Cumpără online analizele medicale necesare, utilizează codul ONLINE10 și beneficiază de 10% reducere la coșul de cumpărături.
Synevo Programare RT PCR COVID-19
Cosul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

De la pneumonia clasică la pneumonia COVID-19

pneumonie, pneumonie interstitiala, pneumonie simptome, pneumonia, ce este pneumonia

Ce este pneumonia?

Pneumonia este o infecție a tractului respirator inferior, produsă de bacterii, virusuri sau fungi1, fiind caracterizată de apariția inflamației la nivelul alveolelor pulmonare (săculeții cu aer de la nivelul plămânilor)2. Este o boală contagioasă și poate fi contractată din comunitate (pneumonie dobândită în comunitate) sau din spital (pneumonie nosocomială)3.

La nivel mondial, pneumonia ucide mai mulți oameni decât orice altă boală infecțioasă (aproximativ 2,7 milioane de persoane pe an) și este principala cauză de deces la copiii sub 5 ani, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Pneumonia poate apărea în orice perioadă al anului, dar cel mai mare număr de cazuri se înregistrează de obicei începând din toamnă, până la începutul primăverii.

Deși oricine poate face pneumonie, cele mai expuse sunt: persoanele foarte tinere, vârstnicii (> 65 de ani), cei cu un sistem imunitar slăbit, femeile gravide, pacienții cu fibroză chistică, marii fumători sau pacienții imunosupresați (aflați sub chimioterapie sau post transplant de organe, pacienți cu SIDA).

Pneumonia și cauzele apariției

Pneumonia poate fi declanșată de o mare varietate de germeni, cei mai frecvenți fiind bacteriile și virusurile din aerul pe care îl respirăm. De obicei, sistemul imunitar protejează infectarea plămânilor dar, uneori, acesta poate fi “copleșit”, chiar dacă sănătatea este în general bună.

Pneumonia este clasificată în funcție de tipurile de germeni care o provoacă și de locul în care a fost dobândită infecția, astfel:

Pneumonia dobândită în comunitate – cea mai frecvent întâlnită,  poate fi cauzată de:

  • Bacterii – Cea mai comună cauză de pneumonie severă este infecția cu pneumococ (Streptococcus pneumoniae), care apare de obicei fără o cauză anume sau în urma unei viroze respiratorii.
  • Organisme asemănătoare bacteriilor. Pneumonia atipică este produsă de Mycoplasma pneumoniae și are simptome mai ușoare decât alte tipuri de pneumonie, nefiind necesară odihna la pat.
  • Fungi (ciuperci) – Acest tip de pneumonie apare cel mai frecvent la persoanele cu afecțiuni cronice de sănătate sau cu sistemul imunitar slăbit și la persoanele care au inhalat doze mari din aceste microorganisme.
  • Virusuri, inclusiv virusul SARS-CoV-2 care produce boala COVID-19. Unele dintre virusurile responsabile de apariția răcelilor banale și gripei,  pot provoca inclusiv pneumonie. Virusurile sunt cea mai frecventă cauză de pneumonie, la copiii mai mici de 5 ani.

Pneumonie dobândită în spital (nosocomială)

Unii pacienți fac pneumonie când sunt internați pentru o altă afecțiune. Pneumonia dobândită în spital poate fi gravă, deoarece bacteriile care o cauzează pot fi rezistente la antibiotice iar persoanele afectate suferă deja de o altă afecțiune. Pacienții care se află conectați la aparate de respirație (ventilatoare), utilizate adesea în unitățile de terapie intensivă, prezintă un risc mai mare de apariție a acestui tip de pneumonie.

Pneumonia dobândită in spațiul instituționalizat sau prin imobilizare prelungită, la pat

Este o infecție bacteriană care apare la persoanele care locuiesc în unități de îngrijire de lungă durată sau care primesc îngrijiri în ambulatoriu, inclusiv în centrele de dializă. La fel ca pneumonia dobândită la spital, pneumonia dobândită prin îngrijirea sănătății poate fi cauzată de bacterii care sunt mai rezistente la antibiotice.

Pneumonia prin aspirație apare atunci când sunt inhalate alimente, lichide, vomă sau salivă în plămâni4. Această afecțiune este mai frecventă la persoanele cu leziuni cerebrale, tulburări neurologice, probleme de deglutiție (înghițire) sau a consumului cronic de alcool sau droguri5.

Care este legătura dintre infecția cu noul Coronavirus și pneumonia „clasică”?

Infecția cu SARS-CoV-2 apare atunci când picături respiratorii din mediul înconjurător, ce conțin virusul, pătrund accidental în căile respiratorii superioare și acesta începe să se multiplice local. Pe măsură ce se multiplică, infecția poate avansa către plămâni. Când se întâmplă acest lucru, se produce o afectare inflamatorie extinsă a plămânilor și pacientul dezvoltă pneumonie. Care sunt consecințele? În condiții fiziologice, oxigenul trece din sângele capilar ce irigă alveolele pulmonare, în interiorul sacilor alveolari. La acest nivel oxigenul este preluat la schimb cu bioxidul de carbon, un ‘’deșeu’’ chimic gazos, provenit de la nivelul celulelor tuturor țesuturilor și organelor. Infecția cu SARS-CoV-2 poate deteriora alveolele și țesuturile aferente, afectând astfel aprovizionarea locală, pulmonară cu oxigen.

Mai mult, pe măsură ce sistemul imunitar este angajat în lupta împotriva virusului, procesul inflamator progresiv, masiv poate contribui la acumularea de lichid la nivel alveolar, amplificând astfel procesul de hipoxie și distrugere a celulelor pulmonare alveolare.Toți acești factori afectează transferul de oxigen la nivel pulmonar, ducând la simptome respiratorii, precum tusea și dificultăți în respirație, ce se agravează progresiv. Pacienții cu pneumonie COVID-19 pot să dezvolte sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA), astfel că mulți dintre aceștia vor avea nevoie de ventilație mecanică, pentru a le susține procesul respirator.

Care sunt diferențele dintre pneumonia COVID-19 și pneumonia non-Covid?

Din punct de vedere al simptomatologiei, pneumonia COVID-19 poate fi similară cu alte tipuri de pneumonie virală. Din această cauză, este dificil de aflat cu ce tip de afecțiune ne confruntăm, fără confirmarea unei infecții cu SARS-Cov-2 sau fără un diagnosticul diferențial cu alte infecții respiratorii.

Un studiu care a comparat caracteristicile clinice ale pneumoniei COVID-19 cu alte tipuri de pneumonie, folosind scanarea CT și teste de laborator a arătat că pacienții cu pneumonie COVID-19 dezvoltă:

  • pneumonie care afectează frecvent ambii plămâni și nu, un singur plămân.
  • un aspect caracteristic de „sticlă măcinată” al plămânilor, vizualizabil prin scanare CT (poate lipsi).
  • o serie de parametri de laborator modificați, în special cei care evaluează funcția hepatică6.

Semnele și simptomele pneumoniei COVID-19 sunt similare cu simptomele altor etiologii ale pneumoniei și pot include: febră, frisoane, tuse (care poate fi productivă sau nu), dificultăți de respirație, durere pectorală în timpul tusei sau respirației, oboseală marcantă. Majoritatea cazurilor de COVID-19 implică simptome ușoare până la moderate. Persoanele cu simptome severe de COVID-19 pot prezenta forme mai grave de pneumonie. Simptomele pot include probleme de respirație și niveluri scăzute de oxigen. În cazurile critice, pneumonia poate evolua către SDRA. Aproximativ 15% dintre pacienții cu boală COVID-19 au nevoie de administrarea de oxigen, iar 5% dintre cazurile critice necesită ventilație mecanică.

Pneumonie – Diagnostic și Tratament

Obiectivele diagnosticului sunt de a identifica germenul care a declanșat afecțiunea, de a limita răspândirea acestuia la alte persoane, de a determina severitatea pneumoniei și de a impune un  tratament corespunzător. La un număr semnificativ de pacienți, este dificil să se determine cauza exactă a pneumoniei acute, iar tratamentul se bazează pe efectuarea unei anamneze a pacientului, experiența medicului, prezența anumitor tipuri de microorganisme în comunitate la momentul respectiv, cum ar fi gripa, precum și pe protocoalele stabilite pentru îngrijirea infecțiilor respiratorii inferioare. Dacă simptomele nu se ameliorează, atunci pot fi efectuate teste suplimentare pentru a ajuta la diagnosticarea cauzelor mai puțin frecvente ale pneumoniei.

Imagistică medicală – este utilizată pentru diagnosticarea și evaluarea pacienților cu pneumonie, radiografia pulmonară, tomografia computerizată și bronhoscopia fiind proceduri nelipsite din protocoalele medicale.

Teste de laborator – în funcție de istoricul medical al persoanei afectate și de semnele și simptomele prezente în momentul examenului fizic, pot fi efectuate mai multe teste de laborator pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic.

Hemograma – evaluează tipul și numărul de leucocite din sânge; rezultatele pot indica prezența unei infecții.

Profil metabolic bazal – panel de teste de sânge care ajută la determinarea gravității bolii și include: sodiu, potasiu, uree, creatinină, calciu, bicarbonat, clor, glucoză.

Gazometrie sanguină – măsoară pH-ul, cantitatea de oxigen (O2), dioxid de carbon (CO2) prezente într-o probă de sânge, de obicei dintr-o arteră, pentru a evalua funcția pulmonară.

Teste de laborator recomandate pentru suspiciune de pneumonie bacteriană:

Cultură din spută bacteriană și colorare Gram – teste primare cu rol în detectarea și identificarea cauzei pneumoniei bacteriene.

Hemocultura – reprezintă standardul de aur pentru detecţia microorganismelor din sânge, primordială în diagnosticul microbiologic al bacteriemiei, fungiemiei, endocarditei infecţioase sau a febrei de origine necunoscută. Hemocultura poate detecta şi infecţiile fluxului sangvin, asociate cu pneumonia, artrita septică şi osteomielita[1].

Mycoplasma pneumoniae – Anticorpi IgG, IgA, IgM – Determinarea combinată a anticorpilor specifici IgG, IgM și IgA facilitează diagnosticul serologic al infecției. 

Chlamydia pneumoniae – serologie : dozarea de anticorpi de tip IgA și IgG este utilă în diagnostic

Legionella pneumophila – serologie – diagnostic a unei infecții suspecte de Legionella.

Suspiciunea de pneumonie virală – teste de laborator:

Testele gripale rapide – utilizate pentru a ajuta la diagnosticarea unei infecții gripale (gripă) și, uneori, pentru a documenta prezența gripei în comunitate; testarea poate fi, de asemenea, utilizată pentru a identifica tipul și/ sau tulpina de gripă care cauzează infecția.

Virus respirator sincițial r (RSV) dozare de anticorpi tip IgG, IgA – contribuie la  diagnosticarea infecției cu acest virus, la persoanele cu simptome moderate până la severe ce afectează tractul respirator inferior. Se recomandă în primul rând la sugari (cu vârsta cuprinsă între șase luni și doi ani), persoanelor vârstnice și celor cu sistem imunitar compromis, cum ar fi cei care au o boală pulmonară preexistentă, sau cei care au suferit un transplant de organe.

Cultură și identificare fungi (cu antifungigramă după caz) – recomandate atunci când se suspectează o infecție fungică.

Analiza de lichid pleural – care ajută  la determinarea cauzei infecției8.

Teste pentru pneumonia din boala COVID-19

Diagnosticul bolii COVID-19 se efectuează folosind atât teste de laborator cât și teste de imagistică.

Există mai multe tipuri de teste de laborator pentru COVID-19. Testele pot fi utilizate pentru a detecta infecția activă sau pentru a detecta imunizarea.

Testul antigen COVID-19 (Virusul SARS-COV-2 – antigen) este un test de diagnostic rapid.

ARN viral SARS-CoV-2 – testul RT PCR COVID-19, este „Gold Standard-ul” utilizat pentru validarea diagnosticului de infecție cu SARS-Cov-2.

Evaluarea statusului imunologic al pacientului cu infecție SARS-CoV-2: profil evaluare status imun

Evaluarea statusului infecției SARS-Cov-2, post boală Covid-19: profil monitorizare post-COVID-19

Alte teste de laborator pot fi utile în evaluarea severității bolii: hemograma, profil metabolic bazal.

Imagistica medicală, (radiografia toracică sau tomografia computerizată – CT), poate fi utilizată ca parte a procesului de diagnosticare. Acest lucru ajută medicul să vizualizeze modificările apărute la nivelul plămânilor, care pot fi cauzate inclusiv de pneumonia COVID-19.

Tratament

Are ca obiectiv rezoluția infecției și prevenirea complicațiilor. Persoanele care au pneumonie  comunitara, pot fi tratate de obicei în ambulator (acasă) cu medicamente specifice germenilor cauzatori. Deși majoritatea simptomelor se ameliorează în câteva zile sau săptămâni, senzația de oboseală poate persista o lună sau mai mult. Tratamentele specifice depind de tipul și severitatea pneumoniei, vârsta și starea generală de sănătate. Se administrează antibiotice (pentru tratarea pneumoniei bacteriene), antitusive, antitermice sau analgezice, iar cazurile grave necesită spitalizare.

Tratamentul în pneumonia COVID-19 urmărește diminuarea tuturor factorilor care întrețin și exacerbează inflamația extinsă, dar și manifestările clinice declanșate și întreținute de aceasta, având ca obiectiv principal ameliorarea simptomelor și asigurarea unui aport corespunzător de oxigen. Cazurile severe pot necesita ventilație artificială9.


Referințe:

  1. https://labtestsonline.org/conditions/pneumonia
  2. https://www.webmd.com/lung/covid-and-pneumonia#2
  3. https://www.nature.com/articles/s41572-021-00259-0
  4. https://www.health.com/condition/pneumonia/covid-19-pneumonia
  5. https://www.healthline.com/health/coronavirus-pneumonia
  6. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pneumonia/symptoms-causes/syc-20354204
  7. https://www.health.com/condition/pneumonia/types-of-pneumonia
  8. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2020/11/Ghid_hemocultura_final_16.10.2020.pdf

icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda