Profil genetic de evaluare risc cancer gastrointestinal ereditar

Profil genetic  de evaluare risc cancer gastrointestinal ereditar

TUMORI GASTROINTESTINALE

Gene: APC, BMPR1A, CDH1, CTNNA1, EPCAM*, KIT, MLH1, MSH2, MSH6, MUTYH, PDGFRA, PMS2, PTEN, SDHA, SDHAF2, SDHB, SDHC, SDHD, SMAD4, STK11

SINDROM DE POLIPOZĂ JUVENILĂ

Context științific

Sindromul de polipoză juvenilă (JPS) este o boală ereditară rară, a tractului gastrointestinal (GI),  (incidență 1:16.000 – 1:100.000), cu transmitere autozomal dominanta, caracterizata prin prezența polipilor juvenili (hamartomatoși) (> 5 în regiunea colorectală până la polipi multipli în întregul tract gastrointestinal). 75% dintre pacienți au antecedente heredocolaterale pozitive. Din punct de vedere clinic, JPS este considerat cert dacă este îndeplinit unul dintre următoarele criterii:

• pacient cu numeroși (> 5) polipi juvenili în colon/rect și/sau
• pacient cu polipi juvenili în colon/rect și antecedente heredocolaterale pozitive și/sau
• pacient cu polipi juvenili în întregul tract gastrointestinal (stomac, intestin subțire).

Deși majoritatea polipilor juvenili sunt benigni, pana la 50% dintre pacienți pot dezvolta tumori maligne la nivelul tractul gastrointestinal (în principal, stomac, colon, pancreas). Având în vedere riscul crescut de dezvoltare a acestor tumori în copilărie și adolescență, este foarte important diagnosticul precoce, fiind necesară efectuarea de controale endoscopice regulate.

Cauza moleculară este reprezentată la aproximativ 60% dintre pacienți de o variantă patogenă în genele SMAD4 sau BMPR1A. SMAD4 (cunoscută și sub numele de MADH4, DPC4) este o genă supresor tumoral. Proteina exprimată de aceată genă joacă un rol important în transformarea transducției semnalului ß al factorului de creștere. Gena BMPR1A (receptorul de proteine morfogenetice osoase 1A), codifică un receptor serin/treonin-kinazic de tip I din super-familia TGFß. Transducția semnalului BMP este mediată de SMAD4 de la receptorul de suprafață BMPR1A. O corelație genotip-fenotip între variantele patogene SMAD4 sau BMPR1A și simptomele clinice este posibilă doar într-o măsură foarte limitată. Proporția de deleții de segmente genice mai mari în ambele gene este de până la 15%. În cazuri individuale, variantele patogene din gena PTEN (sindromul tumoral al hamartomului PTEN) pot fi detectate la pacienții cu simptome asemănătoare JPS.

Pregătire pacient – nu este necesară pregătirea pacientului.

Specimen recoltat – sânge venos.

Recipient de recoltare – vacutainer cu EDTA, capac mov.

Cantitatea recoltată – 5 ml.

Stabilitate probă: 72 ore, 2-8°C.

Formular consimțământ

Referințe: 

Cohen et al. 2019, J Pediatr Gastroenterol Nutr 68:453 / Valle et al. 2019, J Pathol247(5):574 / Cichy et al. 2014, ArchMedSci 10:560 / Jelsing et al. 2014, Orphanet Journal of Rare Disease 9:101 / Yang et al. 2010, Dig Dis Sci 55:3458 / Calva-Cerqueira et al. 2009, Clin Genet 75:79 / van Hatten et al. 2008, Gut 57:623 / Aretz et al. 2007, J Med Genet 44:702 / Pyatt et al. 2006, J Mol Diagn 8:84 / Howe et al. 2004, J Med Genet 41:484 / Friedl et al. 2002, Hum Genet 111:108 / Sayed et al. 2002, Ann Surg Oncol 9:901