Urticarie acuta si cronica - Cauze, simptome si tratament
Actualizat la 30 octombrie 2026
Ce este urticaria?
Urticaria este o afecțiune dermatologică frecventă caracterizată prin apariția bruscă a unor leziuni pe piele asemănătoare înțepăturilor de urzică.
Din punct de vedere medical, urticaria este o reacție inflamatorie a pielii determinată de eliberarea unor substanțe chimice (în special histamina) din celulele sistemului imunitar numite mastocite.
Această eliberare produce:
- dilatarea vaselor superficiale de sânge;
- creșterea permeabilității capilare;
- acumularea de lichid în piele.
Rezultatul este apariția unor papule sau plăci edematoase pruriginoase (umflături care provoacă mâncărime).
După debut, urticaria poate fi:
- acută – durează sub 6 săptămâni;
- cronică – persistă peste 6 săptămâni.
Urticaria reprezintă frecvent o reacție de hipersensibilitate a organismului la un factor declanșator.
Sistemul imunitar percepe în mod eronat o substanță ca fiind periculoasă și declanșează o reacție exagerată.
Factorii declanșatori pot include:
- alimente (ouă, nuci, fructe de mare);
- medicamente (antibiotice, antiinflamatoare);
- înțepături de insecte;
- infecții virale sau bacteriene;
- frig, căldură, presiune, stres.
| Caracteristică | Urticarie | Alte erupții cutanate (eczeme, dermatite etc.) |
| Aspect | Umflături reliefate („bubițe”) | Pete, vezicule, scuame |
| Culoare | Roz-roșiatic cu centru palid | Variabilă |
| Mâncărime | Intensă | Variabilă |
| Durata unei leziuni | < 24 ore (dispare fără urmă) | Zile – săptămâni |
| Migrare | Leziunile apar și dispar în locuri diferite | De obicei fixe |
| Cicatrici | Nu lasă urme | Uneori pot rămâne semne |
Manifestările tipice includ:
- papule sau plăci urticariene (umflături reliefate); de culoare roșie sau roz cu margini neregulate, cu centru mai palid (edem);
- mâncărime intensă (prurit);
- senzație de arsură sau înțepătură;
- apariție și dispariție rapidă în zone diferite ale corpului.
Uneori poate apărea și:
- angioedem – umflarea straturilor profunde ale pielii și țesutului subcutanat, localizat cel mai frecvent la nivelul buzelor, pleoapelor sau feței.
Cum apare urticaria – mecanism fiziopatologic
Urticaria apare prin activarea mastocitelor de la nivelul pielii, care determină eliberarea mediatorilor inflamatori în piele. Procesul principal este degranularea mastocitelor, urmată de vasodilatație, creșterea permeabilității vasculare și edem dermic superficial.
Eliberarea histaminei în urticarie
- Histamina este principalul mediator chimic implicat în urticarie.
- Este eliberată din mastocite și bazofile după activarea imunologică sau non-imunologică.
- Produce:
- dilatarea vaselor sanguine → roșeață (eritem);
- creșterea permeabilității capilare → edem (umflături);
- stimularea terminațiilor nervoase → prurit intens.
- Efectele apar rapid, de obicei în câteva minute după expunerea la factorul declanșator.
Rolul mastocitelor în apariția urticariei
- Mastocitele sunt celule ale sistemului imun localizate în derm.
- Ele conțin granule bogate în histamină, leucotriene și citokine.
- În urticarie, mastocitele:
- sunt activate de alergeni, stimuli fizici sau mecanisme autoimune;
- suferă degranulare;
- eliberează mediatori inflamatori în țesuturile din jur.
- Această activare mastocitară reprezintă evenimentul central al apariției leziunilor urticariene.
Răspunsul sistemului imunitar în urticarie
Există două mecanisme principale:
1. Mecanism alergic (IgE-mediat)
- alergenul se leagă de anticorpi IgE fixați pe mastocite;
- apare activarea rapidă a celulelor → eliberare masivă de histamină.
2. Mecanisme non-alergice
- activare directă a mastocitelor (frig, presiune, medicamente);
- mecanisme autoimune (anticorpi împotriva receptorilor mastocitari);
- infecții sau stres biologic.
Legătura dintre inflamație și simptomele de urticarie
Mediatorii inflamatori determină modificări vasculare locale:
| Proces inflamator | Manifestare clinică |
| Vasodilatație | roșeață cutanată |
| Extravazare de lichid | papule/plăci edematoase |
| Stimulare nervoasă | mâncărime intensă |
| Inflamație superficială dermică | leziuni tranzitorii |
Cauze și factori declanșatori pentru urticarie
Urticaria apare atunci când diferiți factori activează mastocitele cutanate, determinând eliberarea histaminei și apariția inflamației locale. Declanșatorii diferă în funcție de forma acută sau cronică a bolii.
Cauze frecvente de urticarie acută
Urticaria acută (durată < 6 săptămâni) este cel mai des determinată de factori identificați clar:
- reacții alergice alimentare;
- medicamente administrate recent;
- infecții virale respiratorii;
- înțepături de insecte;
- contact cu alergeni (latex, păr de animale);
- reacții post-vaccinare (rar).
Debutul este rapid, la minute sau ore după expunere.
Cauze posibile de urticarie cronică
Urticaria cronică (> 6 săptămâni) are frecvent mecanism complex sau necunoscut.
Cauze implicate:
- mecanisme autoimune (anticorpi anti-receptori mastocitari);
- boli autoimune asociate (ex. tiroidită autoimună);
- infecții cronice persistente;
- intoleranțe alimentare non-alergice;
- factori psihologici (stres cronic);
- cauză idiopatică (în multe cazuri nu se identifică exact).
Alimente implicate în apariția urticariei
Alimentele pot declanșa reacții alergice IgE-mediate sau pseudoalergice.
Cele mai frecvente:
- nuci și arahide;
- fructe de mare și pește;
- ouă;
- lapte și produse lactate;
- căpșuni, kiwi, citrice;
- ciocolată;
- aditivi alimentari (coloranți, conservanți).
Medicamente care pot declanșa urticaria
Anumite medicamente pot activa direct mastocitele sau pot induce reacții alergice:
- antibiotice (în special peniciline);
- antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, aspirină);
- analgezice;
- inhibitori ai enzimei de conversie (IEC);
- substanțe de contrast utilizate în imagistică.
Reacția poate apărea chiar și după administrări tolerate anterior.
Infecții asociate cu urticaria
Infecțiile sunt o cauză frecventă, mai ales la copii.
Pot fi implicate:
- infecții virale respiratorii;
- infecții streptococice;
- infecții urinare;
- hepatite virale;
- infecții cu Helicobacter pylori.
Inflamația sistemică stimulează indirect activarea mastocitelor.
Stresul și impactul său asupra urticariei
Stresul nu este întotdeauna cauza directă, dar reprezintă un factor agravant important.
Efecte:
- crește eliberarea mediatorilor inflamatori;
- modifică răspunsul imun;
- intensifică pruritul;
- favorizează recurențele în urticaria cronică.
Există o interacțiune strânsă între sistemul nervos și cel imun („axa neuro-imună”).
Factori fizici implicați în urticarie
Unele forme sunt declanșate de stimuli fizici direcți:
- frig (urticarie la rece);
- căldură;
- presiune sau frecare pe piele;
- expunere solară;
- vibrații;
- apă (urticarie acvagenică – rară);
- efort fizic sau transpirație (urticarie colinergică).
Simptomele apar local, exact în zona expusă stimulului.
Simptomele urticariei
Urticaria se manifestă prin leziuni cutanate tranzitorii apărute brusc, însoțite aproape întotdeauna de prurit intens. Simptomele sunt dinamice, cu apariție și dispariție rapidă.
Apariția de papule și plăci în urticarie
- Leziunile tipice sunt papule urticariene (umflături mici) sau plăci mai mari rezultate prin confluența acestora.
- Sunt reliefate față de suprafața pielii.
- Apar brusc și pot migra pe diferite zone ale corpului.
- Dimensiunea variază de la câțiva milimetri la câțiva centimetri.
Mâncărimea intensă asociată urticariei
- Pruritul este simptomul dominant.
- Poate fi descris ca senzație de arsură, înțepătură sau iritație intensă.
- Se accentuează frecvent noaptea sau după expunere la căldură și transpirație.
- Scărpinatul nu vindecă leziunile și poate agrava disconfortul.
Culoarea și forma leziunilor de urticarie
- Culoare: roz-roșiatică, cu centru mai palid datorat edemului.
- Margini neregulate, uneori bine delimitate.
- Formă variabilă: rotundă, ovală sau policiclică.
- Leziunile își pot modifica rapid aspectul și localizarea.
Durata simptomelor de urticarie
- O leziune individuală persistă, de regulă, sub 24 de ore.
- Dispare fără cicatrici sau descuamare.
- Pot apărea însă leziuni noi în alte zone.
- Episodul total poate dura:
- zile–săptămâni (urticarie acută);
- peste 6 săptămâni (urticarie cronică).
Diferențierea urticariei de alte boli cu bube pe corp
Caracteristici distinctive ale urticariei:
- leziunile sunt tranzitorii și migratorii;
- dispar complet fără urme;
- prurit intens predominant;
- nu apar vezicule, cruste sau scuame persistente;
- fiecare leziune individuală durează < 24 ore.
Spre deosebire, alte afecțiuni cutanate (eczeme, dermatite, infecții virale) au leziuni fixe, persistente și evoluție mai lentă.
Tipuri de urticarie
Urticaria este clasificată medical după durată, mecanism fiziopatologic, factor declanșator și caracteristicile clinice. Această clasificare ajută la stabilirea diagnosticului și alegerea tratamentului corect.
1. Clasificarea după durată (evoluție clinică)
Urticarie acută
- durată: sub 6 săptămâni
- debut brusc
- frecvent determinată de:
- alergii alimentare,
- medicamente,
- infecții virale.
- episoade autolimitate în majoritatea cazurilor.
Urticarie cronică
- simptome recurente peste 6 săptămâni
- evoluție ondulantă (episoade zilnice sau aproape zilnice).
Se împarte în:
- Urticarie cronică spontană (idiopatică)
- fără factor extern evident
- cea mai frecventă formă cronică.
2. Urticarie cronică inducibilă
- apare după un stimul specific identificabil.
2. Clasificarea după mecanismul patogenic
Urticarie alergică (IgE-mediată)
- reacție imunologică clasică;
- implică anticorpi IgE și degranulare mastocitară rapidă;
- apare la minute–ore după expunerea la alergen.
Urticarie non-alergică
- activare directă a mastocitelor fără mecanism IgE;
- frecvent indusă de medicamente, infecții sau factori fizici.
Urticarie autoimună
- anticorpi împotriva receptorilor mastocitari sau IgE;
- asociată uneori cu boli autoimune (ex. tiroidiene).
3. Clasificarea după factorii declanșatori (urticarii inducibile)
Urticarie dermografică (dermografism)
- apare după frecare sau zgâriere;
- leziunea reproduce traiectul stimulului mecanic.
Urticarie la rece
- declanșată de aer rece, apă rece sau obiecte reci.
Urticarie la căldură
- apare local după expunere la temperaturi crescute.
Urticarie solară
- indusă de radiațiile ultraviolete.
Urticarie de presiune întârziată
- apare la ore după presiune prelungită (curele, stat pe scaun).
Urticarie colinergică
- declanșată de creșterea temperaturii corporale:
- efort fizic,
- emoții,
- băi fierbinți.
- leziuni mici, multiple, foarte pruriginoase.
Urticarie acvagenică (rară)
- declanșată de contactul cu apa, indiferent de temperatură.
Urticarie vibratorie
- asociată expunerii la vibrații mecanice.
Diagnosticul urticariei și investigațiile necesare
Diagnosticul urticariei este în principal clinic, bazat pe anamneză și examen dermatologic. Investigațiile sunt utilizate selectiv, mai ales în urticaria cronică sau atunci când există suspiciunea unei cauze sistemice.
1. Evaluarea clinică inițială (anamneza medicală)
Anamneza reprezintă etapa esențială deoarece identifică factorii declanșatori și poate orienta către tipul de urticarie.
Elemente urmărite:
- momentul debutului și durata simptomelor;
- frecvența episoadelor;
- durata unei leziuni individuale (< sau > 24 ore);
- prezența angioedemului;
- medicamente administrate recent;
- consum alimentar înaintea episodului;
- infecții recente;
- expunere la frig, căldură, presiune sau efort;
- boli autoimune sau alergice asociate;
- impactul stresului.
Leziunile tranzitorii, migratorii și pruriginoase sugerează puternic urticaria.
2. Examenul clinic dermatologic
Medicul evaluează:
- aspectul papulelor și plăcilor urticariene;
- distribuția leziunilor;
- prezența dermografismului;
- semne de angioedem;
- persistența leziunilor (important pentru excluderea vasculitei urticariene).
Semne sugestive pentru alt diagnostic:
- leziuni dureroase;
- purpură;
- vezicule sau descuamare;
- leziuni fixe > 24–48 ore.
3. Clasificarea diagnostică inițială
După evaluarea clinică, urticaria este încadrată în:
- urticarie acută – de obicei fără investigații extinse;
- urticarie cronică spontană;
- urticarie inducibilă (confirmată prin teste de provocare).
4. Investigații de laborator de bază (în urticaria cronică)
Nu sunt necesare de rutină în formele acute simple.
Analize recomandate:
- hemoleucogramă completă;
- VSH și/sau proteina C reactivă (markeri inflamatori);
- funcție hepatică;
- funcție tiroidiană (TSH ± anticorpi antitiroidieni);
- glicemie și parametri metabolici de bază.
Scop:
- identificarea inflamației sistemice;
- depistarea bolilor autoimune asociate.
5. Investigații alergologice
Indicate doar când anamneza sugerează mecanism alergic.
Pot include:
- teste cutanate prick;
- dozarea IgE totale și specifice;
- teste de provocare controlată (alimentară sau medicamentoasă).
6. Teste pentru urticaria inducibilă (teste de provocare)
Utilizate pentru confirmarea formelor fizice:
- test la frig (cub de gheață);
- test dermografic (presiune/fricțiune);
- test la presiune întârziată;
- test la căldură;
- test de efort pentru urticaria colinergică;
- fototestare pentru urticaria solară.
Tratamentul urticariei
Tratamentul urticariei urmează recomandările ghidurilor internaționale de alergologie și dermatologie (EAACI/GA²LEN/EuroGuiDerm/APAAACI) și se bazează pe o strategie graduală (stepwise), cu escaladarea terapiei în funcție de controlul simptomelor.
Obiectivele tratamentului
- control complet al pruritului și leziunilor cutanate;
- prevenirea recurențelor;
- menținerea unei calități bune a vieții;
- utilizarea minimă a corticosteroizilor sistemici.
PASUL 1 - Măsuri generale și evitarea factorilor declanșatori
Intervenții recomandate:
- identificarea și evitarea triggerilor (medicamente, alimente, factori fizici);
- evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene dacă agravează simptomele;
- reducerea stresului și a factorilor agravanti;
- evitarea temperaturilor extreme și a presiunii mecanice.
În urticaria acută, aceste măsuri pot fi suficiente împreună cu antihistaminice.
PASUL 2 - Antihistaminice H1 de generația a II-a (tratament de primă linie)
Medicamente recomandate:
- cetirizină;
- loratadină;
- desloratadină;
- levocetirizină;
- fexofenadină;
- bilastină.
Caracteristici:
- administrare zilnică, nu doar la nevoie;
- sedare minimă;
- profil bun de siguranță pe termen lung.
Acesta este tratamentul standard inițial pentru toate formele de urticarie.
PASUL 3 - Creșterea dozei de antihistaminic (up-dosing)
Dacă simptomele persistă după 2–4 săptămâni:
- doza antihistaminicului poate fi crescută până la de 4 ori doza standard (conform ghidurilor).
Exemplu:
- administrare fracționată sau doză totală crescută zilnic.
Nu se combină mai multe antihistaminice diferite ca regulă generală; se preferă creșterea dozei aceluiași antihistaminic.
PASUL 4 - Terapie biologică (linie avansată)
Indicat în:
Omalizumab (anticorp monoclonal anti-IgE)
- urticaria cronică spontană necontrolată de antihistaminice.
Mecanism:
- reduce activarea mastocitelor prin neutralizarea IgE.
Administrare:
- injecție subcutanată la intervale regulate.
Beneficii:
- eficiență ridicată;
- profil bun de siguranță;
- reducere majoră a pruritului și leziunilor.
PASUL 5 - Imunosupresoare (cazuri refractare)
Ciclosporină A
Indicație:
- pacienți sever simptomatici care nu răspund la omalizumab.
Mecanism:
- inhibă activarea imună și eliberarea mediatorilor inflamatori.
Necesită:
- monitorizare atentă (tensiune arterială, funcție renală).
Tratament adjuvant (situații particulare)
Corticosteroizi sistemici
- utilizați doar pe termen scurt (3–10 zile);
- indicați în exacerbări severe acute;
- NU sunt recomandați ca tratament cronic.
Alte opțiuni (selectiv)
- antagoniști leucotrienici (ex. montelukast);
- antihistaminice sedative seara (în cazuri selectate);
- tratamentul bolilor asociate (infecții, boli tiroidiene).
Managementul angioedemului asociat
- antihistaminice în doză crescută;
- corticosteroizi în episoade acute severe;
- evaluare urgentă dacă apare afectare respiratorie.
Monitorizarea răspunsului la tratament
Se utilizează scoruri standardizate:
- UAS7 (Urticaria Activity Score) — evaluarea activității bolii pe 7 zile;
- chestionare de calitate a vieții dermatologice.
Obiectiv terapeutic: UAS7 = 0 (control complet).
Remedii și măsuri adjuvante pentru urticarie
Pe lângă tratamentul medicamentos, anumite măsuri și remedii locale ajută la reducerea simptomelor și la prevenirea recurențelor.
Utilizarea cremelor calmante în urticarie
- creme sau loțiuni cu mentol, calamină sau aloe vera pot calma pruritul temporar;
- creme cu corticoizi topici sunt utilizate doar în forme localizate severe, pentru perioadă scurtă;
- aplicarea se face pe pielea curată și uscată, evitând frecarea excesivă.
Măsuri de reducere a mâncărimii în urticarie
- băi scurte cu apă călduță, nu fierbinte;
- aplicarea de comprese reci pe zonele afectate;
- evitarea scărpinatului pentru a preveni agravarea edemului;
- haine din bumbac moale, evitarea materialelor sintetice sau strâmte;
- menținerea unghiilor scurte pentru prevenirea leziunilor secundare.
Evitarea factorilor declanșatori ai urticariei
- identificarea și eliminarea alergenilor sau a medicamentelor implicate;
- limitarea expunerii la frig, căldură sau presiune;
- reducerea stresului prin tehnici de relaxare;
- monitorizarea alimentației și evitarea aditivilor alimentari cunoscuți.
Îngrijirea zilnică a pielii afectate de urticarie
- utilizarea produse blânde, fără parfum pentru igienă;
- hidratarea zilnică cu loțiuni emoliente;
- evitarea săpunurilor dure sau a exfolierilor agresive;
- uscarea ușoară a pielii după baie, fără frecare intensă;
- monitorizarea zonelor afectate pentru identificarea precoce a recurențelor.
Aceste măsuri adjuvante reduc pruritul, limitează inflamația și cresc eficiența tratamentului medicamentos, contribuind la îmbunătățirea confortului pacientului.
Complicații ale urticariei: angioedem și șoc anafilactic
Urticaria poate fi însoțită de complicații severe, care necesită atenție imediată pentru prevenirea riscurilor.
Ce este angioedemul asociat urticariei
- Angioedemul reprezintă umflarea profundă a dermului și țesutului subcutanat;
- Frecvent localizat la:
- buze, pleoape, limbă, gât, organe genitale;
- Poate apărea izolat sau asociat cu urticaria clasică;
- Are debut rapid și este mai dureros decât pruritul urticariei superficiale;
- De obicei dispare în 24–72 ore, dar poate progresa rapid.
Semne de alarmă în urticarie
Trebuie monitorizate semnele care sugerează evoluție severă:
- dificultăți de respirație sau șuierături respiratorii;
- umflare rapidă a limbii, buzelor sau gâtului;
- vertij, amețeală sau pierderea conștienței;
- dureri abdominale severe sau greață cu vărsături;
- leziuni extinse, dureroase sau persistente > 24 ore.
Aceste semne pot indica angioedem sever sau șoc anafilactic.
Situații care necesită intervenție medicală de urgență
- Afectarea căilor respiratorii (gât, limbă, laringe) → risc de sufocare;
- Șoc anafilactic:
- hipotensiune, palpitații, confuzie, colaps circulator;
- necesită adrenalină intramusculară imediată;
- Episoade recurente cu angioedem sever sau prurit intens necontrolat prin antihistaminice;
- Orice urticarie asociată cu simptome sistemice acute.
Prevenția urticariei și stilul de viață
Prevenția urticariei implică atât evitarea factorilor declanșatori, cât și adoptarea unor obiceiuri care reduc riscul recurențelor și intensitatea simptomelor.
Identificarea și evitarea factorilor declanșatori ai urticariei
- Monitorizarea episoadelor pentru a identifica alimentele, medicamentele sau substanțele care declanșează urticaria;
- Evitarea expunerii la frig, căldură excesivă, presiune sau frecare pe piele;
- Limitarea contactului cu alergeni obișnuiți: polen, praf, păr de animale, latex;
- În urticaria medicamentoasă, înlocuirea medicamentului declanșator sub supraveghere medicală.
Controlul stresului în prevenția urticariei
- Practicarea tehnicilor de relaxare: meditație, respirație profundă, yoga;
- Menținerea unui program de somn regulat și odihnitor;
- Reducerea factorilor emoționali și gestionarea anxietății;
- Monitorizarea și adaptarea stilului de viață pentru a preveni episoadele induse de stres.
Adaptarea stilului de viață pentru pacienții cu urticarie
- Folosirea hainelor din materiale moi, naturale (bumbac), evitarea celor strâmte sau sintetice;
- Hidratarea zilnică a pielii cu loțiuni emoliente;
- Evitarea băilor foarte fierbinți și a frecării agresive a pielii;
- Monitorizarea dietei și reducerea consumului de alimente cu potențial alergen;
- Planificarea activităților fizice și expunerii la temperaturi extreme pentru a preveni urticaria fizică;
- Programarea controalelor medicale periodice pentru evaluarea evoluției și ajustarea tratamentului.
Când trebuie să mergi la medic pentru urticarie
Consultul medical este recomandat pentru identificarea cauzelor, stabilirea tratamentului și prevenirea complicațiilor.
Persistența simptomelor de urticarie
- Urticaria care durează mai mult de 6 săptămâni sugerează urticarie cronică și necesită investigații suplimentare;
- Apariția repetată a leziunilor fără dispariție completă indică necesitatea unei evaluări dermatologice și alergologice.
Lipsa răspunsului la tratament în urticarie
- Dacă antihistaminicele H1 standard nu ameliorează simptomele;
- Dacă episoadele persistă sau se agravează în ciuda terapiei corecte;
- Necesită reevaluarea dozei, ajustarea tratamentului sau investigarea unor cauze secundare (autoimune, fizice, infecțioase).
Apariția frecventă a episoadelor de urticarie
- Episoade recurente aproape zilnic sau săptămânal;
- Urticaria asociată cu angioedem sau simptome sistemice;
- Indică necesitatea unei evaluări complete pentru prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea calității vieții.
Întrebări frecvente privind urticaria
Ce este urticaria și cât durează?
Urticaria este o reacție a pielii caracterizată prin apariția bruscă a unor umflături roșiatice, pruriginoase, numite papule sau plăci. Durata unei leziuni individuale este de obicei sub 24 de ore, iar episoadele totale pot fi acute (<6 săptămâni) sau cronice (>6 săptămâni).
Urticaria este o alergie?
Urticaria poate fi cauzată de o reacție alergică, dar nu întotdeauna. Unele forme apar din cauza factorilor fizici, a stresului sau a mecanismelor autoimune, fără implicarea unui alergen.
De la ce apare urticaria cel mai des?
Cele mai frecvente cauze ale urticariei sunt alimentele alergizante, medicamentele, infecțiile virale sau bacteriene și înțepăturile de insecte, dar poate fi declanșată și de factori fizici sau stres.
Urticaria este contagioasă?
Nu, urticaria nu este contagioasă. Ea reprezintă o reacție a sistemului imunitar sau un răspuns la factori declanșatori și nu se transmite de la o persoană la alta.
Ce analize se fac pentru urticarie?
În general, urticaria se diagnostichează clinic, dar pot fi recomandate analize precum hemoleucogramă, markeri inflamatori (VSH, CRP), teste tiroidiene, IgE specifice sau teste alergologice pentru a identifica cauzele și factorii declanșatori, mai ales în formele cronice.
Care este diferența dintre urticarie și alergie pe piele?
Urticaria este un tip de reacție cutanată care poate fi alergică sau non-alergică, caracterizată prin papule sau plăci tranzitorii, pruriginoase. Alte alergii pe piele (eczeme, dermatite) pot avea leziuni persistente, scuamoase sau veziculoase și nu dispar în <24 de ore.
Ce creme sunt bune pentru urticarie?
Pentru urticarie, se pot folosi creme calmante cu mentol, calamină sau aloe, care reduc temporar pruritul. Cremele cu corticoizi topici pot fi utilizate pe zone localizate, doar pe termen scurt, la recomandarea medicului. Loțiunile emoliente fără parfum ajută la hidratarea pielii și confort.
Urticaria poate fi cauzată de stres?
Da, stresul poate declanșa sau agrava urticaria, prin stimularea sistemului imunitar și creșterea eliberării de histamină, dar nu este cauza principală în toate cazurile.
Când devine urticaria periculoasă?
Urticaria devine periculoasă atunci când este asociată cu angioedem la nivelul căilor respiratorii sau șoc anafilactic, manifestat prin dificultăți de respirație, umflarea limbii sau buzelor, amețeală sau pierderea conștienței. Aceste situații necesită intervenție medicală de urgență imediată.
Urticaria cronică se poate vindeca?
Urticaria cronică nu se vindecă întotdeauna complet, dar majoritatea pacienților pot obține control bun al simptomelor prin tratament medicamentos și evitarea factorilor declanșatori. În unele cazuri, episoadele dispar spontan în luni sau ani.
Ce înseamnă angioedemul în urticarie?
Angioedemul este umflarea profundă a pielii și țesuturilor subcutanate, asociată uneori cu urticaria. Afectează frecvent buzele, pleoapele, limba sau gâtul și poate fi dureros. Poate pune viața în pericol dacă implică căile respiratorii.
Există diferențe vizibile între tipurile de urticarie?
Da, urticaria poate diferi vizual în funcție de tip: urticaria acută și cronică spontană prezintă papule și plăci tranzitorii, urticariile fizice apar după frig, căldură, presiune sau efort, iar urticaria vasculitică are leziuni persistente, dureroase și poate lăsa urme.
