Trombocite crescute (Trombocitoza) - Cauze & Tratament pentru trombocite mărite

Trombocitoza reprezintă o creștere anormală a numărului de trombocite (plachete) din sânge, celule esențiale în coagularea sanguină.

În funcție de origine, aceasta poate fi:

  Primară (trombocitemie esențială): o tulburare hematologică rară, în care măduva osoasă produce exces de trombocite din cauza unor mutații genetice, cum ar fi JAK2, CALR sau MPL. Această formă poate crește riscul de tromboze sau hemoragii, necesitând monitorizare medicală atentă și, uneori, tratament specific.

  Secundară sau reactivă: numărul trombocitelor crește ca răspuns la un factor extern, cum ar fi infecții, inflamații, anemie, tratamente medicamentoase, intervenții chirurgicale sau absența splinei. În majoritatea cazurilor, trombocitoza reactivă este temporară și nu necesită tratament specific.

Ce sunt trombocitele?

Trombocitele, cunoscute și sub denumirea de plachete sanguine, sunt celule mici, fără nucleu, produse în măduva osoasă, fiind fragmentele unor celule mari numite megacariocite. Rolul lor principal este menținerea coagulării normale a sângelui. În mod normal, numărul de trombocite din sânge se situează între 150.000 și 450.000 pe microlitru de sânge. Valorile pot varia ușor în funcție de laborator, dar menținerea în acest interval este importantă pentru echilibrul dintre oprirea hemoragiilor și prevenirea formării excesive de cheaguri. Trombocitele au o durată de viață relativ scurtă, de aproximativ 7–10 zile, fiind apoi îndepărtate din circulație, în principal de splină.

Pe lângă funcția lor esențială în coagulare, trombocitele eliberează substanțe chimice care ajută la repararea țesuturilor și pot influența procese inflamatorii și imune.

Ce rol au trombocitele în organism?

Când un vas de sânge este lezat, trombocitele se activează, își modifică forma și agregă, formând un „dop” temporar la locul leziunii. Acest proces, numit hemostază primară, este primul pas în vindecarea rănilor.

Pe lângă oprirea sângerărilor, trombocitele:

• Eliberează substanțe chimice (factori de creștere și molecule semnal) care atrag alte celule implicate în repararea țesuturilor;
• Contribuie la procesele inflamatorii și imune, ajutând organismul să răspundă la infecții sau leziuni;
• Participă la menținerea funcționării normale a vaselor de sânge prin interacțiuni cu celulele care căptușesc pereții vaselor (celulele endoteliale).

Un nivel echilibrat de trombocite este vital pentru menținerea homeostaziei sanguine: un nivel scăzut de trombocite poate duce la sângerări prelungite, iar un număr crescut poate favoriza formarea de trombi cu potențial de obstrucție a fluxului sanguin către organe vitale.

Trombocite - Valori normale

Numărul de trombocite din sânge se măsoară în hemogramă completă și este exprimat în trombocite pe microlitru (µL) de sânge. În mod normal, valorile se situează între 150.000 și 450.000 trombocite/µL.

Valorile pot varia ușor în funcție de laborator, vârstă și anumite condiții fiziologice. De exemplu, femeile însărcinate sau persoanele aflate în convalescență după o boală pot avea fluctuații temporare ale numărului de trombocite.

Este important de reținut că o singură valoare modificată nu indică întotdeauna o boală; medicul va corela rezultatele cu istoricul medical, simptomele și alte investigații.

Trombocite crescute - Ce înseamnă?

Trombocitele crescute, cunoscute medical sub termenul de trombocitoză, înseamnă că numărul de plachete sanguine din sânge depășește limita superioară a valorii normale, adică peste 450.000 trombocite/µL de sânge.

Un număr crescut de trombocite nu înseamnă întotdeauna o boală gravă, dar poate fi un semnal important pentru investigații suplimentare. În funcție de cauză, medicul poate recomanda monitorizare, analize suplimentare și, dacă este necesar, tratament pentru prevenirea complicațiilor, cum ar fi formarea cheagurilor de sânge.

Trombocite crescute - Simptome

În multe cazuri, trombocitele crescute (trombocitoza) nu provoacă simptome și sunt descoperite întâmplător la analize de rutină. Totuși, atunci când numărul lor este foarte mare sau când cauzează complicații, pot apărea manifestări precum:

• Simptome legate de formarea cheagurilor de sânge: durere, umflare și roșeață la nivelul membrelor (tromboză venoasă profundă), dureri toracice sau dificultăți de respirație (posibil semn de embolie pulmonară).
• Simptome neurologice: dureri de cap, amețeli, tulburări de vedere, slăbiciune sau amorțeală la nivelul feței ori membrelor.
• Probleme circulatorii periferice: furnicături, senzație de arsură sau roșeață la nivelul mâinilor și picioarelor (eritromelalgie).
• Sângerări neobișnuite (mai ales în formele severe): sângerări nazale, gingivale sau apariția facilă a vânătăilor.
• Simptome generale: oboseală, slăbiciune, pierdere în greutate neintenționată, febră ușoară (mai frecvent în trombocitoza primară).

Prezența simptomelor depinde de tipul de trombocitoză și de riscul de complicații. Chiar dacă nu există manifestări evidente, un număr foarte mare de trombocite poate necesita evaluare și monitorizare medicală pentru prevenirea accidentelor vasculare sau a altor probleme circulatorii.

În multe cazuri, trombocitoza nu provoacă simptome și este descoperită întâmplător la analize de rutină. În cazul trombocitozei ușoare, majoritatea pacienților sunt asimptomatici. Totuși, în formele moderate sau severe, excesul de trombocite poate favoriza formarea de cheaguri de sânge, care pot duce la complicații grave, precum:

• Tromboembolism venos – apariția cheagurilor de sânge în venele profunde, care pot migra către plămâni.
• Accident vascular cerebral (AVC) – blocarea fluxului sanguin într-un vas de la nivelul creierului.
• Infarct miocardic acut – blocarea unei artere coronare, care oprește alimentarea inimii cu sânge.
• Sindrom Budd–Chiari – obstrucția venelor hepatice, cu afectarea fluxului sanguin de la nivelul ficatului.
• Hemoragii grave – paradoxal, pot apărea atunci când trombocitele sunt foarte numeroase, dar funcționalitatea lor este afectată.
• Avort spontan – prin afectarea circulației sangvine la nivelul placentei.

Alte simptome posibile în trombocitoza severă includ dureri de cap, amețeli, tulburări de vedere, senzație de arsură sau furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor, oboseală sau pierdere în greutate.

Tipuri de trombocitoză

Trombocitoza reprezintă creșterea numărului de trombocite peste valorile normale și poate fi clasificată în două tipuri principale:

1. Trombocitoză primară (esențială)
2. Trombocitoză secundară (reactivă)

Diferențierea între cele două tipuri se face prin analize de sânge și investigații suplimentare recomandate de medicul hematolog.

Trombocitoza primară

Trombocitoza primară reprezintă o tulburare hematologică rară a măduvei osoase, în care megakariocitele produc un număr excesiv de trombocite, fără a fi identificată o cauză externă.

• Este clasificată ca o boală mieloproliferativă cronică.
• Evoluează lent, iar multe persoane pot fi asimptomatice o perioadă îndelungată.
• Excesul de trombocite poate duce la formarea de cheaguri în vasele de sânge, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral, infarct miocardic sau tromboze periferice.
• În unele cazuri, paradoxal, poate apărea tendință de sângerare din cauza funcționalității anormale a trombocitelor.

Diagnosticul se stabilește prin analize de sânge complete, teste genetice (ex. mutația JAK2) și, uneori, biopsie de măduvă osoasă.

Trombocitoza secundară

Trombocitoza secundară apare atunci când numărul de trombocite crește ca răspuns la o altă afecțiune sau situație medicală, nu din cauza unei boli primare a măduvei osoase. Este mult mai frecventă decât forma primară și, de obicei, temporară.

Cauze frecvente:

• Infecții acute sau cronice
• Inflamații (artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale etc.)
• Intervenții chirurgicale recente sau traumatisme
• Hemoragii acute sau cronice
• Deficit de fier (anemie feriprivă)
• Anumite tipuri de cancer
• Îndepărtarea splinei (splenectomie)
• Reacții la anumite medicamente

În majoritatea cazurilor, numărul de trombocite revine la normal după tratarea cauzei de bază. Spre deosebire de trombocitoza primară, riscul de complicații trombotice este, în general, mai mic, dar poate crește dacă există factori de risc suplimentari (vârstă înaintată, boli cardiovasculare, imobilizare prelungită).

Posibile cauze ale trombocitelor crescute

Trombocitoza poate avea origini diferite, în funcție de tip (primară sau secundară). Numărul crescut de trombocite apare atunci când măduva osoasă produce un exces de plachete sau când organismul reacționează la o altă afecțiune ori situație patologică

1. Cauze ale trombocitozei primare (trombocitemiei esențiale):

• Mutații genetice la nivelul celulelor măduvei osoase (cel mai frecvent în genele JAK2, CALR sau MPL).
• Producție necontrolată de trombocite în absența unui factor declanșator extern.

2. Cauze ale trombocitozei secundare (reactive):

• Infecții (bacteriene, virale sau fungice);
• Inflamații cronice (artrită reumatoidă, lupus, boli inflamatorii intestinale);
• Traumatisme sau intervenții chirurgicale recente;
• Hemoragii acute sau cronice;
• Deficit de fier (anemie feriprivă);
• Anumite tipuri de cancer (în special pulmonar, gastrointestinal, ovarian, limfom, leucemie);
• Îndepărtarea splinei (splenectomie) – splina are rol în îndepărtarea trombocitelor îmbătrânite, iar lipsa acesteia crește automat numărul lor în circulație;
• Reacții la medicamente (de exemplu, corticosteroizi, adrenalină);
• Recuperare după afecțiuni hematologice (cum ar fi deficitul medular temporar).

În multe situații, trombocitoza secundară este tranzitorie și se corectează odată cu tratarea cauzei. Totuși, indiferent de tip, este importantă identificarea rapidă a sursei pentru prevenirea complicațiilor.

Trombocitoza primară - Cauze 

Trombocitoza primară apare atunci când măduva osoasă produce un număr excesiv de trombocite din motive ce țin de o dereglare internă a celulelor hematopoietice. Printre cauzele identificate se numără:

• Mutatii genetice dobândite – în special în gene precum JAK2, CALR sau MPL, care influențează producția necontrolată de trombocite.
• Tulburări mieloproliferative cronice – boli ale măduvei osoase în care producția de celule sanguine este excesivă și persistentă.
• Alterarea mecanismelor de reglare a producției trombocitare – măduva continuă să producă trombocite chiar dacă organismul are deja un nivel suficient.
• Factori neelucidați complet – în unele cazuri, cauza exactă nu poate fi determinată, însă mecanismul este considerat legat de anomalii la nivelul celulelor stem hematopoietice.

Trombocitoza secundară - Cauze

Trombocitoza secundară apare ca răspuns al organismului la o altă afecțiune sau situație patologică. Este mult mai frecventă decât forma primară și, de obicei, temporară.

Cauze frecvente:

• Infecții – bacteriene, virale sau fungice.
• Inflamații cronice – artrită reumatoidă, lupus, boli inflamatorii intestinale.
• Traumatisme sau intervenții chirurgicale recente.
• Hemoragii acute sau cronice – organismul crește producția de trombocite pentru a compensa pierderea de sânge.
• Deficit de fier (anemie feriprivă) – stimulează măduva osoasă să producă mai multe trombocite.
• Anumite tipuri de cancer – pulmonar, gastrointestinal, ovarian, limfoame, leucemii.
• Îndepărtarea splinei (splenectomie) – splina are rol în eliminarea trombocitelor îmbătrânite, iar lipsa acesteia determină acumularea lor în sânge.
• Reacții la medicamente – corticosteroizi, adrenalină sau alte tratamente care stimulează producția de celule sanguine.
• Recuperare după afecțiuni hematologice – creștere reactivă a trombocitelor după tratamentul unei probleme medulare.

Trombocitoza - Cum se stabilește diagnosticul

Diagnosticul de trombocitoză se stabilește în funcție de cauza care stă la baza creșterii numărului de trombocite. Medicul va evalua istoricul medical, simptomele și rezultatele investigațiilor pentru a diferenția între trombocitoza primară și cea secundară.

Pentru stabilirea diagnosticului, se pot recomanda:

• Analize de sânge – pentru determinarea numărului total de trombocite și evaluarea altor parametri hematologici, precum hemoglobina și formula leucocitară. Un exemplu este Hemograma cu formulă leucocitară, Hb, Ht, indici și reticulocite (Hemogramă).
• Determinarea nivelurilor de fier din sânge – pentru a identifica o eventuală anemie feriprivă ca factor declanșator. Pot fi efectuate teste precum: sideremie (fier seric), transferina, feritina și Profil Screening Anemie.

În funcție de rezultate, medicul poate recomanda și alte investigații suplimentare (teste genetice, evaluare imagistică sau examinarea măduvei osoase) pentru identificarea cauzei exacte și alegerea tratamentului adecvat.

Trombocite crescute la copii

Trombocitoza este, de cele mai multe ori, de tip secundar (reactiv). În majoritatea cazurilor, această modificare este temporară și apare ca răspuns la diverse afecțiuni, cum ar fi infecțiile acute sau cronice, inflamațiile, anemia prin deficit de fier, intervențiile chirurgicale recente sau traumatismele.

În general, trombocitoza la copii este asimptomatică, mai ales dacă valorile sunt ușor crescute, iar problema se remite odată cu tratarea cauzei. În formele severe, pot apărea manifestări legate de formarea de cheaguri de sânge sau, mai rar, de sângerări.

Diagnosticul se stabilește pe baza hemogramei și, la nevoie, prin teste suplimentare pentru identificarea cauzei. Tratamentul nu este de regulă necesar pentru trombocitoza în sine, ci vizează afecțiunea de bază. Monitorizarea periodică este importantă pentru a preveni complicațiile și pentru a urmări normalizarea valorilor trombocitelor.

Trombocite crescute - Tratament

Tratamentul pentru trombocitoză depinde de tipul acesteia (primară sau secundară), de valorile trombocitelor și de riscul de complicații. În cazul trombocitozei secundare, intervenția se concentrează pe tratarea cauzei care a dus la creșterea numărului de trombocite (de exemplu, infecție, deficit de fier, inflamație cronică). După rezolvarea afecțiunii de bază, valorile trombocitelor revin, de obicei, la normal fără a fi necesar un tratament specific.

În trombocitoza primară (esențială), tratamentul poate include medicamente care reduc numărul de trombocite sau care scad riscul de formare a cheagurilor, cum ar fi agenți antiplachetari (ex. aspirină în doze mici) sau terapii citoreductive (ex. hidroxiuree, anagrelidă), administrate la recomandarea medicului hematolog.

Indiferent de cauză, pacienții cu risc crescut de complicații trombotice pot primi recomandări suplimentare pentru prevenirea cheagurilor de sânge. Monitorizarea periodică prin analize de sânge și evaluări medicale este esențială pentru ajustarea tratamentului și menținerea sănătății vasculare.

Medicamente ce suprimă producția de trombocite la nivel medular

Medicamente citoreductive ce suprimă producția de trombocite

Aceste medicamente sunt utilizate pentru a reduce numărul de trombocite produse în măduva osoasă, scăzând astfel riscul de formare a cheagurilor sanguine. Opțiunile comune includ:

• Hidroxiuree (Hydroxyurea)
  Medicament antimetabolit administrat oral, considerat tratamentul de primă linie în formele cu risc crescut. Este recomandat pentru pacienții cu trombocitoză primară, în special cei peste 60 de ani sau cu antecedente de tromboză.

Studiile arată că o combinație de hidroxiuree plus aspirină în doze mici reduce mai eficient riscul vascular decât tratamentul cu anagrelidă compatibil cu aspirină.

• Anagrelidă (Anagrelide)
  Inhibitor al enzimei fosfodiesterază-3, reduce maturarea trombocitelor la nivelul megacariocitelor, scăzând astfel producția lor. Este o alternativă când hidroxiureea nu este tolerată.
  Totuși, unele studii indică riscul dezvoltării fibrozării medulare sub tratament cu anagrelidă — spre deosebire de hidroxiuree, aceste modificări pot fi reversibile la întreruperea tratamentului.
• Interferon-alfa (pegilated IFN-α)
  Utilizat, mai ales în cazul pacienților tineri sau în sarcină, unde hidroxiureea și anagrelida sunt contraindicate.
• Trombocitofereza terapeutică
  Procedură de filtrare a trombocitelor din sânge, utilizată în situațiile acute cu risc extrem de tromboză. Efectul este temporar și folosit doar pe termen scurt.
• Aspirină – antiagregant plachetar
  Deși nu reduce producția de trombocite, aspirina (acidul acetil-salicilic) în doze mici (de ex. 81–100 mg/zi) este esențială pentru prevenirea complicațiilor arteriale în majoritatea formelor de trombocitoză esențială.

Trombocite crescute - Sfaturi pentru menținerea valorilor normale

În paralel cu recomandările și tratamentul stabilit de medic, următoarele recomandări generale pot sprijini menținerea unui stil de viață sănătos și pot contribui indirect la menținerea unui număr optim de trombocite:

• Alimentație echilibrată – bogată în fructe, legume, cereale integrale, pește și surse sănătoase de proteine; limitarea alimentelor ultraprocesate și a excesului de zahăr.
• Hidratare adecvată – consum regulat de apă pentru menținerea fluidității sângelui.
• Activitate fizică regulată – exercițiile moderate sprijină circulația și sănătatea vasculară.
• Evitarea fumatului și limitarea consumului de alcool, factori ce pot influența negativ funcția vasculară și coagularea.
• Controlul bolilor cronice (diabet, hipertensiune, infecții cronice) prin monitorizare medicală și tratament adecvat.
• Verificări medicale periodice, mai ales în prezența antecedentelor familiale de afecțiuni hematologice.

Un stil de viață sănătos nu garantează prevenirea tuturor cauzelor de trombocitoză, dar poate reduce riscul formelor dobândite și sprijini menținerea valorilor trombocitare în limite normale.

Întrebări frecvente despre trombocite crescute

Cât de periculoasă este trombocitoza?

Gradul de risc și complicațiile trombocitozei depind de cauza și severitatea acesteia. Poate fi periculoasă, mai ales în formele primare sau când numărul trombocitelor este foarte mare.

Complicații posibile:

• Tromboză arterială sau venoasă – cheaguri care pot afecta inima, creierul sau plămânii.
• Sângerări – paradoxal, la valori foarte mari ale trombocitelor, funcția acestora poate fi afectată.
• Simptome vasomotorii – cefalee, amețeli, furnicături, roșeață sau arsură la nivelul mâinilor și picioarelor.

Factorii care cresc riscul:

• Număr extrem de mare de trombocite.
• Vârsta peste 60 de ani.
• Antecedente de tromboză sau sângerare.
• Boli asociate (cardiovasculare, diabet).

Trombocitele crescute se pot normaliza de la sine?

Creșterea trombocitelor (trombocitoza) poate fi temporară sau persistentă, iar evoluția depinde de cauză.

Trombocitoza secundară (reactivă)

• Este cea mai frecventă formă și apare ca răspuns la: infecții, inflamații, anemie, pierderi de sânge sau după anumite intervenții chirurgicale.
• În aceste cazuri, trombocitele crescute se pot normaliza de la sine odată ce afecțiunea declanșatoare este tratată sau se vindecă.
• Monitorizarea medicală este recomandată pentru a urmări scăderea valorilor.

Trombocitoza primară (esențială)

• Este determinată de afecțiuni mieloproliferative și nu se normalizează spontan.
• Necesită evaluare hematologică și, uneori, tratament medicamentos pentru a preveni complicațiile.

Factori care influențează normalizarea trombocitelor

• Cauza trombocitozei;
• Severitatea creșterii trombocitelor;
• Starea generală de sănătate și existența altor boli asociate.

Trombocitele crescute se pot normaliza de la sine în cazul trombocitozei reactive, dar nu în cazul formelor primare. Evaluarea medicală este esențială pentru a determina cauza și a stabili strategia de monitorizare sau tratament.

Alimentația influențează nivelul trombocitelor?

Da, alimentația poate influența într-o anumită măsură nivelul trombocitelor, mai ales în formele dobândite de trombocitoză sau trombocitopenie. Deși dieta nu este singurul factor determinant, anumite obiceiuri alimentare pot contribui la menținerea unui echilibru optim.

Cum poate influența alimentația?

• Aportul de nutrienți esențiali – vitaminele și mineralele (cum ar fi fierul, vitamina B12, acidul folic) susțin producția normală de celule sanguine, inclusiv trombocitele.
• Controlul inflamației – alimentele bogate în antioxidanți și grăsimi sănătoase pot reduce procesele inflamatorii ce pot determina creșterea trombocitelor.
• Evitarea deficiențelor nutriționale – lipsa de fier sau vitamina B12 poate duce la modificări ale numărului de trombocite.
• Limitarea excesului de zahăr și alimente ultraprocesate – acestea pot favoriza inflamația și afectarea vaselor de sânge.

Ce NU poate face alimentația?

• Nu poate trata trombocitoza primară (esențială), cauzată de afecțiuni mieloproliferative.
• Nu poate înlocui tratamentul prescris de medic în cazurile cu risc crescut.

O dietă echilibrată poate sprijini sănătatea sângelui și a vaselor și poate ajuta la menținerea unui număr optim de trombocite. Totuși, ea nu reprezintă un tratament în sine; orice modificare persistentă a trombocitelor trebuie investigată și gestionată conform cauzei medicale identificate.

Anemia duce la creșterea trombocitelor?

Da, anumite forme de anemie pot fi asociate cu creșterea numărului de trombocite (trombocitoză). Aceasta apare mai ales în anemia feriprivă, ca răspuns al organismului la deficitul de fier.

Cum se explică fenomenul?

• Lipsa fierului stimulează măduva osoasă să producă mai multe celule sanguine.
• Ca urmare, organismul poate crește producția de trombocite, pe lângă producția de globule roșii, pentru a compensa anumite dezechilibre.
• Această creștere este, în general, reactivă și temporară, scăzând odată ce anemia este corectată prin tratament (suplimente de fier, dietă echilibrată, tratarea cauzei anemiei).

Important de reținut:

• Nu toate tipurile de anemie duc la trombocitoză; legătura este mai frecvent observată în anemia feriprivă.
• Monitorizarea medicală este esențială pentru a diferenția trombocitoza reactivă de formele primare, care pot necesita tratament specific.

Anemia, în special cea prin deficit de fier, poate determina creșterea temporară a trombocitelor, dar această situație este de obicei reversibilă după corectarea anemiei.

Cum influențează sarcina nivelul trombocitelor?

Pe parcursul sarcinii, pot apărea modificări fiziologice ale numărului de trombocite, determinate de schimbările hormonale și de adaptarea organismului la nevoile fătului.

Modificări frecvente:

• Scăderea ușoară a trombocitelor – este cea mai comună situație și apare din cauza creșterii volumului plasmatic (diluție), mai ales în trimestrul al treilea. Această formă benignă se numește trombocitopenie gestațională și, de obicei, nu provoacă complicații.
• Menținerea în limite normale – la multe gravide, numărul trombocitelor rămâne stabil pe toată durata sarcinii.
• Creșterea trombocitelor – este rară în sarcină și, când apare, este de obicei legată de factori secundari, cum ar fi pierderi de sânge, infecții, inflamații sau deficit de fier.

Aspecte importante:

• Monitorizarea numărului de trombocite face parte din analizele de rutină în sarcină.
• Modificările ușoare sunt de obicei fiziologice, însă valorile mult sub sau peste normal necesită evaluare medicală pentru excluderea altor afecțiuni.
• Atât trombocitopenia, cât și trombocitoza semnificativă pot necesita investigații suplimentare și, uneori, tratament.

Sarcina poate influența nivelul trombocitelor, cel mai frecvent printr-o scădere ușoară și temporară. Creșterea trombocitelor în sarcină este rară și necesită investigații suplimentare pentruidentificarea cauzei.

Referințe:

1.https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/13350-thrombocytosis

2.https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/thrombocytosis/symptoms-causes/syc-20378315

3.https://www.verywellhealth.com/when-to-worry-about-high-platelet-count-5186732