Alopecie/ Căderea părului: Tipuri de alopecie, cauze și tratament

Cuprins:

• Ce este alopecia?
• Cât de frecventă este alopecia?
• Tipuri de alopecie
• Alopecie – Cauze – De ce cade părul?
• Factori de risc pentru alopecie
• Alopecie – Simptome asociate 
• Alopecie – Cum se stabilește diagnosticul?
• Alopecie – Tratamente pentru caderea parului
• Cum se poate preveni caderea părului?
• Întrebări frecvente despre alopecie

Cât de frecventă este alopecia?

Alopecia este destul de frecventă, iar prevalența variază în funcție de tipul său.

Tipuri de alopecie

1. Alopecia androgenetică (formă ereditară de cădere a părului)

• Afectează până la 50% dintre bărbați până la vârsta de 50 de ani.
• Afectează până la 40% dintre femei după menopauză (mai rar și mai discret decât la bărbați).

2. Alopecia areata (autoimună)

• Afectează aproximativ 1-2% din populație la un moment dat în viață.
• Poate apărea la orice vârstă, dar cel mai frecvent începe înainte de 30 de ani.

3. Telogen effluvium (cădere temporară a părului)

• Este una dintre cele mai comune cauze de cădere a părului la femei.
• Apare adesea după stres major, naștere, boală severă, chirurgie, pierdere în greutate sau schimbări hormonale.

4. Alopecia de tracțiune

• Frecventă în special la persoane care poartă regulat coafuri care tensionează firele de păr.
• Este mai comună în anumite culturi sau comunități din cauza obiceiurilor stilistice.

Practic, alopecia este o problemă întâlnită frecvent, care poate afecta pe oricine, indiferent de sex sau vârstă. Unele forme sunt temporare și reversibile, în timp ce altele sunt permanente sau recurente.

Alopecie – Cauze – De ce cade părul?

Căderea părului (alopecia) poate avea numeroase cauze, iar identificarea corectă a acestora este esențială pentru un tratament eficient. Iată cele mai comune motive :

1. Factori genetici și hormonali

Alopecia androgenetică (formă ereditară de cădere a părului) este determinată de moștenirea genetică și de sensibilitatea la hormonii androgeni. Apare treptat, mai ales la bărbați (linia părului se retrage) și la femei (subțiere difuză, mai ales pe creștet).

2. Boli autoimune

În alopecia areata, sistemul imunitar atacă foliculii piloși ca și cum ar fi „intruși”.

Părul cade brusc, în pete rotunde, și poate recădea periodic.

3. Stres fizic sau emoțional intens

Telogen effluvium apare după:

• boală gravă sau febră mare
• intervenții chirurgicale
• naștere
• pierdere în greutate bruscă
• stres psihologic acut

Părul intră prematur în faza de repaus și cade masiv la câteva luni după eveniment.

4. Deficiențe nutriționale

Lipsa anumitor substanțe esențiale poate duce la subțierea sau căderea părului:

• Fier
• Zinc
• Vitamina D
• Proteine
• Vitamine din complexul B (mai ales B12 și biotină)

5. Dezechilibre hormonale

Apar în urma problemelor cu:

• Tiroida (hipo- sau hipertiroidism)
• Ovare polichistice (PCOS)
• Menopauză
• Postpartum (căderea părului după naștere)

6. Tratamente și medicamente

• Chimioterapia
• Anticoagulantele
• Antidepresivele
• Medicamente pentru tulburări tiroidiene sau reglarea tensiunii arteriale

7. Afecțiuni dermatologice ale scalpului

• Psoriazis, dermatită seboreică, infecții fungice (ex: Tinea capitis) pot inflama scalpul și afecta foliculii.

8. Coafuri și tratamente agresive

• Alopecia de tracțiune – cauzată de coafuri foarte strânse (împletituri, extensii, cocuri).
• Uz excesiv de: placă, ondulator, decolorare, vopsire, îndreptare chimică.

9. Înaintarea în vârstă

• Odată cu îmbătrânirea, foliculii produc fire de păr mai subțiri și mai rare.

Factori de risc pentru alopecie

1. Ereditatea (istoric familial)

• Dacă ai membri ai familiei cu alopecie (mai ales chelie ereditară), riscul tău este crescut.
• Se aplică atât la bărbați, cât și la femei.

2. Vârsta

• Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de pierdere a părului crește.
• Părul devine mai subțire, ciclurile de creștere se scurtează.

3. Stresul cronic sau sever

• Stresul emoțional sau fizic poate declanșa forme de alopecie temporară (ex: telogen effluvium).
• Stresul poate, de asemenea, agrava boli autoimune, cum ar fi alopecia areata.

4. Dezechilibre hormonale

• Probleme ale tiroidei, sindromul ovarelor polichistice (PCOS), menopauza, sarcina sau nașterea pot dezechilibra hormonii și afecta sănătatea părului.

5. Dietă deficitară

• Alimentația săracă în proteine, fier, zinc, vitamina D, biotină sau alte vitamine esențiale contribuie la subțierea și căderea părului.

6. Afecțiuni medicale

• Boli autoimune (ex: lupus, alopecia areata)
• Diabet
• Infecții ale scalpului
• Tulburări tiroidiene

7. Sexul biologic

• Bărbații au un risc mai mare de alopecie androgenetică (chelie de tip masculin) și, în general, începe să se instaleze mai devreme decât la femei.

8. Utilizarea frecventă a tratamentelor agresive pentru păr

• Vopsire frecventă, îndreptare chimică, căldură excesivă, coafuri strânse (alopecie de tracțiune).

9. Anumite medicamente

• Chimioterapie, antidepresive, beta-blocante, anticoagulante, retinoizi etc.

10. Tulburări psihologice rare

• Tricotilomania – impulsul de a-ți smulge propriul păr.

Alopecie – Simptome asociate 

Alopecia nu se manifestă doar prin căderea părului – aceasta poate fi însoțită de simptome asociate, care diferă în funcție de tipul și cauza alopeciei. Iată cele mai comune simptome pe care le pot experimenta persoanele afectate:

1. Căderea vizibilă a părului

• Păr rărit sau subțiat în zona frontală, pe creștet sau difuz pe tot scalpul.
• Pete/arii rotunde fără păr (caracteristice alopeciei areata).
• Căderea bruscă a smocurilor de păr, mai ales la periere sau spălare (telogen effluvium).

2. Modificări ale scalpului

• Mâncărime, roșeață, senzație de arsură sau furnicături – uneori semnalează inflamații, infecții sau boli autoimune.
• Descuamare, coji, scuame – asociate cu dermatita seboreică, psoriazis sau infecții fungice.
• Sensibilitate sau durere la atingere (uneori înainte de căderea părului în alopecia areata).

3. Modificări ale firelor de păr

• Fire mai subțiri, mai fragile, cu vârfuri despicate.
• Păr care nu mai crește în zone afectate.
• Păr în miniaturizare (subțire, scurt și deschis la culoare – semn clasic de alopecie androgenetică).

4. Modificări la nivelul unghiilor (în alopecia areata)

• Puncte sau șanțuri mici (denivelări) pe unghii.
• Unghii fragile sau care se exfoliază ușor.

5. Simptome sistemice (dacă alopecia este secundară unei boli)

• Oboseală, scădere în greutate, sensibilitate la frig (dacă este cauzată de hipotiroidism).
• Dureri articulare, erupții cutanate (în lupus sau alte boli autoimune).
• Tulburări menstruale, acnee, pilozitate excesivă (în sindromul ovarelor polichistice).

6. Impact emoțional și psihologic

• Anxietate, depresie, scădere a stimei de sine.
• Evitarea interacțiunilor sociale sau folosirea constantă a pălăriilor/perucilor pentru a ascunde pierderea.

Alopecie – Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticarea alopeciei se face printr-o evaluare medicală completă, pentru a identifica tipul exact de alopecie și cauza sa. Iată cum se stabilește în mod obișnuit diagnosticul:

1. Istoricul medical (anamneza) este stabilit de medic, care va afla informații despre:

• Când a debutat căderea părului și cum a progresat.
• Prezența unor evenimente stresante sau afecțiuni recente.
• Istoric familial de alopecie.
• Medicamente luate recent.
• Dietă, stil de viață și obiceiuri de îngrijire a părului.
• Simptome asociate (mâncărime, durere, oboseală, pierdere în greutate etc.).

2. Examinarea scalpului și a părului constă într-o analiză amanunțită a:

• Distribuției căderii părului (difuză, în pete, frontală, pe creștet etc.).
• Aspectului scalpului: inflamații, coji, roșeață, infecții.
• Calității firelor de păr: grosime, elasticitate, semne de miniaturizare.

3.  Teste de laborator (analize de sânge) sunt recomandate pentru a verifica posibile cauze interne:

• Fier seric și feritină – deficitul de fier este o cauză frecventă.
• TSH și hormoni tiroidieni – pentru disfuncții tiroidiene.
• Vitamina D, B12, zinc – nutrienți implicați în sănătatea părului.
• Hormoni androgeni – mai ales la femei (în caz de acnee, ciclu neregulat, hirsutism).

4.  Trichoscopie (dermatoscopie a scalpului) se realizează prinexaminarea cu un dispozitiv special (dermatoscop) pentru a observa detalii microscopice ale foliculilor. Această metodă poate ajuta la diferențierea între tipurile de alopecie.

5. Testul smulgerii (pull test) în care medicul trage ușor de un grup de fire (30–60); dacă ies mai mult de 5–6, e semn de cădere activă.

6.  Biopsia scalpului (opțională) se bazează pe prelevarea unei probe mici de piele din scalp, mai ales dacă diagnosticul este incert sau se suspectează o boală autoimună/scalp cicatricial.

7. Fotografii de urmărire se pot face la intervale regulate pentru a monitoriza progresul bolii sau răspunsul la tratament.

Alopecie – Tratamente pentru caderea parului

Tratamentul pentru alopecie depinde de tipul de cădere a părului, cauza subiacentă și severitatea afecțiunii. În unele cazuri, părul poate reveni de la sine (ex: alopecia post-stres), dar în altele este nevoie de intervenție medicală, cosmetică sau chirurgicală.

1. Tratamente medicamentoase

 Topice (aplicate pe scalp):

• Minoxidil (Rogaine) – stimulează creșterea părului și este disponibil fără rețetă.
  • Se folosește zilnic.
  • Eficient în alopecia androgenetică (atât la bărbați, cât și femei).
• Corticosteroizi topici – pentru alopecia areata sau inflamația scalpului.

 Injecții locale:

• Injecții cu corticosteroizi – administrate direct în zonele afectate (eficient în alopecia areata).

 Orale:

• Finasteridă – blocant hormonal (util doar la bărbați, pentru alopecia androgenetică).
• Dutasteridă – similar cu finasterida, cu eficacitate dovedită mai mare.
• Corticosteroizi sistemici – pentru forme severe de alopecie autoimună.
• Anticoncepționale sau spironolactonă – la femeile cu dezechilibre hormonale (PCOS).

 2. Tratamente regenerative și inovatoare

 Terapia PRP (Platelet-Rich Plasma)

• Se recoltează sânge de la pacient, se separă plasma bogată în trombocite și se injectează în scalp.
• Stimulează foliculii existenți.
• Folosită mai ales în alopecia androgenetică și telogen effluvium.

 Terapia cu lumină laser (LLLT)

• Dispozitive aprobate FDA (căști, piepteni laser) – stimulează creșterea părului.
• Pot fi eficiente în stadii incipiente.

 3. Tratamente complementare și modificări ale stilului de viață

• Alimentație bogată în nutrienți esențiali: proteine, fier, zinc, biotină, vitamina D, B12.
• Reducerea stresului: yoga, terapie specifică, somn suficient.
• Evitarea coafurilor care traumatizează părul (întins, împletit strâns etc.).
• Suplimente alimentare – doar la recomandarea medicului (unele pot ajuta, altele pot înrăutăți).

 4. Intervenții chirurgicale sau cosmetice

 Transplant de păr

• Grefe de foliculi dintr-o zonă cu păr (de obicei ceafă) sunt mutate în zonele fără păr.

Peruci, extensii, machiaj pentru scalp

• Soluții non-medicale utile pentru confort psihologic și estetic.

 Consultul dermatologic este recomandată atunci când:

• Căderea părului persistă mai mult de 3 luni.
• Ai pierderi de păr bruște sau în pete.
• Ai simptome sistemice (oboseală, menstruații neregulate, acnee etc.).
• Pielea scalpului este inflamată, dureroasă sau modificată.

Cum se poate preveni căderea părului?

Prevenirea căderii părului depinde de cauzele sale – unele forme (cum ar fi cele genetice sau autoimune) nu pot fi complet prevenite, dar există numeroase măsuri care pot încetini sau reduce pierderea părului și pot menține scalpul sănătos.

Recomandări pentru prevenirea căderii părului

 1. Adoptă o alimentație echilibrată

• Consumă alimente bogate în:
  • Proteine (carne slabă, ouă, leguminoase)
  • Fier (spanac, carne roșie, linte)
  • Zinc, seleniu (nuci, semințe)
  • Vitamina D, B12, biotină (pește gras, lactate, ouă)
• Evită dietele drastice sau carențele nutriționale.

 2. Redu stresul cronic

• Stresul prelungit poate declanșa sau agrava alopecia (telogen effluvium, alopecia areata).
• Metode utile:
  • Somn regulat
  • Meditație, yoga
  • Sport în mod consecvent
  • Terapie psihologică, dacă e cazul

 3. Evită coafurile care tensionează părul

• Nu purta zilnic:
  • Cozi strânse
  • Împletituri fixe
  • Extensii sau cocuri care trag scalpul
• Evită prinderea părului ud.

4. Limitează tratamentele agresive

• Redu frecvența:
  • Vopsirii chimice, decolorării
  • Uscătorului de păr fierbinte, plăcii de îndreptat părul
  • Ședințelor de îndreptare permanente
• Folosește produse de îngrijire blânde, fără sulfați și parabeni.

 5. Îngrijește scalpul corect

• Spală părul regulat (2–3 ori/săptămână), dar nu excesiv.
• Masează scalpul pentru a stimula circulația.
• Evită acumularea de produse sau sebum în exces.

 6. Suplimente – doar la nevoie

• Dacă ai carențe confirmate (ex: fier scăzut, vitamina D), suplimentele pot ajuta.
• Nu lua suplimente „pentru păr” fără aviz medical – unele pot avea efecte adverse.

 7. Consultă dermatologul dacă observi:

• Căderea părului în smocuri sau pete.
• Subțiere progresivă a părului.
• Mâncărime, roșeață, coji sau inflamații pe scalp.
• Unghii friabile, oboseală sau alte semne sistemice.

 Nu toate tipurile de alopecie pot fi prevenite, darcu cât este identificată mai devreme cauza, cu atât șansele de stopare sau regresie sunt mai mari.

Întrebări frecvente despre alopecie

Tratamentele naturiste sunt eficiente pentru caderea parului?

Tratamentele naturiste pot fi utile ca adjuvante în prevenirea sau încetinirea căderii părului, dar rareori sunt suficiente ca soluție unică, mai ales în cazurile de alopecie moderată sau severă. Ele pot îmbunătăți sănătatea scalpului, circulația sângelui și calitatea firului de păr, dar nu tratează cauzele hormonale, genetice sau autoimune ale alopeciei.

 1. Ulei de ricin, ulei de cocos, ulei de rozmarin

• Hidratează scalpul, reduc inflamația.
• Studii preliminare au indicat pentru uleiul de rozmarin efecte similare cu minoxidilul, vizibile mai lent.

 2. Ceai verde (aplicat local sau consumat)

• Conține antioxidanți care pot stimula foliculii de păr.
• Poate reduce efectul hormonilor androgeni (în alopecia androgenetică).

 3. Gel de aloe vera

• Calmează iritațiile scalpului, are efecte antibacteriene și antifungice.

 4. Usturoi sau ceapă (suc aplicat local)

• Pot stimula circulația locală, dar pot irita scalpul dacă nu sunt diluate.
• Unele studii sugerează eficiență în alopecia areata (aplicate cu precauție).

 5. Măști cu miere, gălbenuș de ou, iaurt

• Hrănesc firul de păr, dar nu influențează rădăcina sau foliculul profund.

 Limitările tratamentelor naturiste

• Eficacitatea se instalează lent și adesea subtilă.
• Nu înlocuiesc tratamentele medicale în cazuri de:
  • Alopecie androgenetică (genetică)
  • Alopecie areata (autoimună)
  • Tulburări hormonale (tiroidă, PCOS)
• Pot provoca alergii sau iritații dacă nu sunt testate în prealabil.

Când sunt utile?

• În faze incipiente de cădere ușoară a părului.
• Ca parte a unui stil de viață orientat către păstrarea stării de sănătate a corpului și prevenirea îmbolnăvirilor.
• La persoanele care nu tolerează sau nu doresc medicamente.
• În combinație cu tratamente dermatologice (cu avizul medicului).

Menopauza poate cauza căderea părului?

Da, menopauza poate cauza căderea părului. Aceasta este o problemă frecventă în rândul femeilor aflate în perioada de tranziție hormonală, din cauza scăderii nivelurilor de estrogen și progesteron – hormoni care în mod normal ajută la menținerea sănătății foliculilor de păr.

Care sunt primele semne de alopecie?

Primele semne de alopecie pot varia în funcție de tipul acesteia, dar în general includ subțierea progresivă a părului, căderea neobișnuită sau apariția de zone rarefiate. Identificarea timpurie este esențială pentru tratament eficient.

În cât timp se văd rezultatele transplantului de păr?

Rezultatele unui transplant de păr nu apar imediat – este un proces lent și etapizat, care poate dura între 6 și 12 luni (sau chiar mai mult) pentru a vedea un rezultat final vizibil și stabil.

Alopecia este reversibilă?

Alopecia poate fi reversibilă, dar acest lucru depinde de tipul și cauza sa. Unele forme de alopecie permit regenerarea completă a părului, în timp ce altele sunt ireversibile sau necesită tratamente continue pentru a controla evoluția.

Alimentatia influentează căderea părului?

Da, alimentația influențează în mod direct sănătatea părului și poate contribui semnificativ la căderea acestuia, mai ales dacă există deficiențe nutriționale esențiale. Firul de păr este format în mare parte din keratină (o proteină) și are nevoie de un aport constant de vitamine, minerale și aminoacizi pentru a crește sănătos.

Cum ajută terapia PRP la regenerarea părului?

Terapia PRP (Plasma Rich in Platelets) ajută la regenerarea părului prin stimularea foliculilor de păr cu factori de creștere extrași chiar din sângele pacientului. Este o procedură minim invazivă, tot mai folosită pentru tratarea diverselor forme de alopecie, în special a celei androgenetice (calviție ereditară).

Cum funcționează?

1. Se recoltează sânge de la pacient (de obicei 10–20 ml).
2. Sângele este centrifugat pentru a separa plasma bogată în trombocite.
3. Plasma (care conține factori de creștere și proteine) este injectată în scalp, în zona afectată de căderea părului.
4. Factorii de creștere extrași din sângele pacientului stimulează:
   • Creșterea celulelor dermice și foliculare.
   • Circulația sangvină la nivelul scalpului.
   • Reactivarea foliculilor latenți.

---

Referințe:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hair-loss/symptoms-causes/syc-20372926
2. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12423-alopecia-areata
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/70956