Teste de laborator

Pachete de analize medicale

Planșa anatomică

Teste de la A la Z A B C D E F G H I J K L M N O Q R S T U V W X Y Z
Teste Laborator
Product categories
Pachete analize Plansa anatomica
< inapoi la lista

Frotiu de sânge periferic

Pret 32,00 lei

SKU: HE99 Durata 1 zile*
* estimare valabilă doar pentru centrele din București
sânge venos

Informații generale

Examinarea atentă a frotiului de sânge bine efectuat este o parte importantă a evaluării bolilor hematologice. Deși un diagnostic specific poate fi sugerat de datele furnizate de hemograma automată, unele boli pot avea un număr normal de celule, dar morfologie celulară anormală. Frotiul de sânge constituie un mijloc valoros în diagnosticul și evaluarea anemiei, anomaliilor eritrocitare ereditare, infecțiilor, inflamațiilor, leucemiilor și altor boli limfo- și mieloproliferative etc.

Indicații :

  • Anumite semnale de avertizare indicate de analizorul automat privind unul/mai mulți parametri ai hemogramei automate: deviere la stânga, limfocite atipice, blaști, eritroblaști, schizocite, agregate trombocitare.
  • Dacă există indicații clinice/au existat modificări anterioare ale frotiului de sânge.
  • Obținerea în continuare de indicații diagnostice bazate pe morfologia celulelor sanguine.
  1. Evaluarea eritrocitelor pe frotiu:
  • Dacă nu se aplică “regula lui 3” [Nr. Er (x106/µL) x 3 = Hb (g/dL) x 3 = Hct (%)].
  • Verificarea valorilor indicilor eritrocitari (VEM, HEM, RDW), dacă există dubii că analizorul automat a indicat valorile corecte; verificarea prezenței de dublă populație eritrocitară indicată de histogramă.
  • Evaluarea morfologiei eritrocitare: anemie normocitară normocromă cu reticulocitoză, anemie macrocitară cu RDW crescut, anemie microcitară hipocromă medie/severă cu număr crescut de eritrocite.
  • Eritrocitoză: Hb >18 g/dL la femeie și >19 g/dL la bărbat.
  1. Evaluarea trombocitelor pe frotiu:
  • Verificarea numărului de trombocite indicat de analizor: trombocite <100×103/µL sau >1×106/µL.
  • Evaluarea morfologiei trombocitare (dacă un VTM crescut corespunde prezenței de trombocite gigante/prezenței de agregate trombocitare, care ar putea interfera cu numărul de trombocite și posibil și cu numărul de leucocite).
  1. Evaluarea leucocitelor pe frotiu:
  • Verificarea numărului de leucocite și formulei leucocitare indicate de analizor: leucocitoză cu neutrofilie cu nr. de leucocite >13000 la adult, leucocitoză la copii, limfocitoză >5000/µL la adult, limfocitoză la copii, eozinofilie >1500/µL, monocitoză >1300/µL, bazofilie absolută, neutropenie <1000/µL, pancitopenie.
  • Efectuarea formulei leucocitare, dacă aceasta nu a fost indicată de analizor.
  • Detectarea de celule anormale8.

Pregătire pacient – vezi hemograma completă.

Specimen recoltat și recipient de recoltă – frotiul de sânge poate fi efectuat din proba de sânge venos recoltată pentru hemogramă (vacutainer cu K2 sau K3-EDTA)/sânge capilar neanticoagulat obținut direct din deget4.

Cantitate recoltată – o picătură de sânge de mărime medie4.

Prelucrare necesară după recoltare (4): frotiul se poate efectua pe lamele (22×22 mm) sau lame de sticlă (frotiul cu franjuri) care trebuie să fie bine uscate, degresate și fără praf/scame. Picătura de sânge este întinsă pe suprafața lamei/lamelei și este uscată la aer. Frotiurile efectuate pe lamele asigură o distribuție uniformă a sângelui pe suprafața lamelei; pe de altă parte lamele de sticlă sunt mai puțin fragile, fiind mai ușor de manevrat și etichetat, dar prezintă o incidență crescută de acumulare a leucocitelor de dimensiuni mari pe marginile frotiului și în franjuri.

Un frotiu de calitate acceptabilă trebuie să fie de ~3 cm lungime, 2 cm lățime, întins uniform, cu o margine de franjuri scurtă (<0.3 cm), o arie de citire în mijloc de 1-1.5 cm și o arie groasă de lungime similară la celălalt capăt.

După uscare frotiurile sunt fixate cu metanol anhidru și colorate May-Grunwald-Giemsa. Colorantul conține albastru de metilen (convertit la azur metilen cu acid bicromat) și eozină. Azur metilen este un colorant bazic care colorează în albastru-violet componentele celulare acide (acizi nucleici, proteine), iar eozina reacționează cu elementele celulare bazice conferind tentă roz-roșiatică componentelor citoplasmatice și hemoglobinei. În funcție de proprietățile lor granulațiile leucocitare se colorează diferit permițând analiza lor morfologică: granulațiile neutrofilelor sunt ușor bazice  și se colorează slab cu componentul azurofil, granulațiile eozinofilelor conțin un derivat puternic bazic și se colorează intens cu eozină, iar granulațiile bazofilelor conțin predominant proteine acide și se colorează în albastru închis-violet4;5.

Stabilitate probă – frotiurile efectuate din tuburile pentru hemogramă trebuie efectuate în primele 2-3 ore de la recoltare. Frotiurile fixate în metanol sunt stabile necolorate cel puțin 1 an fără scăderea calității1;4.

Cauze de respingere a probei – vezi hemograma. Sunt de asemenea neadecvate examinării frotiurile prea groase /prea subțiri, frotiurile efectuate pe lame de sticlă care nu au franjuri, frotiurile incorect colorate/cu precipitate de colorant4.

Metodă examinare microscopică, inițial la putere mică (cu obiectivul de 10x/20x) pentru aprecierea colorației și distribuției celulare; de asemenea se poate face o estimare a numărului de leucocite, precum și a prezenței de elemente celulare anormale (blaști, eritroblaști), agregate trombocitare, aglutinate eritrocitare/rulouri. Apoi frotiul se examinează cu obiectivul de 100x cu imersie, fiecare tip celular find evaluat pentru anomalii cantitative și calitative4;5;6.

Valori de referință – absente anomalii morfologice4.

Semnificație clinică

I. Aprecierea eritrocitelor pe frotiu: eritrocitele sunt evaluate pentru variații de mărime, formă, distribuția hemoglobinei și prezența de incluzii intracelulare. Examinarea optimă a morfologiei eritrocitare se face într-o arie a frotiului în care hematiile sunt așezate una lângă alta, dar nu se suprapun. În mod normal eritrocitele apar de formă rotundă, anucleate, uniforme ca mărime și formă, cu un diametru mediu de 7-8 µm (comparabil cu nucleul unui limfocit mic), cu o zonă palidă centrală care nu depășește 1/3 din diametrul celulei, înconjurată de o ramă roșu-portocalie de hemoglobină5.

Anomalii morfologice eritrocitare1;3;5;9

Anomalie morfologică

Descriere

Boli asociate

1. Anizocitoză Variația anormală a mărimii

eritrocitelor

Vezi hemograma: RDW

crescut

2. Microcite Diametru <6 µm Vezi hemograma: VEM

scăzut, clasificarea anemiilor microcitare

3. Macrocite Diametru >9 µm, fără zonă

palidă centrală (celule bine umplute cu hemoglobină)

Vezi hemograma: VEM crescut, clasificarea anemiilor macrocitare, anemia megaloblastică
4. Macroovalocite Diametru >9 µm, ovale Anemie megaloblastică, chimioterapie
5. Hipocromie Creșterea zonei palide centrale (scăderea concentrației de Hb) Anemii microcitare
6. Eritrocite “în țintă” (codocite) Celule cu o zonă centrală și o ramă periferică de hemoglobină și un inel palid între ele – de obicei sunt hipocrome (distribuție anormală a Hb, creșterea suprafeței membranare în raport cu volumul celular) Boli hepatice, icter obstructiv, talasemie și alte hemoglobinopatii, postsplenectomie, anemie feriprivă, artefacte
7. Policromatofilie De obicei macrocite care apar colorate albastru-gri (conțin material nuclear rezidual) Reticulocitoză (vezi hemograma)
8. Poichilocitoză Variații ale formei eritrocitare Anumite forme au semnificație diagnostică
9. Sferocite Celule sferice, bine colorate, fără zonă palidă centrală, de obicei de dimensiuni scăzute (microsferocite) (scăderea suprafeței membranare în raport cu volumul celular) Sferocitoză ereditară, anemie hemolitică imună, injurie termică, hipofosfatemie, în număr mic în orice anemie hemolitică și în transfuzia de sânge conservat
10. Ovalocite (eliptocite) Celule ovale, alungite Anemie feriprivă, eliptocitoză ereditară (>25% din eritrocite)
11. Leptocite Celule plate, subțiri, hipocrome Boli hepatice obstructive, talasemie, anemie feriprivă (“celule în formă de creion”)
12. Stomatocite Celule cu zona palidă centrală în formă de fantă/cupă/gură Stomatocitoză ereditară, boală Rh nul, alcoolism, boli hepatice, anemie hemolitică imună, artefacte
13. Hematii “în picătură” (dacriocite) Celule în formă de lacrimă Mielofibroză, anemie mieloftizică, talasemie, anemie megaloblastică
14. Hematii “în seceră” (drepanocite) Celule bipolare, spiculate, ascuțite la ambele capete Boala cu HbS (anemia falciformă)
15. Schizocite Celule fragmentate, distorsionate, cu două/trei capete ascuțite (în formă de triunghi, coif) Anemie hemolitică microangiopatică, valvulopatii severe/proteze valvulare, posttransplant medular, rejet de grefă renală, arsuri severe, hemoglobinurie de marș, anemie megaloblastică, anemie feriprivă severă
16. Echinocite (eritrocite crenelate) Celule cu prelungiri scurte, spiculate, regulate și paloare centrală păstrată (se pot asocia cu alterarea lipidelor membranare) De obicei artefacte; uremie, ulcer hemoragic, carcinom gastric, deficit de piruvat kinază
17. Acantocite Celule cu prelungiri de lungime variabilă, neregulate și fără zonă palidă centrală (alterarea lipidelor membranare) Abetalipoproteinemie, boli hepatice parenhimatoase (ciroză), postsplenectomie, malabsorbție, hemoliză
18. Celule “mușcate” (degmacite) Celule care prezintă lipsa unei zone semicirculare dintr-o margine (corpi Heinz îndepărtați în splină) Deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenază, hemoliză indusă de medicamente oxidante
19. Punctații bazofile Incluzii punctiforme bazofile (precipitare de material nuclear/mitocondrii degenerate/siderozomi) Grosolane: intoxicație cu plumb, talasemie

Fine: diferite anemii

20. Inele Cabot Incluzii circulare, fine, bazofile (material nuclear rezidual) Postsplenectomie, anemii hemolitice, anemie megaloblastica
21. Corpi Howell-Jolly Incluzii dense, sferice, bazofile, de obicei unice (material nuclear rezidual) Postsplenectomie, anemii hemolitice, anemie megaloblastică, talasemie, hiposplenism, anemie falciformă
22. Corpi Pappenheimer Granulații bazofile, dense, mici (siderozomi/mitocondrii reziduale) Anemii sideroblastice, intoxicație cu plumb, postsplenectomie, hiposplenism, supraîncărcare cu fier
23. Rulouri Agregate eritrocitare asemănătoare cu un “fișic de monede” Paraproteinemie
24. Agregate eritrocitare Boala aglutininelor la rece
25. Eritroblaști/normoblaști Eritrocite nucleate Anemii hemolitice, boli mieloproliferative, anemie mieloftizică, hematopoieză extramedulară, anemie megaloblastică, orice anemie severă
26. Incluzii parazitare Prezență de trofozoiți, schizonți/leishmanii Malarie, leishmanioză

 II. Aprecierea trombocitelor pe frotiu: Se apreciază numărul și morfologia trombocitară. Trombocitele normale apar ca mici fragmente citoplasmatice de culoare albastru-deschis cu granulații mici azurofile (roșu-purpurii) difuze, cu diametrul de 2-4 µm, de formă rotund-ovalară. Numărul de trombocite poate fi estimat pe frotiu: prezența lor în număr de 8-20 pe câmpul de imersie/~1 trombocit la 10-30 de eritrocite exclude trombocitopenia. Pe frotiul de sânge capilar neanticoagulat trombocitele apar aglutinate/agregate, neuniform distribuite1;5;6.

            Anomalii morfologice trombocitare:

  1. Trombocite agranulare: apar gri/albastru-pal și sunt întâlnite în special în sindroamele mielodisplazice și hairy cell leukemia1.
  2. Agregate trombocitare: se pot datora prezenței de microcoaguli în probă/aglutinare indusă de EDTA/aglutinine la rece (pot determina pseudotrombocitopenie).
  3. Satelitism plachetar: este un fenomen in vitro indus de EDTA, fiind determinat de un factor plasmatic IgG/IgM; trombocitele apar atașate pe suprafața granulocitelor neutrofile, unele dintre acestea fiind chiar fagocitate (poate cauza falsă trombocitopenie)1.
  4. Macrotrombocite: au diametrul >4 µm și apar în prezența unui turn-over trombocitar crescut (purpură trombocitopenică idiopatică), dar și în alte condiții (vezi hemograma, VTM crescut). Un număr mic de macrotrombocite poate apărea pe frotiul normal.
  5. Trombocite gigante: cu dimensiuni comparabile cu cele ale eritrocitelor, apar în sindroamele mieloproliferative.
  6. Trombocite cu forme bizare, cu granulații grosolane/dispuse dens în centrul celulei pot apărea în boli mieloproliferative, în special în faza preleucemică sau postsplenectomie5.
  7. Fragmente de megakariocite circulante pot apărea în sindroame mieloproliferative, dislocare medulară prin diverse procese patologice.

III. Aprecierea leucocitelor pe frotiu: sunt analizate morfologia și distribuția leucocitelor. O estimare a numărului de leucocite se poate face prin scanarea frotiului cu un obiectiv de putere mică:

                                                 nr. mediu de leucocite/câmp

                                               —————————————- x 103/µL

                                                                      4

Trebuie identificate și numărate cel puțin 100 de celule pentru efectuarea formulei leucocitare. Leucocitele prezente în mod normal pe frotiu sunt neutrofilele, eozinofilele, bazofilele, limfocitele și monocitele.

Prezența de precursori mieloizi (metamielocite, mielocite, promielocite, blaști)/devierea la stânga a formulei leucocitare este anormală și apare în infecții bacteriene, intoxicații, necroze tisulare, hemoragie, hemoliză, carcinoame, reacții leucemoide, sindroame mieloproliferative cronice etc1;2;3;5;6;8.

Tabloul leucoeritroblastic constă în prezența în sângele periferic de precursori mieloizi și normoblaști (eritroblaști), de obicei ortocromatofili, indiferent de numărul de leucocite. Cauze:

  • Măduvă osoasă normală: nou-născuți, infecții severe, postsplenectomie, hemoliză acută, hemoragie severă, talasemie intermedia și majoră, anemie megaloblastică, anemie feriprivă severă, anemie falciformă, boli pulmonare și cardiace cronice, boli hepatice.
  • Infiltrare medulară: boli mielo- și limfoproliferative acute și cronice, sindroame mielodisplazice (preleucemice), boli granulomatoase (tuberculoză, fungi), metastaze medulare, mielofibroză1;5.

Anomalii morfologice ale leucocitelor

Anomalie morfologică

Descriere

Boli asociate

Anomalii ale granulocitelor1;5;6;7

1. Anomalia Pelger-Huët Nucleu hiposegmentat, cu un lob sau bilobat/”în formă de clopot/pince-nez”, cu cromatină grosolană Ereditară sau dobândită – “pseudo-Pelger” sugestivă pentru prezența de modificări mielodisplazice; cel mai frecvent se asociază cu leucemia mieloidă acută sau cronică și cu metaplazia mieloidă; ocazional a fost observată în mixedem, enterită acută, agranulocitoză, mielom multiplu, metastaze medulare, reacții medicamentoase (colchicină), leucemie limfocitară cronică
2. Hipersegmentare nucleară >5% din neutrofile cu 5 lobi/1% cu 6 lobi Anemie megaloblastică, hipersegmentare ereditară, infecții cronice
3. Granulații toxice Granulații grosolane, purpurii/negre Infecții bacteriene, stări de fază acută, administrarea de factori de creștere granulo-monocitari
4. Neutrofile hipo-/agranulare Boli mielodisplazice
5. Corpi Döhle Incluzii citoplasmatice mici, albastre/gri, izolate/grupate, de obicei localizate la periferia celulei (constau din reticul endoplasmic și granule de glicogen) Sarcină, infecții, arsuri, boli mielodisplazice, anomalia May-Hegglin (ereditară, asociază trombocitopenie și trombocite gigante), administrarea de factori de creștere
6. Anomalia Alder-Reilly Granulații azurofile și bazofile mari, proeminente, asemănătoare granulațiilor toxice (pot fi prezente și în limfocite și monocite) Ereditară, pacienți cu anomalii osoase și ale cartilajului, mucopolizaharidoze
7. Sindromul Chédiak-Higashi Incluzii eozinofile prezente și în alte leucocite (lizozomi giganți) Ereditar (albinism parțial ocular și cutanat, susceptibilitate la infecții piogene și tendință de sângerare), unele cazuri de leucemie acută mieloidă
8. Vacuolizări citoplasmatice Infecții, chimioterapie, boli hematologice sistemice, anomalia Jordan

Anomalii ale limfocitelor1;3;6;9

1. Limfocite reactive (limfocite atipice, stimulate, transformate, virocite, celuleDowney) Celule mari (10-30 µm diametru), cu citoplasmă abundentă, cu diferite grade de bazofilie, uneori mai bazofilă pe margini, cu margini neregulate ce pot fi indentate de hematiile și trombocitele adiacente, cu număr crescut de granulații azurofile, uneori cu mici vacuole citoplasmatice, cu nucleu oval/reniform/neregulat, ce poate fi localizat excentric, uneori cu cromatină laxă și nucleol proeminent Mononucleoză infecțioasă, infecții cu CMV, hepatită A, diferite infecții virale (infecții respiratorii superioare, rubeolă, rujeolă, varicelă, oreion), postvaccinare, după transfuzii multiple, boala serului, reacții alergice, de hipersensibilizare și autoimune, reacția grefă contra gazdă, după contraceptive orale, infecție HIV, meningită limfocitară, bruceloză, tuberculoză, sifilis, infecții cu Mycoplasma pneumoniae, toxoplasmoză, malarie, babesioză

Pot fi prezente până la 12% la persoanele sănătoase

2. Umbre nucleare Artefacte care reprezintă nuclei dezintegrați proveniți din limfocite fragile În număr mare în leucemia limfocitară cronică
3. Limfo-plasmocite, celule Türk Celule medii-mari, cu citoplasmă moderată, intens bazofilă, cu o arie clară perinuclear, nucleu rotund, cu cromatină condensată, grosolană, densă, uneori cu nucleoli Pot apărea ocazional pe frotiurile normale, de obicei apar în conjuncție cu limfocitele reactive
4. Plasmocite Celule cu raport nucleo-citoplasmatic scăzut, cu citoplasmă intens bazofilă, uneori albastru-gri, frecvent cu vacuole (denumite celule Mott dacă vacuolele sunt numeroase), cu o zonă clară adiacentă nucleului, nucleu excentric, cu cromatină densă, uneori cu aspect de “roată cu spițe” Condiții benigne: infecții bacteriene și virale cronice, alergii, hipersensibilizări, imunizări, condiții cu gamaglobuline serice crescute, mononucleoză infecțioasă, sarcoidoză, boli de colagen, malarie

Condiții maligne: mielom multiplu, leucemia cu plasmocite, unele neoplazii

Celule leucemice1;3;9

1. Celule blastice (mieloblaști, limfoblaști, monoblaști), promielocite atipice Celule cu raport nucleo-citoplasmatic crescut, nucleul ocupând >80% din celulă, cu cromatină laxă, în general cu unul/mai mulți nucleoli; pot avea în citoplasmă granulații azurofile sau corpi Auer – incluzii liniare roșu-purpurii care reprezintă granulații azurofile coalescente (mieloblaștii, promielocitele atipice) sau vacuole (limfoblaștii) Leucemie acută mieloblastică/limfoblastică
2. Prolimfocite Celule cu raport nucleo-citoplasmatic mai mic decât limfocitul matur și mai mare decât limfocitul reactiv, citoplasmă în cantitate medie, moderat bazofilă, fără incluziuni, nucleu cu cromatină semidensă, un singur nucleol mic/mediu poate fi vizibil Unele pot fi limfocite reactive; <10% din limfocite pot fi prezente în leucemia limfocitară cronică (în special la cei cu infecții sau în fază terminală); leucemia prolimfocitară acută (>55% prolimfocite care prezintă un singur nucleol distinct)
3. Celule păroase (hairy cells) Celule cu citoplasmă abundentă, gri/albastru-deschis, cu margini neregulate (zdrențuite, spiculate), nucleu cu cromatină mai fină decât limfocitul matur, rar cu un nucleol mic Hairy Cell Leukemia
4. Celule limfomatoase Celule aberante cu morfologie variabilă în funcție de tipul de limfom și de la caz la caz, uneori cu morfologie similară limfoblaștilor (limfom limfoblastic), limfocitelor mature (limfomul cu limfocite mici), pot prezenta nucleu incizat/indentat/clivat/convolut (în special limfoamele cu celula T), uneori cu nucleol proeminent (limfomul cu celulă mare, limfomul imunoblastic) Faza leucemică a limfoamelor maligne

Valori de alertă clinică:

  1. Prezența de anomalii eritrocitare marcate fără o cauză cunoscută constituie o indicație pentru investigații hematologice mai amănunțite.
  2. Tabloul leucoeritroblastic la adult și prezența de celule atipice sunt sugestive pentru boli medulare severe și trebuie evaluate în continuare prin examen de măduvă osoasă1;3.

Limite și interferențe:

1. Care țin de colorație

  • Celulele sunt colorate excesiv în albastru: timp prea lung de colorare, buffer prea alcalin (incorect preparat/vechi), frotiuri vechi/frotiuri prea groase. Colorația poate fi îmbunătățită prin spălarea rapidă și intensă cu apă distilată.
  • Aria dintre celule este colorată: spălare inadecvată a lamei, sânge recoltat pe heparină/posibilă paraproteinemie.
  • Colorația apare prea roz/roșie: buffer prea acid, timp prea scurt de colorare/spălare excesivă a lamei4;5.

2. Care țin de tehnica de efectuare a frotiului

  • Distribuție anormală a leucocitelor, cu dispunerea leucocitelor de dimensiuni mari pe marginile frotiului și în franjuri. De asemenea leucocitele de pe margini pot apărea mai mici decât în mod normal (contractate)/rupte. În particular celulele neoplazice se pot rupe datorită presiunii mecanice excesive. Există variații mari statistice ale formulei leucocitare manuale în special dacă este efectuată numărătoarea pe 100 de celule și în prezența leucopeniei3;4;5.

3. Artefacte determinate de EDTA, în special în probele vechi

  • Artefacte ale eritrocitelor: hematii crenelate, hematii “în țintă”, stomatocite.
  • Trombocitele pot apărea mărite, mai slab colorate și fără granulațiile azurofile caracteristice.
  • Artefacte ale leucocitelor: vacuolizări/rupturi citoplasmatice, kariorexis nuclear. Monocitele apar cu numeroase vacuole și/sau nucleu neregulat lobulat.
  • Limfocitele reactive continuă să se modifice morfologic pe măsură ce stau în probele cu EDTA, nucleul devenind convolut, iar citoplasma lărgită și/sau vacuolată (ar putea fi confundate cu celulele limfomatoase).
  • Nucleul limfoplasmocitelor poate deveni convolut/”în formă de frunză de trifoi” 3;4;5.

 

 Bibliografie

  1. Bartl R, Thomas L. Blood Cell Differential Count. In Clinical Laboratory Diagnostics, First Edition, Frankfurt/Main, 1998, 509-517.
 2.  DeMott W, Tilzer L. Hematology. In Laboratory Test Handbook, 3rd Edition, Hudson (Cleveland), 1994, 517-618.
 3.  Fischbach F, Dunning M. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests,Philadelphia, 2004, 38-161.
 4.  Laborator Synevo. Referințele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.
 5.  Perkins S. Examination of the Blood and Bone Marrow. In Wintrobe’s Clinical Hematology,Philadelphia, 2004, 3-21.
 6.  Shafer J, Canadian Society of Laboratory Technologist Congress,Winnipeg,Manitoba, June 16 to 20, 1996, Workshop Manual, 1, 37-40, 43-44, 53, 55-60, 67-71, 79-82.
 7.  Skubitz K, Qualitative Disorders of Leukocytes. In Wintrobe’s Clinical Hematology,Philadelphia, 2004, 1801-1813.
 8.  Thomas L. Hematopoiesis. In Clinical Laboratory Diagnostics, First Edition, Frankfurt/Main, 1998, 463-469.
 9.  Wallach J. Afecțiuni hematologice. În Interpretarea testelor de diagnostic, Ed VII, Trad Ionescu R, Dragomir M, Ed. Științelor Medicale, Buc, 458, 462-464.

 

< inapoi la lista

Pret 32,00 lei