Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV) - Tot ce trebuie sa știi
Actualizat la 03 februarie 2026
Ce este alergia la proteinele din laptele de vacă?
Alergia la proteinele din laptele de vacă sau APLV reprezintă un răspuns al sistemului imunitar la proteinele găsite în laptele de vacă, în principal cazeină și zer. Spre deosebire de intoleranța la lactoză, care implică incapacitatea de a digera lactoza (zahărul din lapte), APLV este o reacție alergică la anumite proteine din lapte. Alergia la laptele de vacă este una dintre cele mai frecvente alergii alimentare din copilărie și se estimează că afectează aproximativ 7% dintre bebelușii sub un an, deși majoritatea copiilor o depășesc odată cu creșterea în vârstă.
Cum apare alergia la laptele de vacă?
Alergia la proteinele din laptele de vacă este numită adesea alergie la laptele de vacă și este una dintre cele mai comune afecțiuni întâlnite la copilul sub 2 ani.
Laptele de vacă are în componență mai multe proteine, însă trei sunt mai frecvent implicate în apariția alergiei: alfa-lactalbumina, beta-lactoglobulina şi cazeina. La copiii cu alergie, sistemul imunitar nu recunoaște aceste proteine ca fiind inofensive și produce împotriva lor anticorpi specifici, în special imunoglobuline de tip E (IgE). Când IgE se leagă de proteinele din lapte, are loc eliberarea de histamină în țesuturi, aceasta fiind responsabilă pentru majoritatea simptomelor clinice.
Efectele histaminei variază în funcție de localizarea eliberării:
- La nivelul feței: strănut, rinoree (scurgerea nasului) și prurit periorbital (mâncărime în jurul ochilor).
- La nivelul plămânilor: bronhoconstricție și inflamație a mucoasei căilor respiratorii, asociate cu secreție de mucus vâscos.
- La nivel cutanat: apariția erupțiilor și a urticariei.
- La nivel digestiv: dureri abdominale și diaree.
Alergia la proteinele din laptele de vacă la bebeluși și copii mici
Alergia la proteina laptelui de vacă poate apărea la bebeluși încă din primele săptămâni de viață, fie că sunt alăptați sau primesc formulă de lapte.
Bebelușii alăptați la sân pot reacționa la proteinele din lapte care sunt transferate în laptele matern din dieta mamei. Dacă se suspectează APLV la un bebeluș alăptat exclusiv, mamei i se poate recomanda adoptarea unui regim alimentar care să excludă laptele de vacă și produsele lactate pentru o perioadă de până la șase săptămâni, pentru a vedea dacă simptomele bebelușului se ameliorează.
La bebelușii hrăniți exclusiv cu formulă de lapte praf sau care primesc completare de formulă de lapte praf pe lângă laptele matern, formula va trebui înlocuită cu una hipoalergenică.
Din fericire, cei mai mulți dintre bebelușii și copiii mici care dezvoltă alergia la laptele de vacă o vor depăși pe măsură ce cresc și li se dezvoltă sistemul digestiv. Până atunci, însă, este important să mergi cu cel mic la vizite regulate la medicul alergolog și să urmezi cu strictețe regimul și tratamentul recomandat.
Cauzele alergiei la proteinele din laptele de vacă?
Laptele de vacă conține peste 20 de fracții proteice. Alergenii semnificativi aparțin proteinelor din cazeină (alfa-s1-, alfa-s2-, beta- și kappa-cazeină) și proteinelor din zer (alfa-lactalbumină și beta-lactoglobulină). Majoritatea persoanelor care dezvoltă alergie la laptele de vacă prezintă sensibilitate atât la cazeine, cât și la proteinele din zer.
Simptomele alergiei la laptele de vacă
Simptomele alergiei la lapte diferă de la o persoană la alta și pot apărea la câteva minute până la câteva ore după ingestia de lapte sau după consumul de produse lactate (brânză, unt, iaurt, smântână, cașcaval etc.).
Simptomele imediate includ:
- mâncărime sau senzație de furnicături în jurul gurii;
- umflarea feţei, buzelor, limbii şi gâtului;
- urticarie;
- sforăit;
- tuse;
- dificultăți de respirație;
- senzația de sufocare;
- vărsături.
Reacţiile care pot apărea la câteva ore sunt: vomă şi diaree.
Reacţiile de tip întârziat, declanşate după o zi sau mai multe de la consumul unor cantităţi mari de lapte sunt:
- diaree;
- erupţii cutanate;
- crampe abdominale;
- lăcrimarea excesivă (epifora);
- colici, la bebeluși.
Alergia IgE mediată la proteinele din laptele de vacă
Simptomele reacției alergice IgE mediate apar de obicei în decurs de câteva minute, până la maxim 2 ore de la ingerarea alergenului.
Alergia IgE mediată la proteinele laptelui de vacă poate fi confirmată prin două modalități:
- în funcție de simptome: erupție cutanată și/sau umflare însoțite de vărsături și/sau respirație șuierătoare, la scurt timp după consum;
- prin consultul la alergolog care va efectua un istoric alergologic, teste alergologice cutanate sau va recomanda analize de sânge.
Alergia non-IgE mediată la proteinele din laptele de vacă
Alergia la laptele de vacă este, în majoritatea cazurilor, de tip non-IgE. În aceste situații, simptomele apar cu întârziere, la câteva ore sau chiar zile după consumul alergenului. Acest tip de alergie non-IgE se manifestă cel mai frecvent prin tulburări digestive cu debut întârziat, cum ar fi reflux, diaree sau constipație, precum și prin manifestări cutanate, inclusiv eczeme. Simptomele apar la mai mult de două ore după ingerarea laptelui de vacă, se ameliorează sau dispar odată cu oprirea consumului și reapar la reluarea acestuia. Testele cutanate sau analizele de sânge nu sunt relevante pentru reacțiile întârziate.
Singurul test fiabil este cel prin intermediul regimului alimentar – eliminarea din dieta a tuturor produselor care conțin lapte și proteine din laptele de vacă timp de două până la patru săptămâni și apoi reintroducerea acestora.
Diferențierea între alergie și intoleranță
Alergia la lapte este o afecțiune diferită de intoleranța la proteinele din lapte și de intoleranța la lactoză. Spre deosebire de alergia la lapte, intoleranța nu implică sistemul imunitar.
Semnele și simptomele comune ale intoleranței la proteinele din lapte sau ale intoleranței la lactoză includ manifestari digestive, cum ar fi: balonare, flatulență (gaze) sau diaree, ce apar după consumul de lapte sau de produse lactate.
Cauzele alergiei la proteinele din laptele de vacă?
Toate alergiile alimentare diagnosticate sunt cauzate de o funcționare defectuoasă a sistemului imunitar. În cazul alergiei la lapte, acesta identifică anumite proteine din lapte ca fiind nocive pentru organism, declanșând producerea de anticorpi, imunoglobuline E (IgE), pentru a neutraliza proteina (alergenul), semnificând sensibilizarea alergică. La următorul contact cu aceste proteine, anticorpii sau imunoglobulinele E (IgE) le recunosc și semnalează sistemului imun să elibereze histamină împreună cu alte substanțe chimice, provocând o serie de semne și simptome specifice alergiilor.
Există două proteine principale în laptele de vacă care pot provoca o reacție alergică:
- Cazeina, care se găsește în partea solidă (coagul) a laptelui care se coagulează
- Un complex de proteine, compus în principal din beta-lactoglobulina (aproximativ 50%) și alfa-lactalbumina (20%).
Un pacient poate fi alergic la una sau mai multe proteine din lapte. Aceste proteine pot fi greu de evitat deoarece se găsesc și în unele alimente procesate. Majoritatea persoanelor care sunt alergice la laptele de vacă vor reacționa și la laptele de oaie, capră și bivoliță.
Sindromul enterocolitei induse de proteine alimentare (SEIPA)
Un alergen alimentar poate provoca uneori o alergie alimentară întârziată. Deși orice aliment poate fi un factor declanșator, laptele este unul dintre cele mai frecvente, reacțiile (de obicei, vărsături și diaree) apărând, adeseori, la câteva ore după consumarea factorului declanșator, mai degrabă decât la câteva minute.
Spre deosebire de unele alergii alimentare, sindromul enterocolitei induse de proteine alimentare (SEIPA) se ameliorează de obicei treptat în timp. La fel ca în cazul alergiei la lapte, prevenția recurenței reacțiilor implică evitarea laptelui și a produselor lactate.
Anumiți factori pot crește riscul de a dezvolta alergie la lapte:
- Alte tipuri de alergii – mulți copii care sunt alergici la lapte au și alte alergii.
- Dermatită atopică. Copiii care au dermatită atopică (o inflamație cronică a pielii) sunt mult mai predispuși să dezvolte o alergie alimentară.
- Istoricul familial. Riscul unei persoane de a dezvolta o alergie alimentară crește dacă unul sau ambii părinți au o alergie alimentară sau o boală alergică - cum ar fi febra fânului, astm, urticarie sau eczemă.
- Vârsta. Alergia la lapte este mai frecventă la copii. Pe măsură ce sistemul imunitar se maturizează și tractul digestiv devine mai eficient în procesarea proteinelor, unii copii pot depăși această alergie.
Alergia la laptele de vacă: prognostic și complicații
Alergia la laptele de vacă dispare cu vârsta, în cele mai multe cazuri. Apare toleranţa faţă de proteinele din lapte şi, după un anumit timp, copilul poate ajunge să nu prezinte niciun simptom.
Alergia la proteinele laptelui de vacă constituie un factor de risc foarte important în apariţia rinitelor alergice, astmului şi eczemelor la copii.
Unii dintre copiii cu această afecţiune pot dezvolta, înainte de pubertate, reacţii alergice şi faţă de proteina din albuş de ou, grâu, peşte, arahide sau faţă de polenuri, acarieni şi păr de pisică.
Complicații
Din cauza restricțiilor alimentare și a dificultăților de hrănire, copiii cu alergie la lapte pot avea o creștere lentă și asocia deficiențe de vitamine și minerale.
În plus, este afectată și calitatea vieții. Multe alimente comune conțin lapte sau produși obținuți din prelucrarea laptelui. În cazul unei alergii severe, este recomandat a se evita consumul de lapte.
Prevenție
Nu există o modalitate sigură de a preveni o alergie alimentară, dar pot fi prevenite reacțiile adverse prin evitarea alimentelor care le provoacă.
Citește cu atenție etichetele produselor alimentare. Cazeina, un derivat al laptelui, poate fi găsită chiar și în conservele de ton sau cârnați.
Sursele de proteine din lapte cauzatoare de alergii se găsesc si în produse precum: lapte integral, lapte cu conținut scăzut de grăsimi, lapte degresat, lapte bătut, unt, iaurt, înghețată, brânză și derivate din brânză.
Laptele poate fi mai greu de identificat atunci când produși obținuți prin prelucrarea acestuia sunt folosiți ca ingredient în alimente procesate, inclusiv produse de patiserie, panificație și carne procesată. Sursele „ascunse” de lapte includ: zerul, cazeina, pulberi proteice, aromă artificială de unt, brânză.
La restaurante este recomandat să se întrebe cum au fost preparate alimentele. De exemplu, dacă friptura are unt topit pe ea sau fructele de mare au fost ținute în lapte înainte de a fi gătite.
Alternative la lapte pentru sugari
La copiii care sunt alergici la lapte, alăptarea și utilizarea formulei hipoalergenice pot preveni reacțiile alergice.
Alăptarea oferă cea mai sănătoasă nutriție pentru sugar. Este recomandată alăptarea cât mai mult timp posibil, mai ales dacă sugarul prezintă un risc ridicat de a dezvolta alergie la lapte.
Formulele hipoalergenice sunt produse prin utilizarea enzimelor care descompun (hidroliza) proteinele din lapte, cum ar fi cazeina sau zerul. Prelucrarea ulterioară poate include încălzirea și filtrarea. În funcție de nivelul lor de prelucrare, produsele sunt clasificate ca fiind parțial sau extensiv hidrolizate. Unele formule hipoalergenice nu sunt pe bază de lapte, dar conțin în schimb aminoacizi. În afară de produsele hidrolizate extensiv, formulele pe bază de aminoacizi sunt cele mai puțin susceptibile de a provoca o reacție alergică.
Formulele pe bază de soia se bazează pe proteine din soia în loc de lapte. Formulele din soia sunt îmbogățite pentru a fi complete din punct de vedere nutrițional - dar, din păcate, unii copii cu alergie la lapte dezvoltă și o alergie la soia.
Dacă sugarul alăptat este alergic la lapte, proteinele laptelui de vacă transmise prin laptele matern pot provoca o reacție alergică. În această situație mama trebuie să excludă din alimentație toate produsele care conțin lapte.
Diagnosticul și tratamentul alergiei la laptele de vacă
Atunci când un aliment provoacă o reacție alergică, nu este întotdeauna ușoară identificarea produsului care a provocat reacția. Pentru stabilirea diagnosticului de alergie la proteinele din lapte, medicul va efectua o anamneză detaliată și un examen fizic complet, ulterior recomandând testarea alergiei la lapte prin eliminarea laptelui din alimentație pentru o perioadă urmată de introducerea acestuia în scopul identificării semnelor și simptomelor provocate.
Medicul curant poate recomanda, de asemenea, următoarele tipuri de teste:
- Testul cutanat (prick test) - în care pielea este înțepată și expusă la cantități mici de proteine care se găsesc în lapte. Dacă persoane este alergică, va dezvolta probabil o inflamație la nivelul pielii, la locul administrării testului.
- Teste de sânge - un test de sânge poate evalua răspunsul sistemului imunitar la proteinele din laptele de vacă, prin măsurarea anticorpilor specifici IgE. Prezența acestor anticorpi indică sensibilizarea alergică, adică organismul a recunoscut proteinele ca alergen și are potențialul de a dezvolta o reacție alergică.
Un alt set de teste cuprinde determinarea de IgE specifice faţă de proteinele din laptele de vacă, lactalbumină, betalactoglobulină şi cazeină: Panel alergeni – componente alergenice lapte sau Panel alergeni alimentari.
Deoarece copiii cu alergie la laptele de vacă au frecvent şi alergie la laptele de soia şi cel de capră, se recomandă şi testarea IgE specifice faţă de acestea (f14 Soia, IgE specific, f300 Lapte de capră, IgE specific) înainte de stabilirea unui înlocuitor pentru laptele de vacă.
După introducerea unei diete din care s-au eliminat alimentele ce conţin proteine din laptele de vacă, se recomandă monitorizarea nivelului seric IgE.
Singura modalitate de a preveni o reacție alergică este de a evita laptele și proteinele din lapte. Acest lucru poate fi dificil, deoarece laptele este un ingredient obișnuit în multe alimente. De asemenea, unele persoane cu alergie la proteinele din lapte pot tolera laptele în anumite forme, cum ar fi laptele încălzit, produsele de patiserie sau în unele alimente procesate, cum ar fi iaurtul. Consultă medicul despre ce trebuie să eviți.
În cazul unei reacții alergice severe (anafilaxie), poate fi necesară administrarea de epinefrină (adrenalină) cu dispozitive auto-injectoare și prezentarea de urgență la camera de gardă.
Pentru persoanele cu risc crescut de reacții severe, medicul poate recomanda purtarea permanentă a unui auto-injector cu epinefrină (de tip EpiPen, Jext sau dispozitive similare).
Alergia la proteinele din laptele de vacă poate trece de la sine?
Studiile arată că cei mai mulți copii diagnosticați cu alergie la proteinele din lapte le depășesc pe măsură ce cresc și sistemul lor digestiv se maturizează. Totuși, pot exista și cazuri în care simptomele persistă.
În concluzie, alergia la laptele de vacă reprezintă o provocare semnificativă pentru sănătatea copiilor mici. Gestionarea acestei afecțiuni necesită o abordare multidisciplinară, care include diagnostic precis, evitarea alergenilor și monitorizarea atentă a creșterii și dezvoltării copilului. Cu o supraveghere medicală adecvată, majoritatea copiilor depășesc această alergie pe măsură ce cresc, recâștigând toleranța și având ulterior o viață sănătoasă și activă.
Referințe:
