Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo
Programări
Coșul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

Colesterol Non-HDL: tot ce trebuie să știi

colesterol, colesterol marit, colesterol hdl, colesterol ldl,  profil lipidic, risc cardiovascular, colesterol non-hdl

Profilul lipidic (un grup de teste de bază care măsoară concentrația grăsimilor din sânge) furnizează, de obicei, patru parametri relevanți în evaluarea sănătății aparatului cardiovascular: colesterol total, colesterol LDL (lipoproteine cu densitate mică), colesterol HDL (lipoproteine cu densitate mare) și trigliceride.

Recent, colesterolul non-HDL (diferența dintre colesterolul total și colesterolul HDL) a început să apară în unele dintre aceste rapoarte, inclusiv pe buletinul de rezultate de analize Synevo, determinarea acestui parametru fiind din ce în ce mai relevantă deoarece:

  • testarea colesterolului non-HDL nu necesită recoltare à jeun – pe nemâncate;
  • ghidurile recente de diagnostic și moitorizare îl recomandă ca fiind la fel de potrivit precum (sau chiar mai fiabil decât) LDL colesterolul pentru evaluarea riscului cardiovascular.

Cuprins:

Ratele de incidenţă şi de mortalitate ale bolii cardiovasculare (BCV) aterosclerotice sunt în scădere în multe ţări europene, dar încă reprezintă o cauză majoră de morbiditate şi mortalitate. În cursul ultimelor decenii au fost identificaţi factori de risc majori pentru BCV aterosclerotică.

Principala metodă de prevenţie a bolilor cardiovasculare aterosclerotice este de a promova un stil de viaţă sănătos pe tot parcursul vieţii, care implică în principal absenţa fumatului. Totuşi, prevalenţa stilului de viaţă nesănătos este mult crescută, iar factorii de risc pentru BCV aterosclerotică sunt foarte slab controlaţi deseori, chiar şi la pacienţi consideraţi a avea un risc rezidual de boală cardiovasculară.

Ghidurile actuale fac recomandări pentru prevenţia bolilor cardiovasculare aterosclerotice cu scopul de a susţine luarea deciziilor în comun, de către pacient și medicul său, în funcţie de caracteristicile individuale. O atenţie sporită a fost oferită diferenţelor legate de vârstă, sex, speranţă de viaţă, profile de factori de risc, etnie şi diferenţe geografice.

Estimarea riscului cardiovascular, atât la persoane aparent sănătoase, cât şi la vârstnici, la pacienţi cu boală cardiovasculară stabilită sau diabet zaharat (DZ) oferă informaţii pentru stabilirea unor măsuri adaptate la nivel individual.

Pentru persoane mai tinere, aparent sănătoase, sunt disponibile estimări ale riscului cardiovascular pe termen lung pentru a susţine deciziile terapeutice, înlocuind algoritmii care estimau constant un risc scăzut la 10 ani, chiar şi în prezenţa unor factori de risc înalţi.

Prevenţia bolilor cardiovasculare aterosclerotice necesită o abordare integrată, interdisciplinară, cu contribuţia mai multor specialități medicale şi arii de expertiză.

Principalii factori de risc cauzali şi modificabili pentru BCV aterosclerotică sunt nivelul seric al lipoproteinelor ce conţin apolipoproteina B (dintre care lipoproteinele cu densitate joasă – LDL- sunt cele mai numeroase), tensiunea arterială crescută, fumatul şi diabetul zaharat.

Lipidele sunt cel mai frecvent măsurate pentru a evalua riscul cardiovascular. O condiție importantă pentru a aborda provocările prevenirii evenimentelor cardiovasculare este standardizarea testelor ce evaluează statusul lipidic al pacienților. Rolul cauzal al LDL-colesterolului şi al altor lipoproteine ce conţin apo-B în dezvoltarea bolilor cardiovasculare aterosclerotice a fost demonstrat în studii genetice, observaţionale şi intervenţionale. Beneficiul absolut al scăderii LDL-C depinde de riscul absolut de BCV şi de valoarea absolută a reducerii LDL-C. Astfel, chiar şi o mică reducere absolută a valorilor plasmatice ale acestei lipoproteine poate fi benefică la pacienţii cu risc cardiovascular înalt sau foarte înalt.

În noua etapă a concentrațiilor foarte scăzute de LDL-colesterol, obținute în urma tratamentului concecvent cu medicamente hipolipemiante de ultimă generație, evaluarea riscului rezidual de boli cardiovasculare se face folosind și alți biomarkeri, cum ar fi: non-HDL-colesterol.

Colesterolul non-HDL cuprinde toate lipoproteinele aterogene (ce conţin apo-B) şi se calculează conform formulei:

Colesterol total – colesterol HDL = colesterol non-HDL.

Colesterol non-HDL
Preț: 37.00 lei

Altfel spus, colesterolul non-HDL este o modalitate de a măsura cantitatea de colesterol “rău” din sânge. De aceea, în mod ideal, valoarea acestuia este bine să fie cât mai mică. Cu cât nivelul de colesterolul non-HDL în sânge este mai mare, cu atât mai mare este riscul de boli cardiovasculare.

Relaţia dintre non-HDL Colesterol şi riscul cardiovascular este cel puţin la fel de puternică ca relaţia cu LDL-Colesterol. Nivelul non-HDL-Colesterol cuprinde aceeaşi informaţie ca măsurarea concentraţiei plasmatice a apoB. NonHDL-Colesterol este folosit ca variabilă în algoritmii de risc SCORE 2 (Systemic Coronary Risk Estimation 2) şi SCORE 2-OP (SCORE2-Older Persons) – calculatoare create de Societatea Europeană de Cardiologie pentru estimarea riscului cardiovascular pe 10 ani, pentru persoanele de peste 40 de ani fără risc cardiovascular cunoscut și fără diabet. Acest algoritm nu poate fi utilizat la pacienţi cu boli genetice ale metabolismului lipidic, cum ar fi hipercolesterolemia familială (HF).

Ţinte şi intervale specifice ale LDL-Colesterol sunt recomandate indiferent de riscul cardiovascular estimat la pacienţi cu istoric familiar de colesterol mărit sau alte boli rare/genetice ale metabolismului lipidic. Studiile au arătat că determinarea non-HDL-colesterolului ar fi mai benefică pentru terapie, în special în cazul persoanelor cu un nivel al trigliceridelor peste 200mg/ dL.

Totodată, spre deosebire de LDL, non-HDL-colesterolul nu necesită ca valoarea trigliceridelor să fie sub 400 mg/dL. Prezintă, de asemenea avantajul că are acurateţe şi fără repaus alimentar şi poate fi mai precisă la pacienţi cu diabet zaharat. Există dovezi legate de rolul non-HDL-Colesterol, ca ţintă a tratamentului, întrucât cuprinde informaţia privind toate lipoproteinele ce conţin apolipoproteina B.

Conform unor ghiduri recente este un indicator mai bun decât colesterolul LDL, putând fi utilizat ca țintă terapeutică secundară când obiectivul de reducere a colesterolului LDL a fost atins.

Activitatea fizică scade riscul de apariţie a multor consecinţe negative asupra sănătăţii şi a factorilor de risc la toate categoriile de vârstă şi ambele sexe. Există o relaţie invers proporţională între activitatea fizică moderată până la intensă şi mortalitatea de orice cauză, morbiditatea şi mortalitatea cardiovasculară, precum şi incidenţa diabetului zaharat tip 2.

Este recomandat pentru adulţii de toate vârstele să încerce să efectueze cel puţin 150-300 minute/săptămână de efort de intensitate moderată sau 75-150 minute/săptămână de activitate fizică intensă aerobică, sau un echivalent prin combinaţia acestora, pentru a reduce mortalitatea de orice cauză, mortalitatea şi morbiditatea cardiovasculară.

Sedentarismul se asociază cu un risc mai mare de boli cronice severe majore şi mortalitate. Pentru adulţii inactivi din punct de vedere fizic, activitatea fizică de intensitate uşoară, chiar şi până la 15 minute pe zi, ar putea aduce beneficii.

Obiceiurile alimentare influenţează riscul cardiovascular, în principal prin factorii de risc precum lipidele, tensiunea arterială, greutatea corporală si diabetul zaharat. Înlocuirea corespunzătoare a grăsimilor saturate din alimentaţie produce o reducere a riscului de boală coronariană. Se recomandă o alimentaţie preponderent de origine vegetală, cu un aport controlat al alimentelor de origine animală. Acizii graşi saturaţi ar trebui să reprezinte sub 10% din aportul energetic total, prin înlocuirea cu acizi graşi polinesaturaţi, mononesaturaţi şi carbohidraţi proveniţi din cereale integrale.

Deşi dieta, activitatea fizică moderată/intensă şi modificările comportamentale reprezintă măsurile principale pentru prevenția și tratamentul supraponderabilității şi obezității, deseori ele nu sunt suficiente pe termen lung.

Reducerea estimată a colesterolului LDL pentru diferite terapii poate prezenta variaţie semnificativă la nivel individual. De aceea, se recomandă monitorizarea efectului asupra colesterolului LDL seric prin repetarea dozării la 4-6 săptămâni după orice iniţiere sau modificare a schemei terapeutice.


Referințe:

  1. Non-HDL Cholesterol and Evaluation of Cardiovascular Disease Risk EJIFCC, 2010 Oct 29;21(3):64-7. eCollection 2010 Oct.
  2. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Non-HD Cholesterol Profile. www.labcorp.com 2021. Ref Type: Internet Communication.
  3. Mayo Clinic/Mayo Medical LaboratoriesTest Catalogs and Guides. Test Catalog. Lipid Panel, Non-Fasting, Serum, Total.https://www.mayoclinic.org/. Ref Type: Internet Communication
Articole similare
Ultimele articole
Cele mai citite articole
icon-cart

Produsul a fost adăugat în coș

Continuă cumpărăturile
Vezi coșul
×
Cumpărate frecvent împreună
    Cumpără online analizele adăugate în coșul tău, Utilizează codul ONLINE10 și beneficiezi de 10% reducere.

    În plus, ai la dispoziție 30 de zile pentru a veni la recoltare.