Varicela (Varsat de vant) - Simptome & Tratament pentru varicela

Varicela este o boală infecțioasă virală frecvent întâlnită în copilărie și extrem de contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian. În majoritatea cazurilor, evoluția este autolimitată, iar boala se vindecă în aproximativ 1–2 săptămâni.

Totuși, varicela poate evolua mai sever la adulți, la femeile însărcinate sau la persoanele imunocompromise, unde riscul de complicații este mai mare.

Cuprins:

Ce este varicela?

Varicela, cunoscută și sub denumirea de „vărsat de vânt”, este o boală infecto-contagioasă produsă de un virus puțin rezistent biologic - virusul varicelo-zosterian. Acesta se găsește în secrețiile nazo-faringiene ale persoanelor infectate, în sânge, în veziculele și pustulele epidermice.

Varicela se manifestă prin erupție cutanată pruriginoasă, caracterizată prin apariția de vezicule mici, umplute cu lichid. Varicela se transmite foarte ușor persoanelor care nu au avut boala sau nu au fost vaccinate împotriva virusului.

Virusul varicelo-zosterian

Virusul varicelo-zosterian (VZV) este agentul etiologic al varicelei. După infecția primară, virusul rămâne latent în ganglionii neuronali. Ulterior, virusul se poate reactiva și poate determina herpes zoster (zona zoster), fenomen care apare de-a lungul vieții la aproximativ 10–30% dintre persoanele infectate, fiind mai frecvent la persoanele peste 50 de ani sau la cele imunocompromise.

Cum se transmite varicela?

Calea de transmitere este aeriană, prin intermediul picăturilor Flügge eliminate prin vorbire, strănut sau tuse, de către persoanele infectate. Virusul pătrunde în organism prin mucoasa tractului respirator, se multiplică inițial la acest nivel și apoi se răspândește prin sânge, determinând apariția leziunilor cutanate caracteristice.

Persoanele infectate devin contagioase cu 1–2 zile înainte de apariția erupției cutanate și rămân contagioase până când toate leziunile au format crustă.

Ce persoane sunt cele mai expuse la varicelă?

Deși în copilărie boala are o evoluția ușoară, varicela tinde să fie mai severă la adulți. În anumite cazuri, poate evolua grav și rar poate fi fatală în special la nou-născuți și la persoanele imunocompromise. În climatele temperate, majoritatea cazurilor apar înainte de vârsta de 10 ani.

Prin urmare, copiii reprezintă grupa cea mai frecvent afectată, în special cei care frecventează colectivități (gradiniță, școală). De asemenea, sunt expuse riscului de infectare persoanele susceptibile care intră în contact cu un copil infectat, în special în mediul familial sau în comunități:

copiii nevaccinați;
adulții care nu au avut boala;
femeile însărcinate;
persoanele imunocompromise.

Varicela - Perioada de incubație

Varicela la copii are un debut lent și o perioadă de incubație cuprinsă între 10 – 21 de zile, calculată de la contactul cu persoana infectată. Practic, aceasta este durata de la momentul infectării până la apariția primelor simptome.

Cum se manifestă varicela - Simptome

Simptomele inițiale apar la 10–21 de zile după expunere sau contact cu o persoană infectată. Acestea preced erupția cutanată cu 1–2 zile, în special la adulți; la copii, erupția poate fi primul semn al bolii. Simptomele specific perioadei de debut a bolii pot consta în:

febră;
lipsa poftei de mâncare;
stare generală de rău;
durere de cap.

Erupția evoluează în valuri succesive pe parcursul a 5–7 zile, timp în care leziunile individuale progresează rapid:

inițial apare macula (leziune caracterizată printr-o modificare de culoare a pielii);
macula se transformă în aceeași zi în papulă (mică proeminență circumscrisă pe suprafața pielii, cu diametrul sub 1 cm, neindurată, având un conținut solid, de culoare roșie-violacee);
apare vezicula cu lichid clar, înconjurată de o zonă de culoare roșie, care dă aspectul caracteristic „în picături de rouă".

Acestea apar pe față, scalp și trunchi, răspândindu-se treptat pe extremități, dar și la nivelul mucoaselor (în cavitatea bucală, la nivelul urechii și chiar pe cornee). Leziunile sunt pruriginoase (caracterizate prin mâncărime intensă), iar uneori erupția este abundentă, mai ales la copiii mai mari și la tineri. Deoarece valurile de leziuni apar succesiv, este posibil să coexiste vezicule în diferite stadii de evoluție și cruste în același timp.

În primele 5–7 zile apar noi elemente eruptive, febra cedează și încep să dispară progresiv celelalte simptome ale bolii (astenia, indispoziția, cefaleea).

Treptat, conținutul veziculelor se modifică, transformându-se în pustule care se usucă, produc cruste și se elimină. Vindecarea completă survine în aproximativ două săptămâni de la debutul erupției. În condițiile în care nu sunt lezate prin grataj (scărpinare), veziculele nu lasă cicatrice.

Zona Zoster

Virusul rămâne latent în ganglionii neuronali și în aproximativ 10-20% dintre cazuri este reactivat, producând herpes zoster sau Zona Zoster, mai ales la persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, sau la persoanele imunodeprimate.

Mecanismul reactivării virusului varicelo-zosterian care constă în apariţia herpesului zosterul este necunoscut; reactivările apar la intervale de timp care depăşesc de obicei mai multe decade şi se pot produce ca urmare a scăderii imunităţii prin stres, oboseală, traume, senescenţă, medicamente imunosupresoare.

Herpesul zoster debutează, de obicei, printr-o durere acută într-o zonă limitată a pielii, corespunzătoare unui nerv senzitiv. Durerile sunt însoţite ulterior de apariţia unei erupţii veziculare unilaterale (pe o singură parte a corpului, fie stânga, fie dreapta) limitate la acelaşi areal cutanat, prin migrarea VZV reactivat de-a lungul traiectului nervos până la nivelul dermului. Nevralgia post herpes-zoster poate persista mult timp după vindecarea leziunilor eruptive, uneori chiar toată viaţa.

Varicela - Posibile complicații

Cu toate că varicela este o boală uşoară a copilăriei, există copii care dezvoltă forme grave și complicaţii ce pot fi fatale sau pot cauza dizabilităţi permanente. Vaccinul elimină riscul complicaţiilor provocate de infecția cu VZV şi împiedică transmiterea.

Infecții secundare

Unele complicații severe ale vărsatului de vânt sunt cauzate de suprainfectarea bacteriană masivă și includ:

Infecții bacteriene ale pielii și țesuturilor moi;
Septicemie;
Sindromul de șoc toxic;
Fasceita necrozantă;
Osteomielita;
Pneumonia bacteriană;
Artrită septică.

Complicațiile severe cauzate de virus includ ataxia cerebeloasă, encefalita, pneumonia virală și afecțiunile hemoragice.

Varicela la adulți și femei însărcinate

Simptomele varicelei la adulți sunt similare celor manifeste în populația pediatrică, dar deseori, sunt mult mai severe. Boala progresează prin simptome care apar la una până la trei săptămâni după expunerea la virus și includ:

Simptome asemănătoare gripei: febră, oboseală, pierderea poftei de mâncare, dureri musculare și dureri de cap. Acestea debutează cu o zi sau două înainte de apariția erupției cutanate.
Pete roșii pe față și piept, răspândindu-se în cele din urmă pe tot corpul. Petele roșii se transformă în vezicule umplute cu lichid, care provoacă mâncărime.
Veziculele formează cruste și se vindecă. Pe măsură ce unele vezicule formează cruste, este posibil să apară mai multe pete roșii, până la un total de 250-500 de vezicule.

De asemenea, riscul adulților de a dezvolta complicații este mult mai mare față de cel al copiilor.

La adulți, tratamentul antiviral (de exemplu, aciclovir), început în primele 24–48 de ore, poate reduce severitatea și durata bolii.

Varicela în sarcină este extrem de periculoasă atât pentru mamă, cât și pentru făt.

Când o gravidă contractează virusul în primele 20 de săptămâni de sarcină, crește riscul ca fătul să dezvolte sindromul varicelei congenitale, o afecțiune rară caracterizată prin diverse malformații congenitale.

Cicatrici;
Anomalii musculo-scheletale;
Membre malformate și paralizate;
Microcefalie;
Orbire;
Convulsii;
Dizabilitate intelectuală.

Când o gravidă se infectează cu virusul în ultima săptămână de sarcină sau în primele zile după naștere, copilul are un risc mai mare de a contracta o infecție care îi poate pune viața în pericol.

Sindromul Reye și alte afecțiuni rare

În cazuri rare, sindromul Reye se poate dezvolta ca o complicație a varicelei, în mod special la copiii sub 18 ani. Sindromul Reye este o afecțiune rară și gravă care provoacă edem cerebral și leziuni hepatice, afectând adesea copiii care se recuperează după boli virale precum varicela sau gripa, în special dacă au luat aspirină. Astfel, dacă știi că cel mic a intrat în contact cu o persoană care ulterior a făcut varicelă, orice simptome ar avea în următoarele 2-3 săptămâni, nu administra aspirină.

Simptomele sindromului Reye includ vărsături persistente, letargie, confuzie și convulsii, iar tratamentul este de susținere, concentrându-se pe îngrijiri intensive pentru a gestiona presiunea cerebrală și funcția hepatică.

Varicela - Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul de varicelă (vărsat de vânt) se stabilește în primul rând clinic, pe baza prezenței erupției cutanate caracteristice, pruriginoase, cu vezicule și cruste aflate în diferite stadii de evoluție, asociate febrei și istoricului de expunere. Pentru confirmare, în special în cazurile severe sau la persoanele imunocompromise, sunt recomandate testele de laborator.

Consult medical și analize pentru varicelă

Virusul poate fi izolat din spălătură nazo-faringiană, sânge, lichidul vezicular și pustule, urmat de inoculare pe culturi de țesuturi, metodă care este folosită doar în laboratoarele de referință și în principal în studii de cercetare.

Diagnosticul serologic al infecțiilor cu virusul varicelo-zosterian are la bază depistarea anticorpilor IgG și IgM. Testele serologice sunt utile pentru evaluarea statusului imun post infecție sau pentru evaluarea eficienței imunizării prin vaccinare. Detectarea anticorpilor VZV-IgG post-vaccinare confirmă eficiența imunizării.

Virus varicelo-zosterian-Anticorpi IgG, IgM

Diagnosticul prin metoda PCR rămâne cel mai precis în confirmarea infecției cu virusul varicelo-zosterian. Recoltarea se poate face din diverse produse biologice: lichid vezicular din leziunile cutanate sau mucoase, sânge, lichid amniotic, LCR etc.

Virusul varicelo-zosterian (VZV) ADN (in sange, LCR, lichid amniotic)

Virus varicelo-zosterian-Anticorpi IgG, IgM

Preț: 140.00 lei

Adaugă în coș

Virus varicelo-zosterian - ADN in LCR

Preț: 330.00 lei

Adaugă în coș

Diferențierea de alte boli eruptive

Varicela (vărsatul de vânt) se diferențiază de alte boli eruptive ale copilăriei prin erupția specifică, polimorfă, cu vezicule clare umplute cu lichid (asemănătoare "picăturilor de rouă") care apar în "valuri" succesive pe corp (torace, spate, față, mucoase) în același timp cu macule și papule, evoluând spre cruste, însoțită de febră și prurit (mâncărime) intens, la pacienți care nu au avut varicelă înainte.

Tratament pentru varicelă

Formele ușoare, obișnuite de varicelă se tratează la domiciliu, cu izolare pentru evitarea infectării altor persoane. Se recomandă repaus la pat, igienă, aplicarea unor pudre mentolate pentru calmarea pruritului și antitermice pentru scăderea febrei.

Măsuri de îngrijire la domiciliu pentru vărsat de vânt

Consumă multe lichide (înghețata poate fi o variantă pentru copiii care refuză lichidele);
Păstrează unghiile tăiate scurt pentru a evita scarpinatul și ruperea veziculelor;
Păstrează o bună igienă și ai grijă ca apa să fie călduță, nu fierbinte;
Băile cu infuzie de ovăz pot fi calmante și pot ameliora mâncărimea în cazul varicelei;
Usucă pielea cu grijă, prin tamponare (nu frecare);
Poartă haine lejere, din materiale naturale;
Dacă cel infectat este un copil foarte mic, îi poți pune mănuși subțiri pentru a evita să iși rupă veziculele.

Medicamente recomandate pentru varicelă

Folosește creme, loțiuni sau geluri răcoritoare de la farmacie, pentru calmarea pruritului – cele cu calamină pot fi o variantă bună.
Discută cu medicul sau cel puțin cu un farmacist despre utilizarea medicamentelor antihistaminice pentru a calma mâncărimea.
Administrează paracetamol pentru febră și pentru a calma orice durere și disconfort. Ibuprofenul ar putea crește riscul de infecție severă a pielii.
Sub nicio formă nu administra aspirină – aceasta este asociată riscului de a dezvolta sindrom Reye.
NU administra antibiotice. Acestea pot fi recomandate doar de către medic și doar în cazul apariției complicațiilor.
Pentru persoanele cu afecțiuni severe sau cu risc crescut (adolescenți, adulți, imunocompromiși), medicii pot prescrie medicamente antivirale precum aciclovirul.

Ce trebuie evitat în timpul vărsatului de vânt

Scărpinatul leziunilor și ruperea acestora;
Contactul cu alte persoane și în mod special cu persoane nevaccinate sau imunocompromise;
Aspirina sau medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) fără recomandare medicală.

Varicela - Prevenție și vaccinare

Cea mai eficientă modalitate de prevenție a varicelei o constituie vaccinarea. De asemenea, izolarea celor infectați va preveni infectarea comunitară.

Vaccinul împotriva varicelei

În România, vaccinul împotriva varicelei (vărsatului de vânt) este disponibil comercial sub numele de Varilrix și Varivax. Vaccinul este unul opțional, nu este inclus în calendarul național de vaccinare, fiind achiziționat contra cost.

Vaccinul împotriva varicelei este recomandat copiilor începând cu vârsta de 9-12 luni, adolescenților și adulților care nu au avut boala. Pentru protecție optimă, sunt necesare două doze de vaccin administrate la interval de minim 6 săptămâni.

Imunitatea dupa boală

Varicela se poate face o singură dată în viață. Ulterior, persoana respectivă va avea imunitate completă și, chiar dacă va intra în contact cu alte persoane infectate cu virusul varicelo-zosterian, nu va face boala din nou.

Dacă nu știi cu siguranță dacă ai imunitate la virusul care cauzează varicelă, poți efectua o analiză de sânge care să îți ofere răspunsul – este vorba despre Virus varicelo-zosterian – anticorpi IgG, IgM.

Sfaturi pentru prevenirea răspândirii

Odată contractat virusul varicelo-zosterian, este important să iei toate măsurile pentru a preveni răspândirea bolii către alte persoane.

Izolare: Persoanele infectate trebuie să stea acasă, departe de școală, serviciu sau locuri publice până când toate veziculele formează crustă.
Evită persoanele vulnerabile: nou-născuți, femei însărcinate și persoane cu sistem imunitar slăbit.
Igienă riguroasă: Spală-te frecvent pe mâini și evită folosirea în comun a prosoapelor, cănilor sau tacâmurilor.
Curăță suprafețele: Dezinfectează jucăriile și obiectele de uz casnic atinse de persoana infectată.

Întrebări frecvente despre varicelă

Se poate face varicelă după vaccin?

Varicela poate apărea și la persoanele vaccinate anterior, dar forma de boală va fi mult mai ușoară. Vaccinul nu oferă imunitate completă, dar protejează împotriva potențialelor complicații. Astfel, vaccinul rămâne cea mai bună metodă de a te proteja de o formă severă de varicelă; chiar dacă faci boala, vei avea o formă blândă.

Cât durează varicela la copii?

În mod obișnuit, de la primele simptome până la formarea crustelor, fără apariția de noi vezicule, nu ar trebui să treacă mai mult de două săptămâni. Reține că perioada de contagiozitate se încheie doar atunci când toate veziculele au cruste.

Se poate face varicelă de două ori?

În mod obișnuit, varicela se face o singură dată în viață. După boală, organismul dezvoltă imunitate de lungă durată.

În cazuri foarte rare, este posibil ca o persoană să facă varicelă a doua oară:

dacă prima infecție a fost foarte ușoară (mai ales la copii mici);
dacă a existat un diagnostic greșit prima dată (altă erupție virală);
la persoane cu imunitate scăzută.

Virusul varicelo-zosterian rămâne latent în organism după varicelă și poate reapărea mai târziu sub formă de zona zoster (herpes zoster), dar aceasta NU este o a doua varicelă.

Cât timp este contagioasă varicela?

Varicela este contagioasă începând cu 1–2 zile înainte de apariția primelor vezicule și până când toate leziunile au format crustă — în total, aproximativ 5–7 zile de la debutul erupției.

Varicela poate cauza cicatrice?

Varicela în sine nu cauzează cicatrice, dar este extrem de important să nu rupi veziculele – doar în acest caz vor rămâne cicatrice.

Când apar cicatricele după varicelă?

dacă bubițele sunt scărpinate sau rupte;
în caz de suprainfecție bacteriană;
în formele mai severe, cu leziuni profunde;
la copii cu piele sensibilă sau predispoziție la cicatrizare.

Cicatricele de varicelă pot fi prevenite prin:

tăierea scurtă a unghiilor;
evitarea scărpinatului (loțiuni calmante, antihistaminice la recomandarea medicului);
menținerea pielii curate și uscate;
vindecarea naturală a crustelor – NU se rup!