Cosul meu
Atelierul de sănătate

Sănătatea sub microscop

Tiroida: 25 mai, Ziua Mondială a Tiroidei

Data publicării articol: 25 mai 2020;

Autor: Asistent Universitar Dr. Antoanela Curici, Medic Primar Medicină de Laborator, Director Medical Synevo România

Ziua Mondială a Tiroidiei (WTD), stabilită de Asociația Europeană a Tiroidei (ETA) și de Federația Internațională a Tiroidiei (ITF) în anul 2008, în ziua de 25 Mai – este dedicată persoanelor din întreaga lume, care trăiesc cu o afecțiune tiroidiană

Incidența generală a bolilor glandei tiroide era de 18,57% în rândul femeilor și de 13,08% pentru bărbați conform unui articol publicat în 2019 pe site-ul NCBI (National Center for Biotechnology Information).

Ce este tiroida?

descriere tiroida, lob drept tiroidian, lob stang tiroidian, glanda tiroida

Tiroida este cea mai mare glandă endocrină, cântărește doar 25-30g și are o influență majoră asupra sănătății.

Situată în regiunea anterioară a gâtului, unde ocupă un spațiu denumit loja tiroidiană, intră în raport posterior cu traheea și laringele. Are formă de fluture sau forma literei H, descriindu-se astfel cei doi lobi (drept și stâng), uniți între ei de o porțiune de țesut glandular – istm.

Care este rolul tiroidei?

Tiroida secretă hormonii tiroidieni responsabili de reglarea funcțiilor vitale ale organismului: controlul asupra contracției musculare, reglarea temperaturii corpului, reglarea metabolismului celular (cresc rata metabolisului bazal), accelerarea vitezei contracțiilor inimii, implicarea în creșterea și dezvoltarea normală a copiilor, și chiar efecte asupra sistemului nervos (creșterile sau scăderile hormonilor tiroidieni pot duce la alterarea stării mentale).

Hormonii tiroidieni sunt de două tipuri:

Principalele efecte ale hormonilor tiroidieni sunt cauzate de tiroxină (T3), forma circulantă predominantă în corp în proportie de 80%:

Efectele metabolice – se manifestă prin creșterea consumului de oxigen al organismului, care determină intensificarea metabolismului bazal și creșterea temperaturii corpului.
Efectele morfogenetice – se exprimă prin stimularea proceselor de creștere și diferențierea celulară, mecanisme indispensabile proceselor de creștere și dezvoltare, dar și de menținere a troficității organismului.

Hormonul tiroidian polipeptidic neiodat – calcitonina – intervine în metabolismul fosfocalcic (scade concentrațiile de calciu și fosfor în sânge).

În condiții obișnuite, secreția tiroidei este controlată de axul hipotalamo-hipofizo-tiroidian, în funcție de concentrația sanguină a tiroxinei. Când crește necesitatea de tiroxină (frig, stimuli psihici) intervine hipotalamusul și se produce hormonul TRH (hormonul eliberator de tirotropină), care ajuns pe cale sanguină la adenohipofiză, stimulează secreția de TSH. La rândul său, acesta va ajunge pe cale sanguină la celulele glandei tiroide şi le va stimula pentru a produce hormonii tiroidieni: 93% tiroxină (T4) şi doar 7% de triiodotironină (T3) (mecanism feedback negativ). La nivelul ţesuturilor, aproape toată tiroxina (T4) va fi transformată în triiodotironină (T3).

Funcția glandei tiroide este controlată de glanda hipofiză și hipotalamus, astfel se explică de ce anumite dereglări nervoase sunt însoțite de perturbări însemnate ale funcției glandei tiroide.

Ce se întâmplă cu hormonii tiroidieni în sarcină?

Sarcina induce anumite modificări în ceea ce privește funcția tiroidei și o alterare a nivelului de hormoni tiroidieni din sânge. Din cauza creșterii fluxului de sânge la nivel renal va apărea și o creștere a excreției de iod, rezultând astfel o pierdere suplimentară de iod pentru gravidă. De aceea se recomandă, în cazul gravidelor, un consum de iod de 200 μg/zi spre deosebire de adulții normali, unde nivelul recomandat este de 150 μg/zi. Aceasta nu reprezintă o problemă pentru zonele geografice unde aportul de iod al populației este suficient.

De asemenea, din cauza unei asemănări structurale între TSH și HCG (gonadotropina corionică umană, hormon produs de placentă), aceasta din urmă va avea un ușor efect de stimulare a tiroidei. Astfel, la finalul primului trimestru de sarcină aprox. 20% dintre gravide vor avea o creștere tranzitorie și ușoară a FT4.

În ceea ce privește fătul, acesta va fi capabil să producă hormoni tiroidieni în săptămânile gestaționale 8-10, până atunci fiind total dependent de hormonii tiroidieni din sângele matern. Chiar și după ce glanda tiroidă a fătului devine funcțională, acesta va continua sa primească o cantitate importantă de hormoni tiroidieni de la mamă.

Exista studii care demonstrează cât de importanți sunt pentru făt hormonii tiroidieni de origine maternă. Hormonii tiroidieni joacă un rol fundamental pentru dezvoltarea normală a creierului fătului. Un aport insuficient de hormoni tiroidieni de la mamă poate avea consecințe ireversibile pentru creierul fetal precum: dezvoltare cognitivă slabă, retard mental, paralizie cerebrală.

Care sunt cele mai comune afecțiuni ale tiroidei?

Boala tiroidiană este un termen general pentru o afecțiune medicală care împiedică tiroida să sintetizeze cantitatea normală de hormoni. Cele mai frecvente afecțiuni apar datorită excesului sau lipsei de hormoni tiroidieni în organism.

Hipotiroidismul este o afecţiune a glandei tiroide caracterizată prin deficitul de hormoni tiroidieni. Tabloul clinic se corelează cu severitatea carenței hormonale și cu momentul instalării acesteia (copilărie sau viața adultă). Termenul de mixedem se atribuie edemului caracteristic bolii, precum și formelor avansate de deficit al rezervei funcționale tiroidiene.

Hipotiroidism, afectiune tiroida, manifestrari tiroidism

Manifestările hipotiroidismului pot include:

Cu toate aceastea 5,7% dintre pacienţii cu hipotiroidism nu prezintă niciun simptom. Nu a fost demonstrată nicio asociere între numărul sau tipul simptomelor şi concentrațiile serice de TSH, T3 şi T4 la pacienţii hipotiroidieni.

La nivel mondial, cea mai frecventă cauză de hipotiroidism este deficitul de iod, iar în ţările unde aportul de iod este suficient, cauza principală este tiroidita autoimună (tiroidita Hashimoto).

Aportul iodat normal se situează între 150-300 μg/zi. În anumite condiții fiziologice considerate perioade critice (vârsta 0-3 ani, pubertate, sarcină, alăptare), necesarul de iod al organismului crește. Deficitul de iod este o problemă care afectează câteva milioane de oameni din întreaga lume. Carența iodată (aport iodat sub 50 μg/zi) constituie cea mai frecventă cauză a gușilor. Când aportul scade sub 25 μg/zi poate să apară hipotiroidismul congenital. În condițiile unui deficit iodat sever (aport <20 μg/zi) apare cretinismul endemic.

Tiroidita lui Hashimoto este o afecțiune autoimună în care celulele imune atacă și deteriorează tiroida. Aceasta este o condiție moștenită și e nedureroasă.

O alta afecțiune care determină hipotiroidism este tiroidita postpartum, ce apare la 5 – 10% dintre femei, după naștere și are un caracter tranzitoriu.

hipertiroidism, afectiuni tiroida, simptome hipertiroidism

Hipertiroidismul este o afecţiune a glandei tiroide caracterizată prin producţia excesivă de hormoni tiroidieni de către glanda tiroidă. Semnele şi simptomele pot varia de la individ la individ, printre acestea regâsindu-se cel mai des

Cea mai frecventă cauză de hipertiroidism este boala Graves. Aceasta este o boală autoimună, caracterizată printr-o varietate de anticorpi circulanţi inclusiv anticorpii anti-TPO şi anti-TG, apariția gușei și exoftalmiei.

Alte cauze de hipertiroidism pot fi: guşa multinodulară toxică, adenom tiroidian toxic, adenom hipofizar secretant de TSH, hipertiroidism familial gestaţional (mutaţii ale genei TSHR).

Un singur nodul funcționează autonom, în timp ce o glandă cu mai mulți noduli este numită gușă multi-nodulară toxică. Nodulii apar la aproximativ 50% din populație și nu prezintă simptome, fiind descoperiți întâmplător. Apar atât în hipertiroidie, cât și în hipotiroidie.

Organismul uman conține aproximativ 30-40 mg de iod, dintre care 10 mg sunt depozitate în tiroidă, care prezintă o afinitate deosebită pentru acest element.  Când există prea mult iod în organism (mineralul utilizat pentru a produce hormoni tiroidieni), tiroida secretă mai mulți hormoni tiroidieni decât are nevoie. Iodul poate fi găsit în unele medicamente (amiodarona – un medicament pentru inimă) și siropuri pentru combaterea tusei.

Tiroida: 25 mai, Ziua Mondială a Tiroidei - Synevo
Diagnosticarea afecțiunilor tiroidiene și analizele de laborator

Pentru evaluarea funcției tiroidiene se recomandă investigații clinice (ecografia de glandă tiroidă) și analize de sânge.

Testele de screening pentru diagnosticul afecţiunilor tiroidiene sunt TSH și hormonii tiroidieni liberi (FT3 și FT4). TSH este un bun indicator pentru diagnosticul hiper/ hipotiroidismului, deoarece variaţiile în afara intervalului de referinţă apar mai precoce decât în cazul hormonilor tiroidieni liberi.

Principala metodă de detecţie a hipotiroidismului este reprezentată de determinările TSH-ului şi FT4. În cazul hipotiroidismului valoarea TSH-ului este crescută, iar valoarea FT4 este scăzută. Există totuşi şi cazuri, cum este cel al hipotiroidismului subclinic, în care doar nivelul TSH-ului este crescut, iar cel al FT4 este normal. Determinarea FT4 este, de asemenea, utilă în monitorizarea terapiei de supresie tiroidiană. Testarea nivelului FT4 din sânge are avantajul de a fi independentă de concentraţia şi proprietăţile de legare ale proteinelor care transportă tiroxina, corelându-se astfel fidel cu statusul clinic al pacientului.

Prezenţa anticorpilor anti-tiroidperoxidaza (anti-TPO) şi a anticorpilor anti-tiroglobulină (anti-TG) este element diagnostic în cazul tiroiditei autoimune, inclusiv varianta întâlnită cel mai frecvent: tiroidita Hashimoto. Între 50-90% dintre pacienţii cu tiroidită autoimună au anticorpi anti-TPO detectabili şi între 30-50% dintre pacienţii aparţinând aceleiaşi categorii vor avea anticorpi anti-TG detectabili. 

Diagnosticul hipertiroidismului este confirmat prin teste serice: un nivel scazut al TSH şi un nivel crescut al hormonilor tiroidieni.   

evaluarea tiroidei campanie synevo 2020

În perioada 15.05.2020 – 15.07.2020, la Synevo este activă campania pentru monitorizarea afecțiunilor tiroidiene. Poți beneficia de discount 20% la solicitarea profilului pentru afecțiuni tiroidiene cu ajutorul căruia sunt depistate: hipertiroidismul (creșterea anormală a activității metabolice a glandei endocrine), hipotiroidismul (scăderea anormală a activității glandei tiroide) și tiroiditele.

Testele componente ale profilului:

  • Anti-TPO (Anti – tiroidperoxidaza)
  • FT4 (Tiroxina liberă)
  • TSH (Hormon de stimulare tiroidiană)

Pentru efectuarea profilului este necesară recoltarea unei probe de sânge venos, à jeun (pe nemâncate).

Particularități de care trebuie să țineți cont înainte de recoltarea probelor pentru profilul afecțiunilor tiroidiene

Recoltarea TSH-ului

  • Nu se recoltează sânge pentru determinarea TSH după puncţie bioptică tiroidiană recentă, nici după un act chirurgical la nivelul tiroidei.
  • Există o variaţie diurnă a nivelului TSH: nivelul maxim este la ora 23.00. La nou născut recoltarea se face la 3-7 zile după naştere.

Recoltarea FT4 (Tiroxina liberă)

  • La pacienţii hipotiroidieni, după administrarea de tiroxină, nivelul de tiroxină liberă creşte, atingând un maxim la 1-6 ore de la ingestie; în consecinţă proba trebuie prelevată exact înainte de administrarea dozei următoare.
  • Dacă pacientul se află în tratament cu medicamente hipolipemiante care conţin tiroxină, recoltarea de sânge pentru determinare FT4 se va face la 4-6 săptămâni după întreruperea acestuia.

Referințe: