VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) este un test de sânge utilizat în mod obișnuit pentru a detecta prezența unei inflamații în organism. Deși nu indică o afecțiune specifică, un VSH crescut poate semnala o gamă largă de probleme de sănătate, de la infecții și boli autoimune până la afecțiuni mai grave, cum ar fi cancerul. În acest articol, îți explicăm ce înseamnă un VSH mărit, care sunt valorile normale în funcție de vârstă și sex, ce cauze pot duce la creșterea acestuia și ce opțiuni de tratament sau investigații suplimentare sunt recomandate.

VSH-ul reprezintă rata la care sedimentează hematiile dintr-o probă de sânge într-un interval de o oră. În mod normal, hematiile se depun lent. Când în sânge există inflamație, anumite proteine (cum ar fi fibrinogenul, imunoglobulinele, proteina C reactivă ș.a) modifică încărcătura electrică de la suprafața eritrocitelor și favorizează agregarea lor în „rulouri” (grupuri asemănătoare unui șir de monede), ceea ce le face să se depună mai rapid la baza eprubetei. Prin urmare, un VSH crescut indică prezența unei inflamații în organism, dar nu arată cauza exactă — de aceea este considerat un test nespecific, folosit de obicei împreună cu alte investigații. O creştere a VSH-ului apare la cel puţin 24 ore după iniţierea răspunsului inflamator.

Valorile normale ale VSH variază în funcție de vârstă, sex și anumite condiții fiziologice, precum sarcina.

Valori normale VSH bărbați

Valorile normale ale VSH la bărbați diferă în funcție de vârstă, astfel:

  • Vârsta < 50 ani: 0 – 15 mm/h
  • Vârsta 50 – 85 ani: 0 – 20 mm/h
  • Vârsta > 85 ani: 0 – 30 mm/h

Valorile pot fi influențate de infecții ușoare, inflamații trecătoare sau chiar de efort fizic intens. Totuși, atunci când valorile rămân crescute pe termen lung, este nevoie de investigații suplimentare, pentru a exclude afecțiuni cronice sau mai serioase.

Valori normale VSH femei

La femei VSH este influențat de factori hormonali și fiziologici, de aceea ele pot avea în mod normal valori ușor mai mari comparativ cu bărbații. De exemplu, VSH-ul creşte în timpul ciclului menstrual, atingând nivelul maxim în faza premenstruală şi scăzând în timpul menstruaţiei. Orice modificare trebuie interpretată de un medic în funcție de contextul clinic și alte analize asociate.

Valorile normale ale VSH la femei sunt:

  • Vârsta < 50 ani: 0 – 20 mm/h
  • Vârsta 50 – 85 ani: 0 – 30 mm/h
  • Vârsta > 85 ani: 0 – 42 mm/h

Valorile normale ale VSH la copii sunt mai mici decât la adulți și pot varia ușor în funcție de vârstă:

  • Nou-născuți: 0 – 2 mm/h
  • Sugari și copii mici: 3 – 13 mm/h
  • Copii mai mari și adolescenți: 0 – 15 mm/h

VSH-ul poate fi crescut temporar în infecții ușoare sau în perioada de convalescență. Totuși, atunci când valorile rămân crescute pe termen lung, este necesară efectuarea unor investigații suplimentare pentru a exclude procese inflamatorii, boli autoimune sau alte afecțiuni. În cazul copiilor, interpretarea rezultatelor trebuie făcută cu precauție, mereu în corelație cu simptomele clinice și cu alte analize de laborator.

În sarcină, VSH-ul creşte continuu începând cu a 4-a săptămână până în a 3-a săptămână postpartum şi atinge un nivel maxim de până la 45 mm/h în prima săptămână postpartum.

VSH mărit înseamnă că eritrocitele (globulele roșii) din sânge sedimentează (se așază) mai rapid decât în mod normal la baza tubului de testare (eprubetă). Acest fenomen este, de regulă, un semn al unei inflamații în organism, dar nu indică o boală specifică.Ce înseamnă VSH mărit?

Când este considerat VSH-ul crescut?

VSH-ul este considerat crescut atunci când depășește valorile de referință normale, care variază în funcție de sex, vârstă și stare fiziologică (de exemplu, sarcină).

Un VSH ușor crescut nu indică automat o boală gravă, dar dacă persistă sau este însoțit de simptome precum: oboseală, febră, dureri articulare etc., sunt necesare investigații suplimentare.

Valorile foarte crescute ale VSH-ului (de exemplu, peste 100 mm/h) trebuie investigate cu atenție, deoarece pot semnala afecțiuni serioase, precum infecții severe, boli autoimune sau chiar anumite tipuri de cancer.

Adaugă în coș

Un VSH crescut indică, în general, prezența unui proces inflamator în organism. Deși nu este un test specific pentru o anumită boală, poate fi un semnal de alarmă că există o afecțiune care necesită investigații suplimentare.

Cele mai frecvente cauze ale unui VSH mărit includ:

Infecții

Infecțiile sunt una dintre cele mai frecvente cauze ale creșterii VSH, deoarece declanșează un răspuns inflamator în organism, care determină sedimentarea mai rapidă a hematiilor.

Acestea sunt de mai multe tipuri:

  • Infecții bacteriene (ex: pneumonie, pielonefrită, endocardită, tuberculoza);
  • Infecții virale persistente;
  • Infecții fungice sau parazitare;

VSH-ul poate rămâne crescut timp de câteva săptămâni chiar și după ce infecția este tratată.

Boli autoimune

Bolile inflamatorii și autoimune determină o activare anormală a sistemului imunitar, care duce la inflamație cronică în organism — un proces ce se reflectă frecvent prin creșterea valorii VSH. Acesta este adesea utilizat pentru monitorizarea activității bolii.

Patologii neoplazice

Anumite tipuri de cancer pot determina creșterea semnificativă a VSH, ca urmare a inflamației cronice asociate bolii sau a producerii de proteine anormale care influențează sedimentarea hematiilor.

Valorile foarte mari ale VSH (>100 mm/h) pot sugera o cauză malignă, dar nu confirmă un diagnostic.

Obezitate

Obezitatea este asociată cu un nivel crescut de inflamație cronică de intensitate joasă, chiar și în absența unei boli evidente. Țesutul adipos – mai ales cel visceral – produce substanțe proinflamatorii (citokine), care pot duce la o creștere moderată, dar persistentă a valorii VSH.

Astfel, la persoanele supraponderale sau obeze, VSH-ul poate fi mai mare decât limitele de referință, fără a indica o infecție acută sau o boală autoimună.

Intoxicatii acute cu metale grele

Intoxicațiile cu metale grele precum plumbul, mercurul sau arsenul pot afecta sistemul hematologic și pot declanșa inflamație sistemică. Aceste substanțe toxice perturbă funcția celulară, induc stres oxidativ și pot modifica structura proteinelor plasmatice, toate acestea influențând viteza de sedimentare a hematiilor.

În astfel de cazuri, VSH-ul crescut este un marker nespecific care reflectă reacția organismului la o agresiune toxică acută.

Inflamații ale glandei tiroide 

Unele afecțiuni ale glandei tiroide (tiroidite) pot determina creșterea VSH, deoarece implică un răspuns inflamator acut sau cronic în organism. VSH-ul nu este un test specific pentru bolile tiroidiene, dar poate indica prezența unei inflamații active, mai ales în formele acute sau subacute de tiroidită.

Cele mai frecvente forme de tiroidită asociate cu VSH crescut:

VSH crescut în contextul unei afecțiuni tiroidiene sugerează o formă inflamatorie, acută sau subacută. Diagnosticul corect se pune prin corelarea simptomelor clinice cu ecografia tiroidiană, hormonii tiroidieni (TSH, FT4) și eventual testele autoimune (ATPO, anti-Tg).

Un VSH crescut nu este o boală în sine, ci un semnal de alarmă care poate sugera prezența unei inflamații sau infecții în organism. De cele mai multe ori, este însoțit de alte simptome nespecifice, care variază în funcție de cauza subiacentă.

Iată cele mai frecvente manifestări care pot apărea în contextul unui VSH ridicat:

  • Febră inexplicabilă – reprezintă un indicator comun al inflamației sau infecțiilor acute sau cronice.
  • Durere musculară sau articulară, care poate însoți afecțiuni reumatice precum artrită, polimialgie reumatică sau boli autoimune.
  • Rigiditate articulară, mai ales dimineața sau după perioade de inactivitate și este caracteristică în artrite inflamatorii.
  • Durere la nivelul gâtului, umerilor sau capului - este frecvent întâlnită în vasculite, arterite temporale și polimialgie reumatică.
  • Cefalee persistentă.
  • Durere de cap neexplicată, care poate semnala inflamație sistemică.
  • Scădere în greutate și pierdere a apetitului.
  • Posibile semne în caz de infecții cronice, boli inflamatorii sau cancer.
  • Oboseală, slăbiciune și anemie.

Alte simptome vagi: dureri musculare fără cauză clară, stare generală alterată, simptome nespecifice care pot indica boli inflamatorii sau infecțioase.

La copii, valorile crescute ale VSH nu indică întotdeauna o afecțiune gravă, însă pot semnala procese inflamatorii sau dezechilibre temporare în organism. VSH-ul poate fi influențat de o serie de factori specifici vârstei fragede, iar interpretarea lui trebuie corelată cu tabloul clinic și cu rezultatele altor analize. Printre cauzele frecvente ale unui VSH crescut la copii se numără:

  • Anemiile, mai ales cele de cauză feriprivă.
  • Erupția dentară – o etapă normală de dezvoltare, care poate declanșa o reacție inflamatorie ușoară.
  • Nivelurile scăzute de vitamine, în special fier, vitamina D sau complexul B.
  • Excesul ponderal, care este asociat cu o stare de inflamație cronică de intensitate joasă.
  • Alergiile, inclusiv cele alimentare sau respiratorii, care pot declanșa un răspuns imun însoțit de creșterea VSH.

În cazul copiilor, este esențial ca evaluarea VSH să fie făcută în contextul unei consultații pediatrice, fără a trage concluzii doar pe baza acestei valori izolate.

Gestionarea acestor cazuri nu se adresează direct valorii de sedimentare, ci cauzei subiacente care a dus la creșterea VSH.

În situația în care se identifică valori crescute ale VSH care se corelează și cu alte modificări ale testelor de laborator sau cu semne și simptome clinice, se stabilește inițial un diagnostic clinic și, ulterior, se decide o schemă terapeutică.  Monitorizarea eficienței tratamentului implică, adesea, și urmărirea normalizării valorilor VSH.

Opțiunile terapeutice care pot fi recomandate pentru afecțiunile responsabile de creșterea VSH includ:

  • Antibiotice – indicate în infecții bacteriene (ex: pneumonie, pielonefrită), unde eradicarea agentului patogen duce la reducerea inflamației și scăderea VSH‑ului.
  • Antiinflamatoare – atât antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cât și steroizi - pot fi utilizate în boli inflamatorii și autoimune (ex: artrite, tiroidită subacută) pentru a reduce inflamația și a scădea VSH‑ul.
  • Modificări ale stilului de viață – includ: dietă antiinflamatorie (bogată în fructe, legume, acizi grași omega‑3), exerciții fizice regulate, hidratare și gestionarea stresului; aceste măsuri pot susține reducerea VSH‑ului pe termen lung.
  • Tratamentul afecțiunilor cronice – în boli precum lupusul, artrita reumatoidă, bolile inflamatorii intestinale, VSH este folosit ca marker de monitorizare; ajustarea tratamentului (ex: DMARDs, terapii biologice) duce la controlul inflamației și la scăderea VSH‑ului.
  • Chimioterapie/Radioterapie – utilizate în cazuri de afecțiuni neoplazice (ex: limfoame, mielom multiplu), tratamentul specific oncologic poate duce la diminuarea inflamației și la normalizarea treptată a VSH‑ului.
  • detalii generale

Sarcina poate duce la valori mari ale VSH-ului?

Da, sarcina poate duce la valori mari ale VSH-ului (viteza de sedimentare a hematiilor), fără să indice neapărat o problemă de sănătate.

VSH-ul este suficient pentru a diagnostica o afecțiune?

Nu, VSH-ul nu este suficient pentru a diagnostica o afecțiune. Este un test de laborator nespecific, care poate indica prezența unei inflamații sau a unei infecții în organism, dar nu arată cauza exactă.

Rezultatul trebuie interpretat împreună cu alte teste (precum CRP, hemogramă, fibrinogen) și cu simptomele pacientului. Medicul este cel care decide ce investigații suplimentare sunt necesare.

VSH-ul mărit poate fi cauzat de stres?

Stresul psihic, în sine, nu este o cauză directă și frecventă a creșterii VSH-ului, dar poate contribui indirect în anumite situații.

Stresul cronic poate avea efecte asupra sistemului imunitar, crescând nivelul unor citokine pro-inflamatorii. În unele cazuri, acest răspuns imun poate duce la o inflamație ușoară, care ar putea contribui la o creștere moderată a VSH-ului — dar nu este o cauză principală și nu determină valori mari ale VSH-ului.

La cât timp după o infecție revin la normal valorile VSH-ului?

Valorile VSH revin la normal în funcție de tipul și severitatea infecției, dar și de răspunsul individual al organismului. În general, după o infecție acută tratată corect, VSH-ul începe să scadă în câteva zile până la săptămâni, revenind la normal în aproximativ 2-4 săptămâni.

Totuși, dacă infecția este severă, cronică sau există o inflamație persistentă, valorile VSH pot rămâne crescute mai mult timp, chiar și câteva luni.


Referințe: