Teste de laborator

Pachete de analize medicale

Planșa anatomică

Senzorul de sanatate

Teste de la A la Z A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Teste Laborator
Product categories
Pachete analize Plansa anatomica Quizz
< inapoi la lista

Creatinina lichid punctie

Denumire alternativa: Creat lichid punctie

Pret 10.00 lei

SKU: CH110 Durata 1 zile
* estimare valabilă doar pentru centrele din București
Lichid puncție

Determinarea creatininei din lichidul de puncție este recomandată în identificarea prezenței urinei in lichidele de drenaj peritoneal, abdominal sau pelvin; măsurarea capacității de ultrafiltrare a membranei peritoneale la pacienții supuși dializei peritoneale.

Produsii metabolici ai azotului sunt prezenti în concentrații mari în urină, comparativ cu cele din sânge și servesc ca biomarkeri surogat pentru identificarea scurgerilor de urină într-un anumit compartiment al organismului. Concentrațiile de creatinină sau azot ureic care depășesc pe cele din sânge sunt sugestive pentru prezența urinii.

Traumatismele, intervențiile chirurgicale abdominale sau pelvine pot duce la perforarea vezicii urinare sau la formarea fistulei urinare, cu acumularea excesivă de lichid peritoneal. Urinomul pleural descrie acumularea de urină în spațiile perirenale și retroperitoneale cauzate de leziuni ale tractului genito-urinar datorate traumatismului sau blocării tractului urinar din cauza calculilor, stricturilor, tumorilor, hipertrofiei benigne de prostată etc.

Creatinina este masurata si in lichidul de dializă peritoneală simultan cu cea din plasmă sau ser, în probele prelevate la 2 și/ sau 4 ore după instilarea dializatului. Raportul creatinina din lichid dializat versus cel din ser sau plasmă este calculat, avand valori mai mari la pacienții care prezintă rate mai rapide de transport.

Informații generale

Produșii metabolismului azotului sunt prezenți în concentrație crescută în urină, în comparație cu sângele și servesc ca biomarkeri surogat pentru identificarea scurgerilor de urină într-un anumit compartiment al organismului. Concentrațiile de creatinină sau azot din uree care depășesc concentrația identificată într-o probă de sânge, sugerează prezența urinei1.

Lichid de drenaj peritoneal, abdominal, pelvian: Traumatismele, precum și intervențiile chirurgicale abdominale sau pelvine pot duce la perforarea vezicii urinare sau la formarea de fistule urinare, cu acumularea excesivă de lichid peritoneal sau creșterea cantității de lichid peritoneal cauzată de scurgeri urinare intraperitoneale1,2.

Lichid pleural: Urinomul este definit ca fiind acumularea de urină în spațiile perirenale și retroperitoneale, cauzată de leziuni ale tractului genito-urinar datorate traumei sau blocării fluxului tractului urinar datorită existentei de calculi, stricturi, tumori, hipertrofiei benigne de prostată etc3. Rar, acest lichid se poate transloca în cavitatea pleurală provocând revărsat pleural, prin deplasarea urinei prin diafragmă sau prin comunicarea limfatică între spațiile retroperitoneale și pleurale, cauzată de presiunea crescută datorită urinomului. Urinotorax-ul descrie o acumulare de urină în spațiul pleural. Pacienții dezvoltă adesea simptome ca dispnee, dureri toracice, dureri abdominale și diureză redusă4.

Lichid de dializă peritoneală: Dializa peritoneală este un tip de dializă ambulatorie în care lichidul hiperosmotic este infuzat în cavitatea peritoneală a pacientului, peritoneul fiind  folosit ca membrană de dializă, ce favorizează difuzia moleculelor mici și apa liberă din circulație5. Testul de echilibrare peritoneală estimează rata transportului de soluție prin membrana peritoneală și capacitatea de ultrafiltrare. Creatinina este măsurată în lichidul de dializă peritoneală, precum și în plasmă sau ser, în probe prelevate la 2 și/sau 4 ore după instilarea dializatului.

Recomandări pentru determinarea creatininei din lichidele de puncție6

  • Identificarea prezenței urinei ca o cauză a acumulării de lichid într-un compartiment al corpului
  • Determinarea capacității de ultrafiltrare a membranei peritoneale la pacienții care primesc dializă peritoneală

Specimen recoltat6

  • Lichid peritoneal (peritoneal, abdominal)
  • Lichid pleural (pleural, toracic)
  • Lichid de dren
  • Pericardic
  • Dializat peritoneal

Recipient de recoltare –tub steril6

Prelucrare necesară după recoltare 6

  • Se centrifughează pentru a îndepărta orice material celular și se alicotează într-un flacon steril din plastic.
  • Se indică sursa specimenului și locația sursei pe etichetă.

Volum probă – 1 mL6

Cauze de respingere a probei 6

  • Specimen neînsoțit de datele de recoltare (sursă și numele)
  • Specimen icteric, hemolizat și lipemic
  • Specimen contaminat (anticoagulant sau aditiv, lichid amniotic, lapte matern, salivă, secreții nazale, spută, lichid sinovial, spălare bronhoalveolară (BAL) sau spălături bronșice, colostomie, ostomie, fecale, lichid spinal, secreții gastrice, urină, lichid vitros)

Stabilitate probă – timp de 7 zile la refrigerat6

Metodă – enzimatică6

Interpretare rezultate

Concentrațiile lichidului peritoneal, pleural și de dren trebuie comparate cu serul sau plasma. Raporturile fluid/ser de peste 1,0 sugerează că specimenul poate fi contaminat cu urină.6

Raportul dintre fluidul dializat peritoneal și creatinina serică poate fi calculat dintr-o succesiune de colectări cronometrate pentru a determina ratele de transport ale membranei peritoneale.6

Toate celelalte lichide: rezultatele trebuie interpretate în asociere cu creatinina serică și alte constatări clinice.6

 

 Bibliografie

  1. Wong MH, Lim SK, Ng KL, Ng KP (2012): Pseudo-acute kidney injury with recurrent ascites due to intraperitoneal urine leakage. Intern Med J.;42:848-849
  2. Austin A, Jogani SN, Brasher PB, et al (2017): The urinothorax: A comprehensive review with case series. Am J Med Sci.;354(1):44–53
  3. Toubes ME, Lama A, Ferreiro L, et al (2017): Urinothorax: a systematic review. J Thorac Dis.;9(5):1209-1218
  4. Block DR, Florkowski CM: Body fluids. In: Rafai N, Horvath AR, Wittwer CT. eds. Tietz Textbook of Clinical Chemistry and Molecular Diagnostics. 6th ed. Elsevier;2018chap 43
  5. Schnobrich, M. R., Gordon, D. L., Scoggin, C. F., Bradecamp, E. A., & Canisso, I. F. (2017). Creatinine concentrations of accumulated intrauterine fluid to confirm the clinical diagnosis of urometra in mares. The Veterinary record, 180(12), 304. https://doi.org/10.1136/vr.104115
  6. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com [Accesat la data de 05.07.2021]

 

< inapoi la lista

Pret 10.00 lei