Febra fânului (Rinita alergică): Cauze, Simptome, Analize recomandate & Tratament

Cuprins:

• Ce este rinita alergică (febra fânului)
• Febra fânului: Cauze 
• Rinita alergică: Simptome
• Cum se pune diagnosticul pentru rinită alergică (febra fânului)
• Tratament pentru rinita alergică (febra fânului)
• Rinita alergică la copii
• Cum previi apariția rinitei alergice
• Întrebări frecvente privind rinita alergică (febra fânului)

Ce este rinita alergică (febra fânului)

Rinita alergică este o inflamație a mucoasei nazale cauzată de o serie de alergeni, cum ar fi polenul, acarienii din praful de casă, mucegaiul sau părul/ scuamele de animale. Totuși, simptomele nu se rezumă doar la nivelul nasului și pot afecta și ochii și gâtul. La nivel global, incidența acestei afecțiuni este crescută, statisticile evidențiind că una din 5 persoane suferă de rinită alergică¹.

Rinita alergică poate fi:

• Sezonieră – atunci când simptomele apar primăvara, vara și la începutul toamnei. Este cauzată de obicei de sensibilitatea alergică la polenul de copaci, iarbă și buruieni sau la sporii de mucegai din aer.
• Perenă – atunci când simptomele persistă pe tot parcursul anului. În general, este cauzată de acarienii din praful de casă, de diferite tipuri de mucegaiuri, de păr sau mătreață de animale ori de gândaci.

Există situații în care un pacient prezintă ambele tipuri de rinită, cu simptome perene care se agravează în anumite anotimpuri cu polen.

Febra fânului: Cauze 

Atunci când o persoană suferă de rinită alergică, sistemul imunitar identifică o substanță inofensivă din aer ca fiind nocivă – alergen. Ca răspuns, organismul produce anticorpi de tip imunoglobulină E (IgE) pentru a se proteja. La contactul cu alergenul, acești anticorpi stimulează eliberarea unor substanțe chimice, precum histamina, în circulația sanguină, declanșând astfel reacția alergică și apariția simptomelor caracteristice.

Factorii de risc pentru rinita alergică

Există o serie de factori care pot crește riscul de a dezvolta rinită alergică:

• Preexistența unei alergii sau a astmului;
• Dermatita atopică sau eczema;
• Istoricul familial de alergii sau astm;
• Expunerea constantă la alergeni – cum ar fi părul de animale sau acarienii de praf;
• Expunerea la fum și mirosuri puternice care irită mucoasa nazală;
• Expunerea la fum de țigară în primul an de viață, inclusiv prin simpla prezență în aceeași locuință a unui fumător.

Rinita alergică: Simptome

Rinita alergică provoacă simptome asemănătoare unei răceli comune, cum ar fi: strănut în salve, prurit, rinoree sau congestie nazală², tuse, ochi inflamați. Acestea apar, de obicei, la scurt timp după ce o persoană a fost expusă la un alergen, iar disconfortul creat poate avea o durată de câteva luni, simptomele manifestându-se la acțiunea unor alergeni sezonieri, cum ar fi polenul sau iarba.

Alte persoane dezvoltă rinite alergice pe tot parcursul anului. Majoritatea celor afectați de rinită alergică manifestă simptome ușoare, care pot fi tratate simplu și eficient. În cazurile în care acestea devin persistente, apar și alte manifestări care interferă cu activitatea de zi cu zi – tulburări de somn, de respirație, oftalmologice etc.

Strănut frecvent

Strănutul în salve reprezintă adesea o reacție imediată a organismului la contactul cu o substanță identificată drept alergen.

Nas înfundat

Alergiile reprezintă una dintre principalele cauze ale congestiei nazale. Nasul este în prima linie atunci când vine vorba de protejarea organismului, iar inflamarea mucoasei din interiorul foselor nazale la contactul cu un alergen duce la senzația de nas înfundat.

Mâncărimi la nivelul nasului, ochilor și gâtului

Un alt simptom care apare adesea în febra fânului este mâncarimea atât la nivelul nasului, cât și al ochilor și chiar al gâtului. Acesta poate fi chiar un simptom distinctiv pentru reacțiile alergice, întrucât mâncărimile nu apar, de obicei, în cazul răcelilor comune.

Lăcrimare excesivă și ochi roșii

Polenul și toți ceilalți alergeni prezenți în aer afectează nu doar căile respiratorii, ci și mucoasele de la nivelul ochilor. Astfel, reacția naturală a organismului este de inflamație, manifestată prin lăcrimare și înroșirea sclerei.

Oboseală și dificultăți de concentrare din cauza congestiei nazale

Nu există niciun dubiu că rinita alergică afectează calitatea vieții. Dificultățile de respirație și întregul disconfort creat de simptomele supărătoare duc adesea la oboseală cronică și dificultăți de concentrare.

Simptomele rinitei alergice se pot ameliora în timp, însă afecțiunea este de durată și este puțin probabil să dispară complet.

Cum se pune diagnosticul pentru rinită alergică (febra fânului)

Atunci când istoricul pacientului și rezultatele examinării clinice sugerează o cauză alergică, diagnosticul trebuie confirmat prin analize de laborator. Persoanele cu rinită alergică, de regulă, au și alte afecțiuni asociate, cum ar fi astmul, dermatita atopică, tulburările respiratorii în timpul somnului, conjunctivita, rinosinuzita și otita medie.

Analize și teste pentru rinita alergică (febra fânului)

Testarea IgE specifică este recomandată pentru pacienții cu un diagnostic clinic de rinită alergică care nu răspund la tratamentul empiric, când diagnosticul este incert sau pentru determinarea alergenului țintă specific.

Medicii alergologi pot recomanda adesea paneluri pentru identificarea mai multor alergeni – trigger. Astfel, la Synevo pot fi efectuate mai multe tipuri de pachete de analize pentru determinarea IgE specifice pentru 5 alergeni sau 13 alergeni respiratori, ori pachete specifice pentru rinita alergică: Panel alergeni – rinită alergică adulți sau Panel alergeni – rinită alergică copii.

Testul ALEX reprezintă un instrument de diagnostic in vitro pentru sensibilizarea alergică, cu ajutorul căruia poate fi determinat simultan un profil extins de IgE specifice pentru mai mult de 300 alergeni, ce acoperă marea majoritate a alergenilor respiratori, alimentari, latexuri și veninuri de Hymenoptere (albina și viespea) și peste 50 de alergeni moleculari unici. Testul determină cantitativ IgE specifice îndreptate atât împotriva unor extracte de alergeni, cât și impotriva unor componente moleculare relevante (specifice și de cross-reactivitate).

Imagistica sino-nazală nu trebuie efectuată în mod obișnuit la pacienții care prezintă simptome compatibile cu rinită alergică, însă în cazurile severe este posibil ca medicul să solicite o astfel de investigație.

Tratament pentru rinita alergică (febra fânului)

Recomandări medicale actuale

În 2014 a fost publicat un ghid practic clinic³ pentru pacienții cu rinită alergică, ghid ce a fost elaborat de Academia Americană de Otolaringologie – Chirurgie Cap și Gât și apoi aprobat de Academia Americană a Medicilor de Familie, reconfirmat în 2020, în care au fost sintetizate câteva recomandări medicale, utile în special medicilor de familie:

Corticosteroizi nazali

Aceste spray-uri reduc inflamația și ameliorează simptomele febrei fânului. Efectele secundare pot include dureri de cap, iritații nazale, sângerări nazale și tuse.

Steroizii intranazali pot fi recomandați pacienților cu febra fânului care prezintă simptome ce afectează calitatea vieții.

Medicamente antihistaminice

Medicamentele antihistaminice sunt disponibile cu sau fără prescripție medicală și acționează prin blocarea histaminei eliberate de organism în timpul unui răspuns alergic. Antihistaminicele sunt disponibile sub formă de pastile, siropuri, picături pentru ochi, spray-uri nazale și inhalatoare.

Antihistaminicele pot provoca somnolență, iar consumul de alcool este contraindicat în timpul tratamentului.

• Antihistaminicele orale de a doua generație, care au un efect sedativ diminuat, sunt prescrise pacienților cu prurit nazal, strănut și lăcrimare frecventă a ochilor.

• Antihistaminicele intranazale pot fi prescrise pacienților cu rinită alergică sezonieră, perenă sau episodică.
• Terapia farmacologică combinată este necesară pacienților cu rinită alergică care au răspuns inadecvat la monoterapie. Cea mai eficientă terapie combinată este alcătuită din administrarea concomitentă a unui steroid intranazal și a unui antihistaminic.
• Evitarea alergenilor cunoscuți sau controlul mediului poate fi luată în considerare la pacienții la care s-a identificat alergenul, iar acesta este corelat cu simptomele clinice existente.
• La pacienții diagnosticați cu rinită alergică, care prezintă obstrucție a căilor respiratorii și cornete nazale inferioare hipertrofiate, care au înregistrat un eșec terapeutic, se poate recurge la reducerea chirurgicală a acestora.

Acest ghid de practică clinică a fost elaborat cu scopul de a optimiza îngrijirea pacienților cu rinită alergică. Prin realizarea unui astfel de ghid, s-a eficientizat gestionarea acestei afecțiuni responsabile de pierderea productivității anuale, care ajunge la aproximativ 4 miliarde de dolari. Cunoscut fiind faptul că afecțiunea este una dintre cele mai frecvente boli cronice, care afectează atât copiii, cât și adulții, disconfortul cauzat duce frecvent la o scădere considerabilă a calității vieții⁴.

Decongestionante

Recomandate pentru administrare de scurtă durată – nu mai mult de 5 zile – decongestionantele nazale ameliorează senzația de nas înfundat.

Decongestionantele pot crește tensiunea arterială și pot provoca dureri de cap, tulburări de somn și iritabilitate, iar utilizarea pe o perioadă mai mare de timp poate crea dependență.

Spălături nazale cu soluție salină

Irigarea nazală cu soluție salină sau spălăturile nazale cu apa de mare reprezintă o procedură care constă în clătirea cavității nazale cu soluții saline (apă sărată). Modul de acțiune al soluției saline nu este pe deplin înțeles, dar probabil că acesta constă în subțierea mucusului, făcându-l mai ușor de eliminat și înlătură, de asemenea, o parte dintre alergenii din nas care provoacă iritații.

Irigarea nazală cu soluție salină poate fi efectuată cu spray-uri sau sticle cu pulverizator. Soluțiile saline pot fi izotonice (aceeași concentrație de sare care se găsește în organism – 0,9% NaCl) sau hipertonice (mai sărate decât se găsesc în organism – mai mult de 0,9% NaCl).

Deși spălăturile nazale cu soluție salină sunt considerate sigure, au fost raportate cazuri de epistaxis (sângerări nazale) și iritații sau disconfort la nivelul nasului și urechilor.

Această terapie poate fi utilizată singură sau ca adjuvant în tratamentele farmacologice pentru rinita alergică.

Imunoterapia (desensibilizarea)

Din fericire, imunoterapia a progresat mult în ultimele decenii, atât pentru alergiile sezoniere, cât și pentru cele ce se manifestă pe tot parcursul anului. În cazul imunoterapiei sublinguale (SLIT), pacienții pot dezvolta treptat toleranță față de un anumit alergen, prin administrarea în mod regulat sub limbă a unor doze mici de concentrat de alergen (desensibilizare).

Medicul alergolog va decide, în funcție de contextul clinic, când se recomandă imunoterapia pentru tratarea rinitei alergice.

În timp ce imunoterapia sublinguală este benefică pentru majoritatea pacienților cu rinită alergică (în special pentru cei care documentează o inflamație a mucoasei nazale), acest tratament este ineficient pentru aproximativ 20-30% dintre aceștia. În prezent nu există nicio modalitate de a anticipa eficiența imunoterapiei sublinguale la pacienți, aceasta realizându-se doar prin testare și evaluarea răspunsului, pe o perioadă de până la doi ani. Recent, studiile au arătat că există o anumită predispozitie genetică față de prezența sau absența unui răspuns pozitiv, în cazul administrării imunoterapiei sublinguale.⁴

Rinita alergică la copii

Rinita alergică afectează adesea și copiii. Pe lângă simptomele descrise mai sus, valabile atât pentru copii, cât și pentru adulți, mulți părinți ai copiilor cu rinită alergică spun că cei mici sunt mai morocănoși și mai iritabili în timpul sezonului alergic, disconfortul lor reflectându-se și în comportamentul la școală și acasă.

Este important ca iritabilitatea sau alte simptome cauzate de alergii să nu fie confundate cu tulburarea de deficit de atenție. Cu un tratament adecvat, simptomele pot fi ținute sub control și pot fi evitate dificultățile de învățare și comportament.

Cum previi apariția rinitei alergice

Nu există nicio modalitate de a preveni febra fânului, dar schimbarea stilului de viață poate contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții pacienților. Evitarea pe cât posibil a alergenilor se poate realiza prin măsuri precum:

• Evită să îți atingi fața, în mod special ochii și nasul.
• Păstrează ferestrele casei și ale mașinii închise cât mai mult timp, pe perioada primăverii, verii și la începutul toamnei, când cantitatea de polen din aer este mai mare.
• Folosește huse antialergenige pentru perne și saltele, pentru a te proteja de acarieni.
• Ține animalele de companie departe de canapele și paturi.
• Folosește filtre HEPA în aspirator, în aparatul de aer condiționat și în purificatorul de aer pentru a reduce cantitatea de alergeni din aer.
• Spală-te des pe mâini, mai ales după interacțiunea cu animalele de companie.
• Poartă pălărie și ochelari de soare pentru a-ți proteja părul și ochii de polen atunci când ești afară.
• Schimbă-ți hainele imediat ce intri în casă.

Întrebări frecvente privind rinita alergică (febra fânului)

Cum pot face diferența între o răceală și rinita alergică?

Principalele simptome și frecvența cu care acestea apar reprezintă cel mai bun indicator pentru a face diferența între răceală și o alergie sezonieră.

Răceala poate dura între 3 și 10 zile la adulți, în timp ce durata alergiilor este de ordinul săptămânilor.

Mâncărimea, roșeața și lăcrimarea ochilor sunt frecvente în cazul alergiilor, dar nu la fel de frecvente în cazul unei răceli, care este mai probabil să provoace dureri musculare sau febră.

Rinita alergică poate apărea la orice vârstă?

Simptomele specifice de rinită alergică pot apărea la orice vârstă, fiind mai întâlnite în timpul copilăriei și al adolescenței, dar pot debuta la fel de bine și la vârsta adultă și chiar la persoanele în vârstă.

Este rinita alergică o afecțiune sezonieră sau poate fi prezentă tot anul?

Rinita alergică este de două tipuri: sezonieră și perenă. Dacă cea sezonieră se poate manifesta în sezonul cald (primăvară, vară, toamnă), atunci când are loc polenizarea diferitelor plante cu potențial alergen, rinita perenă, cauzată de acarienii din praful de casă, de exemplu, își poate face simțite simptomele pe tot parcursul anului.

Alimentația poate influența severitatea simptomelor alergice?

Rinita alergică, sau febra fânului, poate fi agravată de anumite alimente, în special de cele care provoacă inflamații sau reacții alergice încrucișate cu diferitele tipuri de polen. Unele persoane pot prezenta simptome precum congestie nazală, strănut, lăcrimare sau senzație de mâncărime în gât și pe limbă după consumul anumitor alimente.

Sindromul alergiei orale reprezintă o reacţie imunologică declanşată imediat după contactul cu anumite fructe, legume, nuci şi condimente la persoane sensibilizate faţă de polenuri.

Din punct de vedere clinic, consumul unor cantităţi mici de fructe sau legume proaspete determină simptome specifice la nivelul cavităţii bucale (senzație de mâncărime, înţepături, senzaţie de contracţie a mucoasei de la nivelul gâtului, gurii și al buzelor). În cazuri rare se poate instala şocul anafilactic.

Iată câteva asocieri între anumite tipuri de polenuri şi diferite categorii de legume şi fructe care pot declanșa reacții încrucișate în sindromul alergiei orale:

Diagnosticul sindromului alergiei orale necesită o anamneză detaliată şi evidenţierea IgE specifice atât faţă de legume/fructe, cât şi faţă de polenul asociat. Acest lucru se poate face cu ajutorul Profilului Sindromul alergiei orale.

Alimente care pot contribui la ameliorarea simptomelor rinitei alergice:

• Fructe și legume bogate în vitamina C – contribuie la reducerea inflamației și acționează ca un antihistaminic natural.
• Alimente bogate în acizi grași omega-3 – cum ar fi peștele gras – pot ajuta la reducerea inflamației.
• Alimente antiinflamatoare – turmericul, ghimbirul și anumite frunze verzi precum varza kale pot ajuta la reducerea inflamației.
• Alimente cu bromelaină – ananasul conține această enzimă care poate contribui la calmarea iritațiilor.

Este esențial să identifici alimentele declanșatoare specifice prin diete de eliminare sau cu ajutorul unui medic alergolog.

Cum afectează rinita alergică somnul și calitatea vieții?

Febra fânului influențează foarte mult starea generală, dar de cele mai multe ori nu cauzează probleme grave de sănătate. Majoritatea pacienților cu rinită alergică gestionează simptomele prin modificări ale stilului de viață și medicamente fără prescripție medicală.

Totuși, rinita alergică crește riscul de infecții ale urechii și ale sinusurilor. De asemenea, din cauza dificultăților de respirație și a senzației de nas înfundat, poate influența calitatea somnului, accentuând astfel starea de oboseală pe timpul zilei.

Poate rinita alergică să dispară de la sine în timp?

Rinita alergică nu trece de la sine, dar simptomele pot fluctua în funcție de sezon sau de expunerea la alergeni. Respectarea recomandărilor alergologului, atât în ceea ce privește tratamentul, cât și în legătură cu modificarea stilului de viață și respectarea măsurilor de evitare a alergenilor asigură un control cât mai eficient al simptomelor și menținerea unei bune calități a vieții.

Referințe:

1. https://erj.ersjournals.com/content/24/5/758
2. https://www.nhs.uk/conditions/allergic-rhinitis/
3. https://journals.sagepub.com/doi/full/10.1177/0194599814561600
4. https://www.news-medical.net/news/20220307/Specific-variant-of-the-HLA-DPB1-gene-linked-with-poor-response-to-allergen-immunotherapy.aspx
5. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hay-fever/symptoms-causes/syc-20373039
6. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8622-allergic-rhinitis-hay-fever
7. https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/oral-allergy-syndrome-(oas)