Synevo Programare RT PCR COVID-19
Cosul meu
Atelierul de sănătate
Sănătatea sub microscop

Obezitatea – o problemă de sănătate a lumii moderne

obezitatea, cauzele obezitatii, obezi, oameni obezi, tipuri de obezitate, boala cronica

Organizația Mondială a Sănătății declară că în acest secol, obezitatea are o prevalență egală sau chiar mai mare, comparativ cu malnutriția și bolile infecțioase. Estimările arată că până în anul 2025, peste 50% din populația lumii va suferi de obezitate.

Obezitatea este o boală cronică, având o incidență crescută atât în rândul bărbaților, cât și în rândul femeilor, indiferent de vârstă sau rasă. Preobezitatea și obezitatea sunt probleme importante de sănătate publică și de aceea, au nevoie de o strategie comună, ce include promovarea obiceiurilor alimentare sănătoase și a unui stil de viață activ, precum și tratament și îngrijiri corespunzătoare.

Obezitatea ridică și alte probleme de sănătate, fiind cauza unor numeroase afecțiuni: ateroscleroză, boli cardiovasculare, dezechilibre endocrine și metabolice, boli articulare cronice, infertilitate, apnee în somn, etc..

Tipuri de obezitate și instrumente de evaluare

Pentru evaluarea obezității pot fi utilizați câțiva parametri:

  • BMI (Body Mass Index): masa corporală raportată la înălțime;
  • WHtR (”waist-to-height ratio”): raportul talie – greutate;
  • W/H – Ratio (”Waist-to-HIP-ratio”): raportul talie – circumferința șoldului

Obezitatea are diferite grade, care se stabilesc prin raportarea masei corporale la înălțime după formula: greutate (kg) /înalțime2 (m), formulă cunoscută sub denumirea de indice de masă corporală (IMC).

Raportat la acest index (IMC), OMS a definit și clasificat gradele de obezitate astfel:

  • gradul 1 de obezitate cu IMC cuprins între 30 – 34,9 kg/m2
  • gradul 2 de obezitate cu IMC cuprins între 35 – 39,9 kg/m2
  • gradul 3 de obezitate cu IMC egal sau peste 40 kg/m2

În afara acestui parametru, o importanță practică pentru stabilirea riscului pe care îl ridică obezitatea îl reprezintă modul de distribuire a țesutului adipos. Evaluarea excesului de adipozitate se face prin raportul talie – circumferința șoldului și raportul talie – greutate. Conform acestor parametri obezitatea este clasificată în alte două tipuri de obezitate: android (masculin) și ginoid (feminin).

  • Tipul android – țesutul adipos poate fi predominant repartizat la nivelul extremităţilor, în jurul şoldurilor şi al umerilor.
  • Tipul ginoid – excesul de țesut adipos este predominant la nivelul viscerelor abdominale.

Bărbații cu greutate normală, sănătoși, au un procent de grăsime corporală de 15-20%, în timp ce femeile cu greutate normală și sănătoase au un procent de aproximativ 25-30%. Riscul cardiovascular este crescut semnificativ în obezitatea centrală metabolică și apare la bărbații cu circumferința taliei mai mare de 94 cm sau la femeile cu circumferința taliei mai mare de 80 cm, iar raportul talie-șold – >0,95 la bărbați și >0,8 la femei. O circumferință de 102 cm la bărbați și 88 cm la femei indică un risc crescut, care necesită intervenție terapeutică urgentă1.

Care sunt cauzele obezității?

Organismul are nevoie de energie pentru a putea realiza toate procesele sale metabolice. Acest necesar de energie scade constant odată cu vârsta, începând cu varsta de 30 de ani. În cazul aceluiași aport alimentar constant se produce în acest fel un exces de energie, care dacă nu este consumată prin efort fizic, cum se întâmplă în sedentarism, este transformată în țesut adipos, iar hrana bogată în calorii intensifică acest efect. La o treime din populație există o predispoziție genetică care favorizează acumularea de țesut adipos.

Într-un anumit procent, responsabile sunt și dereglările hormonale (tiroidă, suprarenale), precum și anumite medicamente (anticoncepționale, medicamente  antidiabetice, glucocorticoizi), cu efecte aupra depozitării de țesut adipos. La nivelul țesutului adipos sunt sintetizați compuși care stimulează înmulțirea radicalilor liberi, crescând implicit stresul oxidativ.

Obezitatea și complicațiile stării de obezitate?

Acestea sunt multiple, fiind afectate în diferite grade, aproape toate sistemele și aparatele organismului. Complicațiile cardiovasculare sunt: hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, insuficiență cardiacă, moarte subită, accidentele vasculare cerebrale, insuficiență venoasă cronică.

Complicațiile osteo-articulare sunt: gonartroza, coxartroza și sindromul trofostatic din post-menopauză. Studiile clinice au furnizat dovezi certe cu privire la rolul direct al obezității în patogenia diabetului zaharat.

Care sunt contraindicațiile inițierii unui regim de scădere ponderală?

Acestea pot fi: sarcina și perioada de lactație, tuberculoza activă, hepatita cronică activă, ulcerul gastroduodenal în puseu dureros, nefropatiile cronice, colestaza, sindromul de malabsorbtie, guta, anorexia nervoasă, depresia sau așa-numita greutate ciclică, întâlnită la indivizii cu oscilații mari ale greutății corporale la care ținta terapeutică este, exclusiv, cea de menținere a unei greutăți stabile și nu de scăderea în greutate.

Obezitatea – diagnostic și tratament

Prin analizele de laborator se poate stabili riscul de obezitate, cauzele obezității, dar și bolile asociate acesteia. Investigaţiile standard identifică complicaţiile frecvente ale obezităţii, prin determinarea TA (tensiunii arteriale), dozarea glicemiei a jeun, testarea colesterolului, a HDL colesterolului şi a trigliceridelor sanguine (profilul lipidic).

Profil lipidic
Preț: 55.00 lei

Investigaţiile opţionale/ suplimentare clarifică etiologia bolii (cauzele obezității) şi complicaţiile acesteia prin testul de toleranţă la glucoză, dozarea insulinemiei, dozarea cortizolului, a hormonilor androgeni plasmatici sau urinari, testele funcţionale hepatice (ALT, AST), dar si teste genetice.

Totodată, determinările imagistice ecografia de cord (în cazurile cu HTA), ecografia hepatică (pentru determinarea prezenței steatozei hepatice) și examenul psihologic pentru diagnosticarea depresiei sau a altor tulburări psihice, ajută în managementul obezității.

Testarea genetică realizează un management eficient al obezității și este abordată cu succes în ultimii ani. Studiile arată că în 70% dintre cazuri, riscul de a face obezitate este moștenit și are cauze genetice2. Cu alte cuvinte, între nutriție și genomul uman există o relație bidirecțională care a condus la definirea unor metode noi de evaluare – nutrigenetica și nutrigenomica.

Nutrigenetica studiază modul în care profilul genetic individual influențează răspunsul organismului la diferiții nutrienți din dietă, iar nutrigenomica analizează efectele componentelor bioactive din alimente asupra expresiei genice. Testele de nutrigenetică au drept scop stabilirea profilului genetic al unei persoane, în vederea instituirii unei diete personalizate care să conducă la scăderea în greutate și să îmbunătățească starea de sănătate.

În laboratoarele Synevo se poate efectua testul Weight sensor, un test de nutrigenetică ce analizează variațiile genetice cu impact important în apariția obezității. Genele analizate sunt – FABP2, PPARG, ADRB2 (rs1042713), ADRB2 (rs1042714) și ADRB3, FTO, APOA2, APOA5 – și pentru efectuarea testului este necesară doar o probă din salivă. Metoda analizei este Real Time PCR. Rezultatul eliberat este complex, buletinul de analize conținând următoarele informații:

  • Analiza genetică a 8 polimorfisme genice implicate în obezitate.
  • Factorii care contribuie predominant la obezitate (grăsimi sau carbohidrați).
  • Un program de nutriție și exerciții fizice personalizate, în funcție de profilul genetic stabilit.
  • Raport ce conține peste 1000 de alimente, evaluate pe baza profilului genetic al pacientului.
  • Program de pierdere în greutate.
  • Propuneri de meniuri zilnice personalizate, în funcție de profilul genetic.
  • Plan de dietă în portalul DNAnutriControl.

Abordarea terapeutică a obezității are ca obiectiv principal o scădere ponderală semnificativă și menținerea în timp a greutății obținute, pentru evitarea efectului de yo-yo (o scădere ponderală într-o primă etapă urmată de o creştere ponderală, care duce la o greutate finală mai mare decât cea iniţială, de exemplu – persoana slăbește inițial 3 kg, apoi acumulează în greutate 5 kg).

Pentru atingerea obiectivului este indicată evaluarea pacientului de către o echipă multidisciplinară (nutriționist, medic specialist în diabet/ nutriție, endocrinologie, gastroenterologie, cardiologie, chirurgie, psiholog sau psihiatru).

Într-o primă fază se recomandă un regim igieno-dietetic personalizat, activitate fizică controlată, consult psihologic sau medicație specială. În boala cronică, în cazurile severe se practică și tratamentul chirurgical (by pass gastric sau gastric sleeve).

Obezitatea este o boală cronică, iar pierderea în greutate implică întotdeauna un act de voință, o alimentație adecvată și sănătoasă, însoțită de mișcare. Toate acestea reprezintă o strategie terapeutică cu efecte pe termen lung, semnificative și considerabile pentru îmbunătățirea calității vieții pacientului.


Referințe:

  1. https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/05/02-Analiza-de-situatie-ZEIO-2019-FINAL-APR.pdf
  2. https://www.health-calc.com/body-composition/waist-to-height-ratio
  3. https://emedicine.medscape.com/article/123702-overview#a2
  4. https://www.insmc.ro/wp-content/uploads/2021/01/Protocol_de_diagnostic_in_obezitate.pdf
  5. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25199545/
  6. https://roe.pvgazeta.info/articles/instrumente-de-evaluare-a-obezitatii.html

icon-cart-blue

Produsul a fost adaugat in cos

Continuă cumpărăturile
Plasează comanda