Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programari analize
Cosul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

Alergii alimentare versus intoleranțe alimentare: asemanări și diferențe

alergie alimentara, intoleranta alimentara, alergii alimentare, cat dureaza o alergie, poze alergii alimentare

Alergii alimentare sau intoleranțe alimentare

Alergiile alimentare sunt reacții ale sistemului imunitar, de tip imediat, care afectează mai multe organe. Aceste reacții sunt o consecință a conflictului imunologic de tip antigen – anticorp, cu eliberarea excesivă a unor substanțe ce devin nocive pentru organism (histamină, serotonină, aminoacizi, etc.). În unele cazuri, o reacție alergică alimentară poate deveni severă, punând viața în pericol (anafilaxia)1.

Cuprins:

Alergiile alimentare constituie o problemă majoră de sănătate, acestea având la bază un mecanism imunologic dovedit. Sunt descrise trei categorii de reacții imunologice induse de alimente:

  • mediate prin anticorpi IgE,
  • non-IgE mediate (reacții imune mediate celular prin limfocite T) 
  • mixte (atât mecanisme mediate IgE cât și non-IgE).

Hipersensibilizările alimentare au inregistrat o creștere substanţială în ultimii 20 de ani. Frecvenţa lor în populaţia europeană variază între 8 şi 18 %. Alergia alimentară clasică este o reacţie de tip I, mediată de anticorpi IgE specifici. Totuşi, mai ales la adulţi, apar şi alte reacţii imunologice care nu sunt IgE-dependente şi care sunt responsabile, de până la 50% dintre cazuri, după unii autori. Reacţiile clinice de tip întârziat (alergie de tip IV) cresc odată cu vârsta. O alergie de tip IV este suspectată în următoarele situaţii:

– reacţia apare după 24-48 ore de la ingestia unui aliment şi durează câteva zile sau chiar mai mult;

– tabloul clinic include în principal modificări cutanate eczematoase, tulburări gastrointestinale, migrene, mialgii şi artralgii.

Testul de transformare limfoblastica (LTT) este un instrument diagnostic pentru sensibilizările de tip IV faţă de alimente și este folosit mai ales atunci când testarea IgE specifice nu a dus la descoperirea alimentului responsabil.

O intoleranță alimentară poate declanșa semne și simptome asemănătoare unei alergii alimentare, acest aspect generând frecvent confuzii. În cazul în care o persoană suferă de intoleranța alimentară, aceasta poate ingera mici cantități din alimentul pe care nu-l tolerează, fără apariția unor simptome specifice. Intoleranța alimentară este mai degrabă o reacție a sistemului digestiv, decât un răspuns al sistemului imunitar. Deși unele simptome pot fi similare, alergiile alimentare sunt diferite de intoleranțe alimentare și includ:

  • Afecțiuni metabolice, cum ar fi intoleranța la lactoză (deficit de enzime) sau gluten și malabsorbția carbohidraților (inclusiv fructoză, polioli, zaharoză).
  • Reacții farmacologice (sensibilitate chimică) la componentele alimentare, cum ar fi cofeina, glutamatul monosodic (MSG) și alte substanțe chimice alimentare naturale (salicilați și amine).
  • Reacții toxice, cum ar fi toxiinfecția alimentară (la peștele scombroid).
  • Reacțiile adverse la conservanții artificiali, cum ar fi sulfiții (utilizați adesea în fructele uscate) și benzoații (utilizați adesea în băuturile răcoritoare). Acești conservanți au fost, de asemenea, raportați ca declanșatori pentru astm și anafilaxie.

Simptomatologie  – Alergii alimentare vs. Intoleranțe alimentare

Simptomele unei alergii alimentare se dezvoltă aproape întotdeauna la câteva secunde sau minute după ingerarea alimentelor. Cele mai frecvente simptome descrise de pacienții cu alergii alimentare sunt: furnicăturile, urticaria – în unele cazuri pielea poate deveni roșie și pacientul prezintă prurit, fară o erupție cutanată evidențiată, edem al feței, angioedem (edem în jurul cavității bucale), dificultăți la deglutiție (la înghițire). De asemenea, poate evidenția o respirație șuierătoare, senzație de amețeală, greață și/ sau vărsături, dureri abdominale, diaree, simptome asemănătoare febrei fânului (strănutul sau senzația de mâncărime a ochilor – conjunctivita alergică)2.

În intoleranța alimentară simptomele sunt: greaţă, indigestie, constipație, flatulență, meteorism abdominal, crampe abdominale, vărsături, senzația de arsuri la stomac, diaree, oboseală, migrenă/ cefalee, erupții cutanate, iritabilitate sau nervozitate, uneori chiar depresie.

Intoleranţa la lactoză, cea mai frecventă formă de intoleranţă alimentară (prevalenţă globală de 75%), este o afecţiune caracterizată prin incapacitatea de a digera şi absorbi lactoza, care se manifestă clinic prin simptome gastrointestinale induse de consumul de lapte şi de derivaţi ai acestuia. Lactoza trece în intestinul gros unde va suferi un proces de fermentaţie sub acţiunea florei bacteriene.

Intoleranta la fructoză are o frecvenţă de 1 caz la 20 000 naşteri, iar manifestările principale ale bolii sunt reprezentate de vărsături, diaree, dureri abdominale şi hipoglicemie instalate în decurs de 30 minute de la consumul unor alimente, băuturi sau medicamente ce conţin fructoză sau zaharuri înrudite (sucroză sau sorbitol).

Boala celiacă (numită şi celiachie, intoleranţă la gluten, enteropatie glutenică, sprue celiac sau sprue nontropical) este o afecţiune inflamatorie digestivă cronică, cauzată de ingestia de gluten, ce împiedică absorbţia nutrienţilor, vitaminelor şi mineralelor de către intestin. Se caracterizează printr-o sensibilitate (menţinută pe tot parcursul vieţii) la fracţiunile solubile în alcool ale glutenului: gliadinul din grâu şi prolaminele din orz, secară şi ovăz, sensibilitate întâlnită la persoanele predispuse genetic.

Care este diferența dintre alergia alimentară și intoleranța alimentară?

Alergiile alimentare pot fi declanșate chiar și de o cantitate mică de alimente și apar constant, ori de câte ori vor fi consumate alimentele declanșatoare. Persoanele cu alergii alimentare sunt sfătuite să evite complet tipurile de alimente, ce pot declanșa aceste efecte nedorite.

Intoleranța alimentară este adesea condiționată de cantitatea alimentului ingerat. Este posibil ca persoanele cu intoleranță alimentară să nu manifeste simptome decât dacă ingeră o cantitate mare din alimentul respectiv sau dacă consumă prea des acel aliment. De exemplu, o persoană cu intoleranță la lactoză poate să consume lapte în cafea sau un singur pahar de lapte, dar poate declanșa aceste reacții, dacă va consuma mai multe pahare cu lapte. Alergiile și intoleranța alimentară sunt, de asemenea, diferite de toxiinfecțiile alimentare, care, în general, sunt declanșate de consumul unor alimente alterate sau contaminate3.

Alergii alimentare – diagnostic

Diagnosticul unei alergii alimentare se stabilește în context clinic.

În prima etapă se recomandă testele cutanate, prin care alergologul observă reacția organismului, după aplicarea pe antebrațul pacientului a unui ser care conține alergenul respectiv.

Testele serologice de tip IgE – reprezintă determinarea cantitativă a anticorpilor IgE specifici unui anumit alergen dintr-o probă de sânge.

Determinarea anticorpilor IgE specifici se poate face atât pentru alergeni individuali (ex: cacao, lapte de vacă, albuș de ou), cât şi pentru un amestec de alergeni – amestec de alergeni alimentari obişnuiţi (f13 Arahide, f17 Alune, f31 Morcov, f35 Cartof, f4 Grâu, f79 Gluten, f9 Orez, f14 Soia, f1 Albuș de ou, f75 Gălbenuş, f2 Lapte de vacă, f76 Alfa-lactalbumina, f77 Beta-lactoglobulina, f78 Cazeina, f300 Lapte de capră, e204 Albumina serică bovină, f3 Peşte (cod). În laboratorul Synevo se mai pot efectua panel alergeni alimentari legume – (5 teste) – include testarea separată de IgE specifice față de următorii alergeni:  f31 morcov, f48 ceapă, f35 cartof, f25 roșie, f85 țelină și panel alergeni alimentari – fructe (5 teste) care include testarea separată de IgE specifice față de alergenii:  f44 căpșuni, f84 kiwi, f92 banană,  f49 măr, f33 portocală.

Intoleranță alimentară – diagnostic

Cele mai multe intoleranțe alimentare sunt diagnosticate cu dificultate, de cele mai multe ori pacientul fiind rugat să țină un jurnal alimentar, pentru a înregistra alimentele consumate dar și semnele care apar.

Ca exemplu, un pacient care a notat alimentația consumată timp de o lună, a observat că a avut simptome doar în zilele în care a mâncat brânză, acest aliment fiind o posibilă cauză a disconfortului său.

O altă modalitate de a identifica alimentele netolerate este o dietă prin eliminare. Se elimină complet alimentele suspecte din dietă, până când se observă că pacientul nu mai prezintă simptomele declarate inițial. Apoi acestea se reintroduc treptat, identificându-se astfel alimentelele declanșatoare ale acestor simptome. În laboratorul Synevo se efectuează teste de depistare a intoleranței la fructoză, lactoză, gluten.  

În ambele cazuri, atât în suspiciunea de alergie alimentară, cât și în cazul unei intoleranțe alimentare, este bine ca pacientul să fie monitorizat de către un medic specialist. Dieta și tratamentul trebuie să fie sub strictă observație medicală, iar dacă există alimente care pot declanșa acest tip de reacții, acestea să fie evitate.


Referințe:

  1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/expert-answers/food-allergy/faq-20058538
  2. https://www.nhs.uk/conditions/food-allergy/symptoms/
  3. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10009-food-problems-is-it-an-allergy-or-intolerance
  4. https://www.safefood.net/allergens/definitions
Articole similare
Ultimele articole
Cele mai citite articole
icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda