Informații generale Examen histopatologic fragment unghial (onicomicoza)
Prevalența infecțiilor fungice este în creștere, fiind estimat faptul că infecțiile de la nivelul pielii, părului și unghiilor afectează global unul până la două miliarde de persoane. Datele raportate la nivel internațional arată că infecțiile fungice superficiale afectează 20-25% din populația lumii, predominând infecțiile cu dermatofiți. Mortalitatea cauzată de infecțiile fungice grave este similară cu cea cauzată de tuberculoză.
Onicomicoza este o infecție a unghiilor cauzată de dermatofiti (60–70%), mucegaiuri non-dermatofite (20%) și fungi (10–20%). Este cea mai frecventă afecțiune a unghiilor întâlnită în clinică, la nivel mondial. Este o problemă semnificativă de sănătate publică, deoarece transmiterea de la om la om are loc direct sau indirect prin contact cu suprafețe contaminate cu piele descuamată de la pacienții infectați. Riscul de a dezvolta onicomicoză crește odată cu înaintarea în vârstă, fiind mai afectate persoanele de peste 70 ani. Alți factori de risc includ diabetul, obezitatea, traumatismele, antecedentele de tinea pedis și imunosupresia.
Onicomicoza afectează calitatea vieții pacienților, deoarece aspectul său fizic poate provoca o suferință psihologică semnificativă, iar durerea localizată în unghiile sever distrofice poate împiedica viața de zi cu zi.
Onicomicoza se caracterizează de obicei printr-o placă unghială galbenă sau brună, fragilă, cu hiperkeratoză subunghială care determină onicoliză. Aceasta este clasificată în funcție de locul și implicarea bolii: onicomicoză subunghială distală și laterală, superficială, endonică, subunghială proximală și onicomicoză distrofică totală. Onicomicozele subunghiale distale și laterale sunt cele mai des consemnate, astfel încât caracteristicile onicomicozei descrise frecvent sunt cele observate în acest subtip.
Onicomicoza superficială se prezintă cu decolorarea plăcii unghiale, pete superficiale și striații transversale, iar onicomicoza endonică se prezintă cu divizare lamelară, decolorare și adâncituri. Onicomicoza subunghială proximală se caracterizează prin zone albicioase în placa unghială proximală. Acest subtip este adesea observat la pacienții imunodeprimați (pacienți cu HIV, lupus eritematos sistemic sau care se află sub tratament cu imunosupresoare).
Principalii agenți patogeni implicați în apariția onicomicozei sunt:
- Dermatofiți: Trichophyton rubrum si Trichophyton mentagrophytes sunt responsabili in proportie de 90% pentru micozele degetelor de la picior si 75% dintre cele care afecteaza unghiile mainilor; restul onicomicozelor cauzate de dermatofiti sunt cauzate de Epidermophyton floccosum, Microsporum spp., Trichophyton verrucosum, T.soundanense, T.violaceum, T. Krajdenii si T.equinum
- Mucegaiuri non dermatofite: Aspergillus spp., Scopulariopsis spp., Fusarium spp., Alternaria spp. si Onychocola spp.
- Levuri: Candida albicans constituie agentul etiologic al onicomicozelor in proportie de 70%; Candida tropicalis si Candida parapsilosis reprezinta alte specii care pot determina onicomicoza in special la pacientii care asociaza candidoza muco-cutanata cronica si imunodeficite severe.
Elementele fungice rezidă mai ales în porțiunile mai profunde ale plăcii unghiale și în patul unghial hiperkeratozic, mai degrabă decât la suprafața plăcii unghiale. Acest lucru ar explica posibilele rezultate negative obținute în unele cazuri de onicomicoză în urma raclajelor cu KOH (hidroxid de potasiu).
Deși există tratamente orale eficiente pentru onicomicoză, acestea necesită mai multe săptămâni de tratament, iar efectele secundare ale medicamentelor anti-fungice orale precum, tulburările gastrointestinale și hepatotoxice trebuie monitorizate cu ajutorul analizelor de sânge. Prin urmare, este necesar un test sensibil și specific pentru a evita tratarea excesivă a cauzelor neinfecțioase ale anomaliilor unghiale.
Numeroase studii au comparat sensibilitatea la diagnostic a celor mai utilizate trei teste: biopsie/ PAS, KOH și cultură. Deși există o anumită variabilitate a datelor, examinarea histopatologică cu ajutorul colorației PAS (Periodic acid-Schiff) a fost în mod uniform cel mai sensibil test unic pentru diagnosticarea onicomicozei. Sensibilitatea a variat de la 80,8% la 93,3%. Specificitatea raportată într-un studiu în care s-a analizat atât examinarea KOH, cât și biopsia/ PAS a fost de 72%, în timp ce cultura a fost ușor mai specifică, cu 82%.
Colorația PAS este clar indicată în cazul în care alte metode de diagnostic sunt negative și suspiciunea clinică de infecție este ridicată. Pentru o evaluare histopatologică completă a fragmentului unghial biopsiat este recomandată utilizarea urmatoarelor colorații:
- hematoxilina-eozina (HE) – colorație histopatologică standard
- PAS (Periodic acid-Schiff) – evidențiere prezenței glicogenului, membranei bazale și a fungilor
- GMS II (Grocott Methenamine Silver) – evidențiere polizaharidelor din peretele celular al fungilor.
Asocierea acestor colorații este utilă pentru diferențierea între onicomicoza și psoriazis, dar și pentru diagnosticul bolilor inflamatorii care afectează doar unghia (de exemplu, lichenul plan al unghiei) sau tumorilor beningne sau maligne.
Cu toate că, în cele mai multe cazuri suspiciunea clinică de onicomicoză va fi confirmată prin examenul histopatologic (utilizand cele 3 colorații descrise), pot exista și situații în care diagnosticul de certitudine confirmă următoarele tipuri de leziuni:
- inflamator: psoriazis, lichen plan, eczema;
- hematoame (traumatisme)– tumori benigne: pseudochist mixoid, veruci virale, fibrokeratoame acrale dobandite, fibromixoame acrale superficiale, granuloame piogenice, onicomatricoma, etc.;
- tumori maligne: boala Bowen, carcinom cu celule scuamoase, carcinom verucos, metastaze subunghiale;
- leziuni pigmentare: melanonichia, activare melanocitara, lentigo, nevul melanocitar;
Recomandări de testare –Examen histopatologic fragment unghial (onicomicoza)
- confirmarea suspiciunii de onicomicoză;
- diagnosticul diferențial al onicomicozei;
- evaluarea anomaliilor unghiale.
Specimen recoltat: Este necesară prelevarea a cel puțin 4 mm din marginea liberă a plăcii unghiale cu ajutorul unui clește de unghii cu acțiune dublă sau de mare putere. Probele vor fi trimise către laborator în recipient cu formaldehidă 10%.
Stabilitate probă: 24-72 ore pentru fragmentele tisulare fixate în formol 10%; timp îndelungat, în mediu ambiental, protejate de umezeală și radiațiile solare, pentru blocurile de parafină.
Bibliografie:
1. The PAS Stain: A Sensitive Test for Diagnosis of Onychomycosis » Incyte Diagnostics
2. Dermatopathology and the Diagnosis of Fungal Infections – PMC (nih.gov)
3. Diagnosis of Onychomycosis: From Conventional Techniques and Dermoscopy to Artificial Intelligence – PMC (nih.gov)
4. L.M. Patel, P.J. Lambert, C.E. Gagna, A. Maghari, W.C. Lambert. Cutaneous signs of systemic disease, Clin Dermatol, 29 (2011), pp. 511-522
5. N. Zaias, The nail in health and disease. Appleton & Lange, (1988)
6. P. Fleckman, E.F. Omura. Histopathology of the nail. Adv Dermatol, 17 (2001), pp. 385-406
7. E. Haneke. Surgical anatomy of the nail apparatus. Dermatol Clin, 24 (2006), pp. 291-296
8. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2024. Ref Type: Catalog (GMS II and PAS Staining Kit)
