Cultură produs provenit din colecție purulentă (cu antibiogramă după caz)

Informatii generale - Cultură produs provenit din secreție purulentă (cu antibiogramă după caz)

Supurațiile pot afecta orice țesut și organ cu acumulare de puroi în interstițiile cutanate (pustule, hidrosadenită, furuncule, abcese, gome), în țesuturile musculo-scheletale (abcese, flegmoane, osteomielită), în ganglionii limfatici, în viscere (abcese), în cavități preformate (sinusuri paranazale, meninge, peritoneu, sinovialele articulare).

În ceea ce privește rolul laboratorului de microbiologie, trebuie luată în considerare relevanța culturilor polimicrobiene, valoarea identificării și testării sensibilității unuia sau mai multor microorganisme.

Informațiile privind localizarea plăgii, semnele clinice de infecție sau prezența necrozei asociată cu miros specific, terapia antimicrobiană, îl vor ghida pe microbiolog în stabilirea unui diagnostic corect1;2.

Tipuri de infecții

Bacteriologia plăgilor variază în funcție de locul anatomic și de mecanismul de producere (traumatism, manopere chirurgicale, arsuri).

Infecțiile tegumentului și ale țesutului subiacent sunt dominate de piodermitele stafilococice (furunculoză, foliculită, hidrosadenită) și streptococice (erizipel, impetigo, pemfigus, celulită). Infecțiile subacute sau cronice pot avea ca etiologie germeni din genul Actinomyces și Nocardia (abcese granulomatoase, celulite profunde) sau Mycobacterium (ulcere)2.

Infecțiile postoperatorii variază în funcție de locul anatomic: plăgile localizate în zone relativ sterile rămân, de obicei, neinfectate în timp ce în chirurgia abdomenului inferior infecțiile rareori pot fi evitate, având ca etiologie flora tractului gastrointestinal. 

Infecțiile din cadrul arsurilor se asociază cu septicemie și o rată ridicată de mortalitate.

Infecțiile pot fi aerobe/ anaerobe, cele mai frecvente bacterii izolate fiind: S. aureus, Streptococcus spp., Enterobacteriaceae, Pseudomonas spp., Candida, Aspergillus și Mucor spp., bacterii anaerobe, inclusiv Clostridium și Bacteroides1.

Plăgile produse prin mușcături se pot infecta cu germenii de la nivelul cavității bucale a animalului, etiologia fiind variată: Pasteurella spp., S. aureus, streptococi alfa hemolitici, Enterobacteriaceae, coci anaerobi Gram pozitiv, bacili anaerobi Gram negativi, Fusobacterium spp2.

Etiologia infecțiilor din ulcerul de gambă și cel de decubit este polimicrobiană, germenul cel mai frecvent implicat fiind S. aureus. Alți germeni implicați: Streptococcus spp., Enterococcus spp., Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa, Acinetobacter, Peptostreptococcus spp., Bacteroides și Prevotella spp3;7.

Recoltarea si transportul probelor 

Procedeul prelevării este diferit în funcție de localizarea leziunilor și de el depinde stabilirea unui diagnostic microbiologic corect:

• recoltarea aseptică prin biopsie, cu debridare4;
• abraziunea dermică, cu obținerea de mostre tisulare, fără a fi la fel de invazivă ca biopsia6;
• recoltarea prin puncționare și aspirare cu seringa sterilă – în cazul plăgilor profunde insuficient drenate sau fistulizate (în special cele de la nivelul ganglionilor);
• recoltarea cu tampon steril, deși este frecvent folosită, poate ridica probleme de diagnostic microbiologic dacă prelevarea se face de la suprafața plăgii, din puroi și nu din profunzimea ei din țesut sângerând. Se vor recolta 2 tampoane sterile: unul fără mediu pentru efectuarea frotiurilor colorate Gram și Giemsa, celălalt pentru însămânțări pe mediile de cultură;
• prezența unui volum mare de lichid necesită recoltarea prin aspirare cu seringa sterilă, metoda recomandată și în cazul lichidului din abces.

Transportul si procesarea probelor se vor face in maxim 2h, dar acest interval de timp poate fi prelungit daca tamponul este prevazut cu mediu de transport1;2;6;7.

Diagnostic de laborator

Examenul microscopic colorat Gram reprezintă o etapă esențială în stabilirea unui diagnostic microbiologic corect.

Se va nota prezența leucocitelor, a germenilor și a trabeculelor de fibrină, elemente ce confirmă prezența procesului infecțios. Frotiul Gram nu poate stabili etiologia aerobă/ anaerobă cu excepția Clostridium perfringens – bacterie Gram pozitiv sporulată.

Mediile de cultură folosite sunt:

• Columbia agar cu 5% sânge de berbec;
• geloză lactozată (CLED).
• geloza chocolate;

Setul poate fi completat cu medii pentru anaerobi (bulion thioglycolat) sau mediu Sabouraud cu Chloranfenicol, ținând cont de locul de prelevare și rezultatul frotiului Gram (prezența bacteriilor Gram pozitiv sporulate sau a unor formațiuni rotund – ovalare Gram pozitive).

Incubarea se face 18 – 24h la 37°C cu prelungirea încă 24 – 48h în cazul culturilor negative al căror frotiu evidențiază prezența celulelor inflamatorii și a germenilor.

Culturile pentru izolarea levurilor se urmăresc 5 – 7 zile.

Identificarea pana la nivel de specie si testarea sensibilitatii la antibiotice se vor face pentru:

• germenii potential patogeni (S. aureus, Pseudomonas aeruginosa, etc);
• germenii izolati de la pacientii cu infectii de cateter si de la nivelul tesuturilor normal sterile;
• germenii izolati in cultura pura cu o crestere > 2+, rezultatul coroborandu-se cu frotiul Gram (prezenta celulelor inflamatorii si a germenilor)4;5;6.

Interpretarea rezultatelor

Se limiteaza la speciile semnificative clinic. Produsele patologice recoltate pe tampon sunt supuse riscului de a contine contaminanti fata de cele recoltate prin aspirarea cu ac si seringa sterile, dupa decontaminarea tegumentului1;4.

Raportarea rezultatelor

Frotiu Gram: prezența celulelor inflamatorii, a celulelor epiteliale scuamoase și a microorganismelor

Cultura:

• rezultat negativ: absența creșterii germenilor sau a florei microbiene patogene;
• rezultat pozitiv: identificarea la nivel de specie și testarea sensibilității pentru izolatele cu semnificație clinică5.

Identificarea și raportarea Pasteurella spp. și Nocardia spp. se efectuează numai la solicitarea expresă, scrisă și parafată, a medicului trimițător.

Bibliografie

1. Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Skin.Soft Tissue and Wound infections. In Bailey and Scott’s Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002; 972-984.

2. Connie R. Mahon, George Manuselis. Textbook of Diagnostic Microbiology. 2-nd ed. 2000; 27:921-930.

3. E.J.Diamantopoulos, D.Haritos, G.Yfandi, et al. (1998), Management and outcome of severe diabetic foot infections., In Exp. Clin.Endocrinol.Diabetes 106:346-352.

4. J.A.Neil, C.L.Munro. (1997), A comparison of two culturing methods for chronic wounds. In Ostomy Wound Manage 43:20-30.

5. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

6. N.Pallua, P.C.Fuchs, et al. (1999), A new technique for quantitative bacterial assessment on burn wounds by modified dermabrasion. In J. Hosp.Infect. 42:329-337.

7. P.G.Bowler, .J.Davies. (1999), The microbiology of infected and noninfected leg ulcers. In Int.J.Dermatol. 38:101-106.