. Se recoltează cu ajutorul unui tampon simplu secreția nazală, iar rezultatul se eliberează în aceeași zi.
2. Diagnostic molecular infecții respiratorii virale (inclusiv SARS-CoV-2) – testare sindromică. Testarea sindromică reprezintă o modalitate de diagnostic rapid, de laborator, ce permite detectarea simultană a mai multor agenți patogeni, cel mai frecvent implicați în etiologia unui grup de boli infecțioase. Istituirea unui tratament antiviral țintit încă din primele faze ale infecției virale poate să reducă evoluția simptomatologiei către forme severe sau complicații. Astfel, diagnosticul precoce al unei infecții respiratorii virale este esențial pentru a se interveni cu tratament corect încă din fazele timpurii ale bolii virale și pentru a exclude etiologia bacteriană cu reducerea consumul inutil de antibiotice.
3. Diagnosticul retrospectiv al infecțiilor provocate de virusul influenza A și B se poate realiza cu ajutorul testului Virus influenza A si B-serologie. Anticorpii specifici virusului gripal din ser pot fi determinați sub forma unor niveluri totale de anticorpi sau pot fi identificate subcategorii de anticorpi de tip IgA, IgM, IgG.

Tratamentul gripei cu antivirale

Medicamentele antivirale pentru gripă pot fi o opțiune de tratament. Medicamentele antivirale funcționează cel mai bine atunci când sunt administrate din timp, de exemplu la una sau două zile de la debutul simptomelor, putând astfel diminua atât simptomele cât și perioada de boală.

De asemenea, acestea ar putea preveni unele complicații ale gripei, cum ar fi pneumonia. Pentru persoanele cu risc mai mare de complicații grave ale gripei, tratamentul cu medicamente antivirale poate însemna diferența dintre o boală mai ușoară sau mai gravă, care poate duce la o spitalizare.

 Vaccinul antigripal. Cum prevenim gripa?

Vaccinarea este cel mai bun mod de a preveni gripa. Vaccinurile sigure și eficiente sunt utilizate de peste 60 de ani. Imunitatea rezultată în urma vaccinării dispare în timp, astfel încât se recomandă vaccinarea anuală.

Cercetătorii monitorizează permanent schimbările survenite în rândul tulpinilor virale gripale circulante la nivel global și folosesc aceste informații pentru ”a anticipa” tipul tulpinilor care vor deveni cele mai răspândite în următorul sezon de gripă. Pe baza acestora se realizează anual vaccinul antigripal sezonier, conceput pentru a asigura protecția împotriva acțiunii infecțioase a trei sau patru tulpini dominante. Se fac eforturi constante de cercetare pentru a îmbunătăți selecția tulpinilor componente ale unui vaccin și pentru a crește eficacitatea acestuia, astfel încât în sezonul gripal, numărul cazurilor declarate să fie în scădere, de la un an la altul.

Vaccinul antigripal poate fi mai puțin eficient la persoanele în vârstă, dar va face ca boala să fie mai puțin severă și reduce șansele de complicații și deces. Vaccinarea este deosebit de importantă pentru persoanele cu risc ridicat de complicații ale gripei și pentru îngrijitorii acestora.

Vaccinurile sunt actualizate în mod regulat, fiind dezvoltate noi vaccinuri care conțin virusuri care se potrivesc cu cele aflate în circulație. Mai multe vaccinuri antigripale inactivate și vaccinuri antigripale recombinante sunt disponibile sub formă injectabilă. Vaccinurile gripale vii atenuate sunt disponibile sub formă de spray nazal.

Vaccinarea anuală este recomandată cu prioritate pentru:

• femeile însărcinate
• copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani
• persoanele cu vârsta peste 65 de ani
• persoanele cu afecțiuni medicale cronice
• persoanele care lucrează în sistemul de sănătate.

Alte modalități de a preveni gripa:

• spălați-vă și uscați-vă mâinile în mod regulat
• acoperiți gura și nasul atunci când tușiți sau strănutați
• aruncați corect șervețelele utilizate
• rămâneți acasă atunci când nu vă simțiți bine
• evitați contactul apropiat cu persoanele bolnave
• evitați să vă atingeți ochii, nasul sau gura.

Complicații ale gripei

Virusul gripal în sine poate provoca complicații sau poate slăbi sistemul imunitar și permite astfel dezvoltarea de infecții secundare:

• Infecții ale urechii
• Infecții ale sinusurilor
• Pneumonie –  poate duce la sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) și la alte afecțiuni care pun viața în pericol
• Avort spontan
• Defecte ale tubului neural la făt

Referințe:

1. Influenza (flu) – Symptoms and causes – Mayo Clinic
2. https://www.cdc.gov/flu/about/viruses/types.htm
3. Influenza (Seasonal) (who.int)
4. Flu (Influenza): Causes, Symptoms, Types & Treatment (clevelandclinic.org)