Excreția fracționată a acidului uric

Informații generale: Excreția fracționată a acidului uric (FEUA – Fractional Excretion of Uric Acid)

Acidul uric reprezintă produsul final al degradării purinelor, excretat în principal pe cale renală. Modificările în echilibrul seric de acid uric – hiperuricemie sau hipouricemie – pot avea la bază diverse cauze: producție excesivă, dietă, medicamente sau disfuncții renale.

Evaluarea singulară a nivelului seric de acid uric nu oferă întotdeauna suficiente informații privind mecanismele implicate (reabsorbţie excesivă, secreţie tubulară modificată, excreție redusă).
În acest context, excreția fracționată a acidului uric (FEUA) are un rol esențial, întrucât reflectă capacitatea rinichiului de a elimina acidul uric, exprimând proporția din încărcătura filtrată glomerular care este efectiv excretată urinar.

Formulă:

Mecanisme

• În mod normal, o parte semnificativă din uratul filtrat este reabsorbit în tubii proximali; excreția este relativ scăzută, indicând echilibrul între reabsorbție și secreție.
• Factori care cresc FEUA: diuretice care inhibă reabsorbția acidului uric, volume plasmatice crescute, anumite variante genetice de transportori urici (ex. SLC2A9, SLC22A11) care scad reabsorbția.
• Factori care scad FEUA: reabsorbția excesivă (în hipouricemie renală), scăderea debitului renal sau disfuncții tubulare, utilizarea unor medicamente (ex. diuretice în anumite situații clinice paradoxale) sau stări metabolice care favorizează retenția uratului.

Valoare clinică

• Diagnosticul diferențial al hipo-/hiperuricemiei: FEUA ajută să se diferențieze dacă un nivel crescut de acid uric este cauzat de excreția redusș sau reabsorbția modificată. De asemenea, în hiponatremie-SIAD vs alte cauze, FEUA poate fi util.
• Guta și hiperuricemia: în studiul „Population-specific factors associated with FEUA”, s-a demonstrat că varianta genetică + factori clinici precum sexul, indicele de masă corporală, utilizarea diureticelor contribuie la variația FEUA; astfel, pacienții cu valoare FEUA scăzută au o reabsorbție crescută, ceea ce poate agrava hiperuricemia.
• Evaluarea stării funcționale renale: deteriorarea tubulară sau disfuncția renală poate modifica FEUA, ceea ce are implicații în boli renale cornice.
• Managementul medicației: FEUA poate fi utilizat pentru a ghida tratamentul hyperuricemiei, stabilind dacă este util un uricosuric vs un agent care reduce producția de acid uric, dacă rinichiul excretă eficient uratul.

Recomandări de testare

• Cazuri de hiperuricemie neexplicată, pentru diferențiere între cauzele renale vs non-renale (reabsorbție excesivă vs producție crescută). 
• Pacienți cu gută, pentru situațiile în care tratamentul trebuie adaptat în funcție de modul renal de excreție a acidului uric. 
• Evaluarea pacienților cu disfuncție renală, sau care asociază semne de boală tubulară, pentru a detecta modificări ale reabsorbției/excreției uratului. 
• Evaluare în dinamică — pentru a observa modificarea FEUA sub tratamente (ex. uricosurice) sau alte intervenții (dietă, hidratare).

Pregătirea pacientului:

 a) à jeun (ideal) sau un repaos de minim 4 ore înainte de recoltare

Recipient de recoltare: a) vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator; b) eprubetă pentru urină

Specimen recoltat: a) sânge venos; b) urină spontană (preferabil prima urină de dimineață)

Prelucrare necesară după recoltare: a) se separă serul prin centrifugare: b) nu este necesară;

Cantitate necesară: a) minimum 1 mL ser; b) 10 mL

Cauze de respingere a probei: a) ser intens hemolizat,lipemic sau puternic contaminat bacterian; b) specimen care nu a fost păstrat la 2- 8°C; utilizarea de conservanți (produc interferențe)

Stabilitate probă: a) serul este stabil 5 zile refrigerat la 2-8°C; b) proba de urină este stabilă 3 zile refrigerată la 2-8°C

Interpretare

• Nu există un interval universal de referință acceptat pentru FEUA; valorile normale pot varia conform populației, vârstei, sexului, stării renale și etniei.
• FEUA trebuie interpretată întotdeauna în dinamică și în context clinic, mai ales la pacienții cu insuficiență renală cronică, unde adaptările compensatorii pot modifica semnificativ valorile.

Limite și interferențe 

• Diureticele, starea volumului extracelular, dieta bogată în purine, medicamentele care alterează transporteri de urat pot modifica semnificativ FEUA.
• În insuficiența renală avansată, valoarea FEUA poate fi mai dificil de interpretat datorită filtrării remanente reduse și adaptărilor compensatorii.
• Rezultatul trebuie integrat cu evaluarea clinică generală, parametrii serici/urinari și, dacă este necesar, teste genetice.

Referințe:

1. Bassi V, et al. “The Role of Fractional Excretion of Uric Acid in Differential Diagnosis of Hyponatremia” (PMC7243088), Frontiers in Nephrology / journal etc. PMC
2. Narang RK, Vincent Z, Phipps-Green A, et al. “Population-specific factors associated with fractional excretion of uric acid” – Arthritis Research & Therapy, 2019. BioMed Central
3. Asahina Y, et al. “Association between urinary uric acid excretion and kidney disease progression” (PMC10907602), 2024. PMC
4. Fenske W, et al. “Value of Fractional Uric Acid Excretion in Differential Diagnosis of Hyponatremia” – The Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism, 2008. Oxford Academic

Vezi tot conținutul

Vezi mai puțin