Dermatita atopică: Cauze, Tratament & Analize recomandate pentru eczemă

Cuprins:

• Ce este dermatita atopică (eczema)?
• Dermatita atopică: Cauze si factori de risc
• Dermatita atopică: Simptome
• Dermatita atopică – Cum se pune diagnosticul?
• Posibile complicații ale dermatitei atopice
• Dermatita atopică – Tratament
• Cum se poate preveni dermatita atopică?
• Întrebări frecvente despre dermatita atopică

Ce este dermatita atopică (eczemă)?

Dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică a pielii care determină uscăciune, roșeață, mâncărime și iritații recurente. Este cea mai frecventă formă de eczemă și apare adesea în copilărie, dar poate afecta persoane de toate vârstele. Afecțiunea are o componentă ereditară și este strâns legată de alte boli alergice, cum sunt astmul și rinita alergică. Pacienții cu dermatită atopică prezintă o disfuncție a barierei epidermice, ceea ce determină o permeabilitate crescută a pielii și o susceptibilitate accentuată la factori iritanți, agenți infecțioși și alergeni de mediu. Simptomele pot avea intensități și localizări diferite, manifestându-se în episoade de acutizare urmate de intervale de ameliorare. Dermatita atopică nu este contagioasă și nu se vindecă definitiv. Gestionarea eficientă a bolii presupune o combinație de îngrijire zilnică a pielii, evitarea factorilor declanșatori și tratamente recomandate de medic.

Dermatita atopică: Cauze si factori de risc

Dermatita atopică – Cauze

Cauzele exacte ale dermatitei atopice nu sunt pe deplin cunoscute, însă studiile arată că afecțiunea apare ca urmare a unei combinații între:

• factori genetici
• factori de mediu
• disfuncții ale barierei cutanate
• sistem imunitar hiperactiv.

Dermatita atopică – Factori de risc

Persoanele cu dermatită atopică au adesea o barieră cutanată compromisă, favorizând pierderea de apă și facilitând penetrarea alergenilor, iritanților chimici și microorganismelor patogene. Sistemul imunitar reacționează excesiv la acești factori, provocând inflamație și simptomele caracteristice eczemei.

Printre factorii de risc se numără:

• vârsta (la adulți este mai puțin frecventă în comparație cu copiii)
• istoric familial de dermatită atopică
• astm sau rinită alergică
• expunerea la medii uscate, substanțe iritante (săpunuri dure, detergenți, parfumuri), alergeni (acarieni, polen, păr de animale)
• stres
• temperaturi extreme
• transpirația excesivă
• infecții cutanate

Dermatita atopică: Simptome

Dermatita atopică se manifestă printr-o piele uscată, iritată și care provoacă mâncărimi intense, dar aspectul și localizarea leziunilor pot varia semnificativ în funcție de vârsta pacientului. Boala evoluează în episoade (pusee), cu perioade de ameliorare și agravare. Pruritul este cel mai frecvent simptom, iar scărpinatul repetat poate duce la îngroșarea pielii, fisuri sau infecții. Este important de reținut că dermatita atopică nu arată la fel la toți pacienții, iar vârsta poate influența tiparul simptomelor și zonele afectate ale corpului.

Dermatita atopică la bebeluși (infantilă) – Cum se manifestă?

La sugari și copiii mici, simptomele pot apărea chiar din primele luni de viață:

• Pete roșii, uscate sau cu bășicuțe (vezicule) pe față, în special pe obraji și bărbie
• Mâncărime intensă care poate afecta somnul și confortul
• Leziuni care pot secreta lichid (exudat) și forma cruste
• Extinderea eczemei spre scalp, gât, trunchi și părțile exterioare ale membrelor
• Piele iritată care se poate îngroșa în timp din cauza scărpinatului repetat

Dermatita atopică la copii mai mari 

Pe măsură ce copilul crește, simptomele se pot schimba:

• Zone uscate, îngroșate și solzoase ale pielii
• Leziuni localizate frecvent în pliurile pielii (coate, genunchi, gât, încheieturi)
• Mâncărime persistentă, adesea mai intensă noaptea
• Piele crăpată, mai ales în zonele cu fricțiune
• Posibile infecții secundare cauzate de scărpinat (roșeață, puroi)

Dermatita atopică la adolescenți și adulți 

La vârste mai mari (adolescenți și adulți), dermatita atopică poate deveni mai localizată, dar la fel de deranjantă:

• Zone uscate și îngroșate, cu aspect aspru, în special pe mâini, gât, în jurul ochilor, coate și genunchi
• Leziuni care pot deveni hiperpigmentate (mai închise la culoare)
• Mâncărime intensă, persistentă
• Fisuri dureroase în pielea uscată, mai ales la nivelul palmelor și tălpilor
• Piele predispusă la infecții, mai ales dacă este expusă frecvent la substanțe iritante (apă, săpunuri, detergenți)

Dermatita atopică: Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul dermatitei atopice se bazează în principal pe evaluarea clinică realizată de medicul dermatolog sau medicul de familie. Acesta va analiza aspectul pielii, distribuția leziunilor și istoricul simptomelor, inclusiv frecvența și severitatea mâncărimii, precum și prezența altor afecțiuni alergice în familie (astm, rinită alergică, eczeme).

Deși diagnosticul pozitiv este bazat mai mult pe date clinice, există totuși anumite analize de laborator recomandate pentru a susține suspiciunea clinică sau pentru excluderea altor cauze.

Pentru o evaluare completă, se pot recomanda și teste de laborator, cum ar fi:

• Hemogramă cu formulă leucocitară cu Hb, Ht și indici pentru a evidenția creșterea eozinofilelor în sânge, care pot sugera o reacție alergică sau inflamatorie mai accentuată.
• Imunoglobulina E (IgE)
• Recomandările actuale pun accentul pe efectuarea investigațiilor alergologice, explorări care se decid de către medicul specialist, în urma orientării anamnestice. Principalii alergeni alimentari incriminaţi în DA sunt laptele de vacă, ouăle, făina de grâu, soia şi alunele.

• Testarea alimentară IgG4 sau panelurile de alergeni respiratori și alimentari – în cazurile în care se suspectează o componentă alergică mai complexă.
• Examen bacteriologic al leziunilor cutanate – pentru identificarea unor posibile suprainfecții.
• Testele cutanate (prick test) efectuate în centrele de alergologie – recomandate în special pacienților cu forme recurente sau severe, în asociere cu astm sau rinită alergică.

În unele cazuri, pot fi recomandate și analize generale pentru a evalua starea de sănătate sau a exclude alte afecțiuni dermatologice. O bună colaborare între dermatolog, alergolog și medicul de familie este esențială pentru stabilirea unui plan personalizat de diagnostic și tratament.

Posibile complicații ale dermatitei atopice

Deși dermatita atopică este o afecțiune tratabilă, netratată corespunzător sau în formele severe poate duce la diverse complicații care afectează calitatea vieții pacientului. Aceste complicații pot fi locale (la nivelul pielii) sau sistemice, mai ales în contextul unei predispoziții alergice generale.

Printre cele mai frecvente complicații se numără:

• Infecții ale pielii – bacteriene (ex. Staphylococcus aureus), virale (herpes, molluscum contagiosum) sau fungice, care apar din cauza barierelor cutanate afectate și a scărpinatului excesiv
• Îngroșarea pielii (lichenificare) – ca urmare a scărpinatului repetat, pielea devine groasă, dură și cu aspect aspru
• Alergiile alimentare, frecvente în special la copiii mici cu dermatită atopică, mai ales dacă boala debutează devreme și este severă.
• Astm și rinită alergică – dermatita atopică poate fi parte din așa-numitul „marș atopic”, în care pacientul dezvoltă ulterior și alte boli alergice.
• Dermatită de contact care apare din cauza sensibilizării pielii la substanțe iritante sau alergeni din mediu și poate duce la forme suprapuse de eczemă.
• Tulburările de somn sunt date de mâncărimea persistentă, care apare mai ales noaptea.
• Impact emoțional și psihologic, cum ar fi stresul, anxietatea, stima de sine scăzută sau izolarea socială, pot apărea mai ales în formele vizibile și persistente, în special la adolescenți și adulți.

O gestionare corectă a dermatitei atopice, cu tratamente personalizate și îngrijire zilnică a pielii, poate reduce semnificativ riscul de complicații.

Dermatita atopică: Tratament

Tratamentul dermatitei atopice are ca scop principal ameliorarea simptomelor, reducerea inflamației și prevenirea recidivelor. Deși nu există un remediu definitiv pentru această afecțiune, o strategie terapeutică bine aleasă poate controla eficient boala și îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului. Tratamentul este individualizat, în funcție de vârsta pacientului, severitatea bolii și eventualele complicații.

Principalele opțiuni terapeutice includ:

● Tratament topic (local)

• Emolienți (creme și unguente hidratante) a căror utilizare zilnică este esențială pentru refacerea barierei cutanate și prevenirea uscării pielii.
• Corticosteroizii topici reduc inflamația și mâncărimea în timpul puseelor. Se aplică pe zonele afectate, conform recomandărilor medicului.
• Inhibitori de calcineurină (ex. tacrolimus, pimecrolimus) reprezintă o alternativă la corticosteroizi, mai ales pentru zone sensibile (față, pleoape).

● Antihistaminice utilizate pentru a reduce mâncărimea (pruritul)  intensă, în special pe timpul nopții.

Pot fi utile în formele cu componentă alergică asociată.

● Antibiotice administrate local sau sistemic în caz de infecții bacteriene secundare, frecvente din cauza scărpinatului.

Se recomandă doar la indicația medicului, după evaluarea infecției.

● Terapie imunosupresoare

• Medicamente precum ciclosporina, metotrexatul sau azatioprina pot fi indicate în forme severe, refractare la tratamentele topice.
• Necesită monitorizare atentă și sunt administrate pe termen limitat.

● Terapie biologică – este o opțiune mai nouă pentru formele moderat-severe, rezistente la alte terapii.

De exemplu, Dupilumab este un anticorp monoclonal aprobat care țintește mecanismele inflamatorii implicate în dermatita atopică rezistentă la alte tratamente.

● Fototerapie

• Tratament cu raze ultraviolete aplicat sub supraveghere medicală.
• Poate fi eficient în formele cronice sau extinse, care nu răspund la tratamentele convenționale.

Pe lângă tratamentul medicamentos, este esențială educarea pacientului privind îngrijirea zilnică a pielii, evitarea factorilor declanșatori (alergeni, detergenți, stres) și monitorizarea regulată a afecțiunii. Un management integrat, sub coordonarea unui medic dermatolog, ajută la reducerea recidivelor și la menținerea sub control a bolii.

Cum se poate preveni dermatita atopică?

Deși nu există o metodă sigură de prevenire a dermatitei atopice, mai ales în cazul predispoziției genetice, adoptarea unor măsuri de îngrijire și protecție a pielii poate reduce riscul de apariție sau agravare a simptomelor. Prevenția se concentrează pe menținerea unei bariere cutanate sănătoase, evitarea factorilor declanșatori și identificarea timpurie a iritanților sau alergenilor implicați.

Recomandări utile pentru prevenirea dermatitei atopice:

• Hidratarea zilnică a pielii cu emolienți sau creme fără parfum, imediat după baie, pentru a menține pielea hidratată.
• Evitarea băilor fierbinți și a săpunurilor agresive, care pot usca excesiv pielea. Se  recomandă utilizarea produselor de curățare blânde, hipoalergenice.
• Folosirea hainelor din bumbac sau alte materiale naturale, evitând țesăturile iritante, cum ar fi lâna sau fibrele sintetice.
• Spălarea hainelor cu detergenți fără parfum sau enzime și evitarea balsamurilor de rufe parfumate.
• Evitarea supraîncălzirii și transpirației excesive, mai ales la copii.
• Identificarea și evitarea alergenilor cunoscuți, precum acarienii din praful de casă, polenul, părul de animale sau alimentele la care pacientul este sensibil.
• Menținerea unui nivel optim de umiditate în locuință, mai ales în sezonul rece, când aerul devine foarte uscat.
• Reducerea stresului emoțional, care poate declanșa sau agrava puseele de dermatită.
• Alăptarea exclusivă a sugarului în primele 4–6 luni de viață, acolo unde este posibil, poate oferi protecție împotriva dezvoltării precoce a alergiilor și eczemelor.

Implementarea acestor măsuri simple, dar consecvente, poate ajuta la prevenirea apariției dermatitei atopice sau la reducerea frecvenței și severității recidivelor.

Sfaturi de ingrijire pentru pielea atopică  

Îngrijirea zilnică a pielii este cea mai importantă etapă în gestionarea dermatitei atopice. Pielea atopică are o barieră cutanată afectată, ceea ce o face mai vulnerabilă la deshidratare, iritații și infecții. O rutină corectă poate reduce nevoia de tratamente medicamentoase și poate prelungi perioadele fără pusee.

Recomandări practice pentru îngrijirea pielii atopice:

• Aplicarea emolienților de cel puțin două ori pe zi, chiar și în absența simptomelor, iar hidratarea constantă este cheia menținerii sănătății pielii.
• Folosirea produselor de igienă special concepute pentru piele sensibilă sau atopică, fără parfum, alcool sau coloranți.
• Băi scurte (10-15 minute) cu apă călduță, urmate imediat de aplicarea unei creme emoliente, pentru a „sigila” hidratarea.
• Evitarea frecării pielii cu prosopul, recomandarea fiind tamponarea ușoară pentru uscarea zonei.
• Purtarea de haine largi, moi, din bumbac, care permit pielii să respire și reduc frecarea.
• Tăierea regulată a unghiilor copiilor, pentru a preveni leziunile provocate prin scărpinat.
• Utilizarea unui umidificator în sezonul rece, mai ales în camerele încălzite excesiv.
• Evitați produsele de curățenie, detergenții sau cosmeticele iritante, optând pentru variante hipoalergenice.
• Respectarea tratamentului recomandat de medic chiar și în perioadele fără simptome, dacă este prescris un regim de întreținere.
• Supravegherea reacțiilor pielii la alimente noi, alergeni sau schimbări de mediu, mai ales în cazul copiilor.

Adoptarea acestor măsuri de îngrijire nu doar că reduce inflamația și disconfortul, ci contribuie și la refacerea naturală a barierei de protecție a pielii.

Întrebări frecvente despre dermatita atopică

Există remedii naturiste pentru dermatita atopică?

Da, există mai multe remedii naturiste care pot ajuta la ameliorarea simptomelor dermatitei atopice, deși este important de menționat că fiecare persoană poate răspunde diferit la tratamentele naturiste. Unele dintre ele includ:

1. Uleiul de cocos are proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii care pot ajuta la hidratarea pielii și reducerea inflamației. Se poate aplica pe pielea afectată pentru a calma iritațiile.
2. Aloe vera sub formă de gel are efecte calmante și poate reduce inflamația și roșeața, fiind folosit frecvent în cazul pielii sensibile sau iritate.
3. Băile cu ovăz. Ovăzul este cunoscut pentru proprietățile sale de calmare a pielii. Poți adăuga pulbere de ovăz fin în apă călduță pentru o baie relaxantă care poate reduce mâncărimea și inflamația.
4. Uleiurile esențiale, precum cel de lavandă sau de mușețel, pot ajuta la calmarea pielii iritate. Acestea trebuie diluate corespunzător cu un ulei de bază (precum uleiul de migdale dulci) înainte de aplicare.
5. Mierea are proprietăți antibacteriene și hidratante. Aplicată pe zonele afectate, poate ajuta la hidratarea pielii și reducerea riscului de infecții.
6. Probiotice, conform studiilor, pot ajuta la echilibrarea sistemului imunitar, ceea ce poate reduce inflamația asociată cu dermatita atopică. Acestea pot fi obținute din alimente fermentate sau suplimente.

Este important să discuți cu un medic înainte de a încerca orice remediu naturist, mai ales dacă dermatita este severă sau dacă folosești alte tratamente medicamentoase. Aceste remedii pot oferi doar un ajutor suplimentar, dar nu ar trebui să înlocuiască tratamentele prescrise de medic.

Deramatita atopică este contagioasă?

Dermatita atopică nu este contagioasă. Aceasta este o afecțiune cronică a pielii care se dezvoltă dintr-o combinație de factori genetici și de mediu, cum ar fi alergiile, iritanții, stresul sau modificările temperaturii.

Chiar dacă poate fi mai frecventă în rândul celor care au un istoric familial de alergii sau de afecțiuni cutanate, dermatita atopică nu se transmite de la o persoană la alta prin contact direct sau prin intermediul obiectelor sau aerului.

Totuși, din cauza mâncărimii și a inflamației, persoanele cu dermatită atopică pot zgâria pielea, ceea ce poate duce la infecții bacteriene secundare. Aceste infecții pot fi contagioase, dar nu dermatita în sine. De aceea, este important ca persoanele care suferă de această afecțiune să evite zgârierea excesivă a pielii și să urmeze un tratament corespunzător pentru a preveni complicațiile.

Alimentația poate să agraveze dermatita atopică?

Da, alimentația poate influența dermatita atopică, iar anumite alimente pot agrava simptomele, mai ales în cazul persoanelor care au o sensibilitate sau o alergie alimentară asociată. Deși nu există un singur tip de aliment care să declanșeze dermatita la toți pacienții, următoarele categorii de alimente sunt adesea menționate ca posibili factori agravanți:

1. Alimentele alergene pot provoca reacții alergice care duc la inflamarea pielii. Printre cele mai comune alergene se numără:

1. Laptele (în special la copii)
2. Ouăle
3. Arahidele
4. Nucile
5. Peștele și fructele de mare
6. Grâul și glutenul

2. Alimentele procesate și rafinate, cele bogate în zaharuri rafinate, grăsimi trans și conservanți pot contribui la inflamație și pot agrava simptomele dermatitei atopice.
3. Alimentele bogate în histamină pot crește nivelul de histamină din organism, ceea ce poate duce la inflamație și mâncărime. Alimentele bogate în histamină includ:

1. Brânzeturi fermentate
2. Mezeluri
3. Vin (în special vinul roșu)
4. Murături

4. Lactatele pot agrava simptomele la unele persoane cu dermatită atopică. Aceasta poate fi cauzată de intoleranța la lactoză sau dealergia la proteinele din lapte.
5. Cereale integrale și alimente bogate în fibre pot ajuta la reducerea inflamației, în anumite situații. Dar sunt cazuri când consumul acestora poate contribui la iritarea intestinală, având un impact indirect asupra pielii.

Ce poți face pentru a gestiona legătura dintre alimentație și dermatita atopică:

• Monitorizează-ți dieta cu ajutorul unui jurnal alimentar pentru a observa ce alimente par să agraveze simptomele.
• Alimente antiinflamatorii, precum fructele și legumele proaspete, peștele gras (somon, sardine), nucile și semințele (care conțin acizi grași Omega-3).
• Consultație la un specialist (medic sau un nutriționist) în cazul în care bănuiești că anumite alimente ar putea influența dermatita. Acesta te-ar putea ghida în alegerea celor mai bune opțiuni alimentare și, dacă este cazul, să efectuezi teste pentru alergii alimentare.

Este important să reții că fiecare persoană este diferită, iar ceea ce funcționează pentru o persoană nu este neapărat eficient pentru altcineva.

Dermatita atopică poate să afecteze calitatea somnului? 

Da, dermatita atopică poate afecta semnificativ calitatea somnului. De fapt, unul dintre cel mai comun disconfort menționat de persoanele care suferă de dermatită atopică este mâncărimea intensă, care poate deveni mai acută noaptea. Această mâncărime constantă poate face ca somnul să fie întrerupt sau să fie de o calitate slabă, iar lipsa unui somn odihnitor poate duce la oboseală, iritabilitate și chiar la o agravare a simptomelor dermatitei.

Iată câteva moduri prin care dermatita atopică poate influența somnul:

• Mâncărimea (pruritul)

Atunci când pielea este uscată sau inflamată, poate apărea o senzație intensă de mâncărime, care este adesea mai intensă pe timpul nopții. Această mâncărime poate duce la zgâriere, care, la rândul său, poate agrava inflamația și poate duce la o durată mai lungă a simptomelor.

• Iritarea pielii

Pielea uscată și inflamată poate fi incomodă, iar orice contact cu lenjeria de pat, hainele sau păturile poate crește disconfortul și poate face somnul mai puțin odihnitor.

• Stresul și anxietatea

Dermatita atopică poate fi asociată cu stres și anxietate, mai ales dacă simptomele sunt severe sau persistente. Aceste stări emoționale pot contribui la dificultăți de adormire și la somn de proastă calitate.

• Infecțiile secundare

Dacă dermatita atopică duce la zgâriere și apar răni pe piele, există un risc mai mare de infecții bacteriene. Aceste infecții pot provoca durere și pot perturba somnul.

Cum se diferențiază dermatita atopică de alte afecțiuni ale pielii? 

Dermatita atopică poate fi confundată cu alte afecțiuni ale pielii, dar există câteva trăsături distinctive care ajută la diferențierea acesteia de alte boli dermatologice. Iată câteva dintre cele mai comune afecțiuni care pot avea simptome similare și cum se diferențiază de dermatita atopică:

1. Psoriazis

Simptome comune:

Atât dermatita atopică, cât și psoriazisul pot cauza erupții cutanate inflamate, cu mâncărime, și pot fi asociate cu zone de piele uscată și crăpată.

Diferențe:

• Psoriazisul tinde să producă leziuni mai groase, bine delimitate, acoperite cu solzi argintii. Aceste leziuni sunt de obicei mai groase și mai persistente decât cele din dermatita atopică.
• Psoriazisul afectează frecvent coatele, genunchii și scalpul, iar leziunile nu sunt adesea la nivelul feței sau pliurilor pielii, cum se întâmplă în dermatita atopică.
• Psoriazisul nu are de obicei o componentă de mâncărime la fel de intensă ca dermatita atopică.

2. Eczema de contact

Simptome comune:

Eczema de contact și dermatita atopică pot prezenta mâncărime și erupții cutanate inflamate.

Diferențe:

• Eczema de contact este cauzată de o reacție alergică sau iritație în urma contactului cu un anumit alergen sau iritant (cum ar fi anumite cosmetice, detergenți sau metale). În schimb, dermatita atopică are o cauză mult mai complexă, legată de o predispoziție genetică și de factori de mediu.
• Leziunile din eczema de contact sunt de obicei limitate la zona de contact cu substanța iritantă sau alergică, în timp ce dermatita atopică afectează frecvent zone mai extinse ale corpului (inclusiv fața și zonele de flexură).

3. Rosacee

Simptome comune:

Atât dermatita atopică, cât și rosaceea pot implica erupții cutanate și inflamație la nivelul feței.

Diferențe:

• Rosaceea afectează de obicei fața (mai ales obrajii, nasul și fruntea) și provoacă o roșeață persistentă. Aceasta poate include și mici umflături roșii sau pustule, dar nu sunt asociate cu mâncărime severă.
  • Dermatita atopică poate afecta mai multe zone ale corpului, nu doar fața, și este adesea asociată cu mâncărime intensă și uscăciune a pielii.
  • În plus, rosaceea nu este asociată cu un istoric de alergii sau alte afecțiuni dermatologice, așa cum se întâmplă în cazul dermatitei atopice.

4. Infecțiile fungice (ex: dermatofitoza)

Simptome comune:

Infecțiile fungice și dermatita atopică pot provoca leziuni de piele care se înroșesc și sunt însoțite de mâncărime.

Diferențe:

• Infecțiile fungice au adesea margini clare și se dezvoltă sub formă de pete rotunde, în timp ce dermatita atopică nu are margini clare și afectează adesea zone mai largi ale pielii.
  • Dermatita atopică este cronică și se agravează pe termen lung, în timp ce infecțiile fungice pot fi tratate eficient cu antifungice.

5. Lichen plan

Simptome comune: Lichenul plan și dermatita atopică pot cauza leziuni inflamate și mâncărime.

Diferențe:

• Leziunile de lichen plan sunt de obicei de culoare purpurie sau roșiatică și apar frecvent pe suprafețele interioare ale mucoaselor (precum gura) sau pe încheieturi și glezne.
  • Lichenul plan poate provoca și o erupție în formă de linii fine (striații), ceea ce nu se întâlnește la dermatita atopică.

6. Seboreea (Dermatita seboreică)

• Simptome comune:

Ambele pot provoca erupții cutanate inflamatorii, dar dermatita seboreică este mai frecventă în zonele cu multă grăsime (cum ar fi scalpul, fața și partea superioară a pieptului).

Diferențe:

• Dermatita seboreică provoacă pete roșii, acoperite cu solzi galbeni sau albi, în special pe scalp și în jurul nasului sau urechilor. În schimb, dermatita atopică afectează, de obicei, pliurile pielii (genunchi, coate) și poate fi mai frecventă în rândul copiilor.
• Dermatita seboreică poate fi asociată cu o sensibilitate crescută la drojdii (ex: Malassezia), iar dermatita atopică nu este legată de acest factor.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diferențierea dermatitei atopice de alte afecțiuni ale pielii se face, de obicei, pe baza istoricului medical al pacientului, a unui examen fizic detaliat și, uneori, a unor teste alergologice sau teste de laborator (cum ar fi analiza de secreții din piele sau biopsia cutanată). Este important să consulți un dermatolog pentru un diagnostic corect și pentru a primi cel mai bun tratament.

---

Referințe:

• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/atopic-dermatitis-eczema/symptoms-causes/syc-20353273
• https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24299-atopic-dermatitis
• https://www.nhs.uk/conditions/atopic-eczema/