Menopauza: Simptome. Cum să înțelegi și să gestionezi menopauza

Ce este menopauza?
Menopauza este acea perioadă naturală din viața femeilor marcată de încetarea definitivă a ciclurilor menstruale și dispariția funcției de reproducere. Aceasta se produce din cauza scăderii treptate a producției de hormoni sexuali (estrogen și progesteron) sintetizați de ovare, ceea ce duce la dispariția ciclurilor menstruale. Practic, menopauza este diagnosticată atunci când nu există menstruație timp de 12 luni consecutive. Simptomele fizice asociate cu modificările hormonale din timpul menopauzei, cum ar fi tulburările ritmului somn-veghe, bufeurile și simptome emoționale pot perturba somnul, pot reduce energia sau pot afecta starea de spirit. Există multe opțiuni pentru ameliorarea acestor simptome, de la schimbarea stilului de viață la terapia hormonală.
Cuprins:
- Ce este menopauza
- La ce vârstă apare menopauza?
- Tipuri de menopauză și cauzele apariției lor
- Menopauza – Etape
- Menopauza prematură
- Menopauza si premenopauza – Simptome
- Menopauza – Analize
- Ce este un test de menopauză?
- Menopauza – Vitamine și minerale
- Terapia hormonală la menopauză
- Întrebări frecvente despre menopauză
La ce vârstă apare menopauza?
Menopauza apare mai frecvent între 45 și 55 de ani, vârsta putând varia, în funcție de diferiți factori.
Se poate instala brusc, prin stoparea spontană a menstruației, sau progresiv, prin cicluri menstruale neregulate, din punct de vedere al apariției și duratei acestora.
Tipuri de menopauză și cauzele apariției lor
Menopauza poate fi clasificată în trei tipuri, în funcție de cauzele sale, astfel:
- Menopauza naturală (fiziologică) – este procesul biologic natural care apare, de obicei, între 45 și 55 de ani, atunci când ovarele încetinesc producția de hormoni (estrogen și progesteron), ceea ce duce la dispariția menstruației și la încheierea perioadei de fertilitate. Aceasta este cea mai frecventă formă de menopauză și se instalează treptat, pe parcursul a câțiva ani, denumiți perioada de perimenopauză.
- Menopauza precoce – se referă la menopauza care apare înainte de 40 de ani. Aceasta poate fi cauzată de:
- factori genetici;
- anomalii cromozomiale precum sindromul X fragil sau sindromul Turner;
- boli autoimune (artrita reumatoidă);
- infecții (ex. oreionul, infecția cu virusul HIV);
- stil de viață (exp. fumatul), dar poate apărea și din motive necunoscute.
Menopauza precoce poate duce la pierderea rapidă a fertilității și poate fi asociată cu riscuri crescute de osteoporoză și boli cardiovasculare.
- Menopauza iatrogenă apare ca urmare a unor proceduri medicale, cum ar fi:
- îndepărtarea chirurgicală a ovarelor (ovariectomie),
- tratamente oncologice: chimioterapie sau radioterapie care afectează funcția ovariană.
Menopauza iatrogenă poate apărea brusc, iar femeile pot experimenta simptome mai intense, deoarece nu există o tranziție graduală, ca în cazul menopauzei naturale.
Fiecare dintre aceste tipuri de menopauză pot avea un impact diferit asupra sănătății femeii și necesită abordări specifice de tratament.
Menopauza – Etape
Menopauza este caracterizată prin încetarea permanentă a menstruației. Dacă nu se instalează ca urmare a unui tratament medical sau intervenție chirurgicală, procesul este treptat și are loc în trei etape:
- Perimenopauza (Premenopauza) sau “tranziția spre menopauză” – poate începe cu 8-10 ani înainte de instalarea menopauzei, când ovarele produc treptat din ce în ce mai puțin estrogen. De obicei, începe în jurul vârstei de 40 de ani și poate dura de la câteva luni până la câțiva ani. Multe femei încep să aibă anumite simptome în această etapă, precum menstruații neregulate, bufeuri și schimbări de dispoziție.
- Menopauza – este momentul în care nu mai există perioade menstruale. În acest stadiu, ovarele nu mai eliberează ovule, iar organismul femeii nu mai produce estrogen. Medicul va diagnostica menopauza atunci când nu mai există menstruație timp de 12 luni consecutive.
- Postmenopauza – este perioada de după menopauză care durează tot restul vieții. Deși majoritatea simptomelor menopauzei se ameliorează în postmenopauză, unele femei pot experimenta în continuare aceste manifestări, tipice menopauzei timp de mai mulți ani. Persoanele aflate în stadiul de postmenopauză prezintă un risc crescut de osteoporoză și boli de inimă din cauza nivelului scăzut de estrogen.
Menopauza prematură
Menopauza prematură, cunoscută și sub denumirea de insuficiență ovariană prematură (IOP), se referă la încetarea funcției ovariene înainte de vârsta de 40 de ani. Aceasta înseamnă că ovarele nu mai produc suficienți hormoni (estrogen și progesteron) și nu mai eliberează ovule, ducând la dispariția menstruației și la pierderea fertilității.
Semnele și simptomele sunt similare celor ale menopauzei normale, dar apar la o vârstă mai tânără:
- Tulburări ale ciclului menstrual: menstruațiile devin neregulate, din ce în ce mai rare și, în final, se opresc complet.
- Bufeuri și transpirații nocturne: sunt simptome frecvente și pot afecta semnificativ calitatea vieții.
- Schimbări ale dispoziției: iritabilitate, depresie sau anxietate din cauza fluctuațiilor hormonale.
- Uscăciune vaginală: lipsa hormonului estrogen poate duce la uscăciune vaginală și disconfort în timpul actului sexual.
- Tulburări de somn: pot fi un rezultat al schimbărilor hormonale.
Menopauza si premenopauza – Simptome
Dacă începi să experimentezi unul sau mai multe dintre simptomele următoare, este posibil să ajungi la menopauză:
- menstruații neregulate, cu flux mai redus sau mai abundent decât de obicei;
- valuri de căldură, numite și bufeuri, caracterizate printr-o senzație bruscă de căldură care se răspândește în tot corpul;
- transpirații nocturne și/sau frisoane;
- uscăciune vaginală care provoacă disconfort în timpul actului sexual;
- incontinență urinară sau infecții de tract urinar (ITU) repetate;
- insomnii;
- schimbări de dispoziție (iritabilitate, depresie);
- piele uscată, ochi uscați sau gura uscată;
- agravarea simptomelor sindromului premenstrual (PMS);
- sâni sensibili sau dureroși.
O parte dintre femei ar putea experimenta și:
- tahicardie;
- dureri de cap;
- dureri musculare, articulare sau osoase;
- scăderea libidoului;
- dificultate de concentrare;
- creșterea în greutate;
- căderea sau subțierea părului.
Menopauza – Analize
Majoritatea femeilor pot recunoaște după simptome dacă au intrat la menopauză. Când apar îngrijorări legate de menstruațiile neregulate sau bufeuri, este recomandat să mergi la un medic specialist.
Ce analize se fac la menopauză?
De cele mai multe ori, testele de laborator nu sunt necesare pentru a diagnostica menopauza. Dar, uneori, medicul poate recomanda analize de sânge pentru a verifica nivelurile anumitor hormoni:
Analize de sânge hormonale
- FSH (hormonul foliculostimulator) care crește la menopauză și arată o scădere a funcției ovariene;
- Estrogen (estradiol) scade în timpul menopauzei și poate confirma instalarea acesteia;
- LH (hormonul luteinizant) oferă informații suplimentare despre funcția ovariană. Alături de FSH și estradiol, completează profilul hormonal în evaluarea statusului menopauzei;
- TSH (hormonul de stimulare tiroidiană). Tiroida hiperactivă (hipertiroidism) poate provoca simptome asemănătoare celor ale menopauzei;
- AMH (hormonul anti-mullerian) poate prezice începutul menopauzei sau poate determina motivul menopauzei timpurii.
Și alți biomarkeri sunt investigați, cum ar fi inhibina A, produsă în principal de foliculii maturi și de corpul luteal, dar și inhibina B, sintetizată predominant de foliculii mici, în dezvoltare. Nivelurile serice de inhibină A și B fluctuează în timpul ciclului menstrual. La menopauză, odată cu epuizarea foliculilor ovarieni, inhibinele serice A și B scad către niveluri foarte mici sau nedetectabile.
Investigații recomandate la menopauză
După instalarea menopauzei, toate femeile ar trebui să își monitorizeze periodic starea de sănătate. Se recomandă următoarele investigații:
- Screening tensiune arterială
Măsurarea tensiunii arteriale ar trebui făcută cel puțin o dată pe an, chiar dacă te simți bine. În plus, aceasta poate fi măsurată și acasă cu ajutorul tensiometrelor digitale sau electronice, care pot fi achiziționate din farmacii.
Monitorizarea periodică a tensiunii arteriale ar trebui făcută cu precădere atunci când:
- ai o o rudă de gradul întâi diagnosticată cu hipertensiune arterială;
- ai avut hipertensiune arterială în timpul sarcinii;
- ai diabet, afecțiuni renale, supraponderabilitate.
- Screening cancer mamar
Mamografie recomandată anual sau la doi ani, pentru depistarea precoce a cancerului de sân.
- Screening cancer cervical prin efectuarea testului Babes Papanicolau (PAP)
- Screening cancer colorectal recomandat femeilor cu vârste între 45 și 75 de ani
Există mai multe teste de screening disponibile:
- Anual test imunologic cantitativ pentru detectare hemoragii oculte din materiile fecale
- Colonoscopie la fiecare 10 ani, dacă nu există factori de risc sau anumite simptome specifice;
Colonoscopia este recomandată a se efectua mai des dacă:
- ai fost diagnosticată cu colită ulcerativă;
- ai un istoric personal sau familial de cancer colorectal;
- ai un istoric familial de sindroame ereditare ale cancerului colorectal.
- Screening osteoporoză
Odată cu instalarea menopauzei este recomandată efectuarea periodică a osteodensitometriei (DEXA). Medicul specialist va recomanda frecvența cu care trebuie efectuată această investigație în funcție de factorii tăi de risc.
- Ecografie transvaginală pentru monitorizarea sănătății uterului și ovarelor.
- Analize de sânge recomandate
Glicemia pentru depistarea și monitorizarea diabetului.
Profilul lipidic pentru evaluarea riscului de boli cardiovasculare. Acesta conține: colesterol total, LDL, HDL, colesterol non-HDL și trigliceride.
Funcția tiroidiană (TSH și FT4) pentru detectarea eventualelor disfuncții tiroidiene, care pot apărea frecvent la menopauză.
25-OH vitamina D pentru a evalua dacă există un deficit de vitamina D, care este asociată cu un risc crescut de osteoporoză.
Calciu seric pentru evaluarea sănătății osoase.
Markerii funcției hepatice și renale (transaminaze- – AST și ALT, creatinină, uree) pentru monitorizarea sănătății generale.
Hemograma completă pentru depistarea anemiilor sau a altor tulburări sanguine.
Ce este un test de menopauză?
Testul de menopauză este o metodă utilizată pentru a determina dacă o femeie se află în perioada de tranziție spre menopauză sau a intrat deja în această etapă a vieții.
Testele de menopauză detectează nivelurile anumitor hormoni din organism, cum ar fi: FSH, LH, Estradiol.
Există și teste rapide de menopauză (similare testelor de sarcină) disponibile în farmacii, care măsoară nivelul FSH din urină.
Nu toate femeile au nevoie de un test de menopauză. Diagnosticul poate fi pus și pe baza simptomelor și istoricului menstrual. Totuși, în cazuri de menopauză precoce sau când simptomele sunt neclare, testarea hormonală poate fi utilă.
Menopauza – Vitamine și minerale
La postmenopauză, suplimentele de vitamine pot ajuta la menținerea sănătății generale și la prevenirea afecțiunilor asociate cu modificările hormonale. Recomandările variază în funcție de necesitățile individuale și trebuie discutate cu medicul înainte de administrare.
Ce vitamine si minerale se iau la menopauza?
Vitamine esențiale pentru femeile aflate la postmenopauză:
- Vitamina D ajută la absorbția calciului și la menținerea sănătății osoase.
- Calciul este important pentru prevenirea osteoporozei.
- Vitamina B12 susține sănătatea sistemului nervos și ajută la formarea celulelor roșii din sânge.
- Vitamina K2 contribuie la distribuirea corectă a calciului în oase și previne calcifierea vaselor de sânge.
- Vitamina C este un antioxidant important pentru susținerea sistemului imunitar și formarea colagenului.
- Vitamina E poate contribui la reducerea bufeurilor și la protecția împotriva stresului oxidativ.
- Acizii grași Omega-3 sunt benefici pentru sănătatea inimii și reducerea inflamației.
- Magneziul susține sănătatea osoasă și musculară și poate ajuta la reglarea somnului.
- Complexul de vitamine B (inclusiv B6 și B9 – acid folic) sprijină metabolismul energetic și sănătatea mentală.
Terapia hormonală la menopauză
Terapia de substituție hormonală este un tip de tratament prin care se aduce în organism aport extern de hormoni feminini. Aceasta este recomandată pentru a înlocui estrogenul pe care organismul femeii nu îl mai produce în timpul menopauzei. Terapia hormonală este cel mai adesea utilizată pentru a trata simptomele comune ale menopauzei (exp. bufeurile și disconfortul vaginal).
De asemenea, s-a demonstrat că terapia hormonală previne pierderea osoasă și reduce fracturile la femeile aflate la postmenopauză.
Cu toate acestea, există riscuri asociate cu utilizarea terapiei hormonale. Aceste riscuri depind de tipul de terapie hormonală, de doză, de durata tratamentului și de riscurile individuale de sănătate. Pentru a obține cele mai bune rezultate, terapia hormonală trebuie adaptată fiecărei femei și reevaluată periodic pentru a vedea dacă beneficiile depășesc riscurile.
Întrebări frecvente despre menopauză
Iată câteva dintre cele mai frecvente întrebări pe care și le pun femeile când vine vorba despre menopauză și premenopauză.
1.Poti ramâne însărcinată la menopauză?
Răspunsul depinde de stadiul menopauzei: perimenopauză sau postmenopauză. La postmenopauză, NU poți rămâne însărcinată, dar acest lucru se poate întâmpla în perioada de trecere la menopauză, în perimenopauză.
2. Cum se pot ameliora bufeurile la menopauză?
Bufeurile sunt unul dintre cele mai frecvente și supărătoare simptome ale menopauzei, caracterizate de senzația bruscă de căldură, transpirație excesivă și uneori palpitații. Există multiple metode pentru a le reduce intensitatea și frecvența: modificări ale stilului de viață prin evitarea factorilor declanșatori (alimente picante, cofeină, alcool, stres), menținerea unui mediu răcoros, activitate fizică regulată, o dietă echilibrată și terapie hormonală. Înainte de a lua o decizie în ceea ce privește această din urmă variantă, discută cu medicul tău despre cea mai potrivită opțiune pentru tine.
3. Cât durează simptomele menopauzei?
Durata simptomelor menopauzei variază semnificativ de la o femeie la alta și pot apărea înainte, în timpul și după instalarea menopauzei.
Trebuie să consulți un medic dacă:
- simptomele sunt severe și îți afectează calitatea vieții;
- bufeurile și alte manifestări persistă mai mult de 5-10 ani fără ameliorare;
- dorești să cunoști opțiuni de tratament (hormonal sau natural).
- De ce te dor sânii la menopauză?
Durerile de sâni la menopauză (mastalgia) sunt frecvente și pot apărea din cauza fluctuațiilor hormonale care au loc înainte, în timpul și uneori chiar după instalarea menopauzei. Aceste dureri pot varia de la o senzație ușoară de sensibilitate până la disconfort sever.
4. Poți avea menstruație în perimenopauză?
Da, este absolut normal să ai menstruație în perimenopauză. Această etapă reprezintă tranziția naturală către menopauză și poate dura între 4 și 10 ani, în funcție de fiecare femeie.
Referințe:
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21138-premature-and-early-menopause
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21841-menopause
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/diagnosis-treatment/drc-20353401
https://www.testing.com/menopause-testing
https://medlineplus.gov/ency/article/007467.htm
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/in-depth/hormone-therapy/art-20046372
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/menopause/in-depth/hormone-therapy/art-20046372