Screening (portaj) Streptococ grup B - tampon vaginal si rectal

Informații generale: Screening (portaj) Streptococ grup B - tampon vaginal si rectal

Streptococcus agalactiae (Streptococ de grup B, GBS) este un coc Gram-pozitiv care face parte din microbiota normală a tractului gastrointestinal și poate coloniza, tranzitoriu sau persistent, tractul genital feminin. Colonizarea vaginală este de regulă asimptomatică și reflectă, cel mai frecvent, prezența microorganismului la nivel intestinal, acesta reprezentând principalul rezervor natural al GBS. Prevalența colonizării materne este estimată la aproximativ 10-30%, fără diferențe semnificative între femeile însărcinate și cele neînsărcinate.

Deși colonizarea maternă nu este, în majoritatea cazurilor, asociată cu simptome sau complicații pentru gravidă, importanța sa clinică derivă din riscul transmiterii verticale a microorganismului la nou-născut în timpul travaliului și al nașterii. În absența măsurilor preventive, aproximativ 50% dintre nou-născuții mamelor colonizate pot deveni colonizați la rândul lor, iar o parte dintre aceștia dezvoltă infecții invazive severe.

Infecția neonatală cu streptococ de grup B reprezintă una dintre cele mai importante cauze de sepsis, pneumonie și meningită la nou-născut. Din acest motiv, ghidurile internaționale recomandă screeningul universal al gravidelor în trimestrul al treilea de sarcină.

Boala neonatală determinată de GBS poate avea două forme clinice:

Boala cu debut precoce (Early-Onset Disease, EOD)

• apare în primele 7 zile de viață, cel mai frecvent în primele 24-48 de ore;
• este rezultatul transmiterii verticale în timpul travaliului;
• manifestările clinice includ: 
  • sepsis neonatal;
  • pneumonie;
  • insuficiență respiratorie;
  • meningită.

Boala cu debut tardiv (Late-Onset Disease, LOD)

• apare între 7 zile și 3 luni de viață;
• mecanismele de transmitere sunt mai complexe și pot include atât transmiterea maternă, cât și expunerea din mediul înconjurător;
• meningita reprezintă una dintre cele mai frecvente și severe manifestări clinice.

Beneficiile screeningului pentru GBS

• identificarea gravidelor cu risc de transmitere a microorganismului la nou-născut;
• reducerea semnificativă a riscului de sepsis neonatal precoce;
• prevenirea complicațiilor severe, inclusiv pneumonie și meningită neonatală;
• optimizarea managementului obstetrical și neonatal.

Recomandări efectuare test

Se recomandă efectuarea screeningului pentru depistarea portajului vaginal și rectal cu Streptococ de grup B la toate femeile însărcinate între săptămânile 35 și 37 de sarcină.

Conform recomandărilor actuale ale CDC, ACOG (American College of Obstetricians and Gynecologists) și AAP (American Academy of Pediatrics), toate femeile însărcinate trebuie testate pentru colonizarea cu streptococ de grup B (GBS, Streptococcus agalactiae) în fiecare sarcină, indiferent de antecedentele obstetricale sau de planificarea unei operații cezariene. Screeningul universal se realizează prin cultură vagino-rectală între 36 săptămâni și 0 zile și 37 săptămâni și 6 zile de gestație, cu excepția gravidelor la care profilaxia antibiotică intrapartum este deja indicată ca urmare a identificării bacteriuriei cu GBS în cursul sarcinii actuale sau a antecedentelor de nou-născut cu infecție invazivă cu GBS.

Pregătire pacientă: 

• cu 48 ore înainte de recoltarea probei trebuie evitate: raporturile sexuale, lavajul

vaginal, tratamente intravaginale (geluri, creme, dezinfectante, lubrifianţi) sau alte manevre intravaginale (tampoane intravaginale, explorare vaginală);

• proba trebuie recoltată înainte de inițierea tratamentului cu antibiotic.

Specimen recoltat: tampon vaginal și rectal. Secreție genitală vaginală și rectală recoltată concomitent pentru screeningul portajului cu Streptococ de grup B. Recoltarea combinată vaginală și rectală crește sensibilitatea diagnosticului.

Recoltarea se va realiza de către personal medical specializat, pe masa ginecologică, astfel:

• se îndepărtează secrețiile vechi, abundente, cu un tampon care se aruncă;
• cu ajutorul tamponului steril se șterge energic mucoasa vaginală la nivelul fundului de

sac posterior, după care se introduce același tampon prin sfincterul rectal aproximativ 3 cm și se rotește ușor circa 10 secunde;

• se scoate tamponul și se examinează pentru a se asigura că există materii fecale

vizibile pe vârful tamponului;

• se transferă tamponul în recipientul cu mediul LIM Broth (capac albastru);
• se etichetează proba cu datele pacientei și se trimite la laborator.

Nu se acceptă probe recoltate de la nivel cervical, perianal sau perineal.

Detecția portajului materno-fetal de Streptococcus agalactiae (GBS) se efectueaza între saptamanile 35–37 de sarcina, în vederea prevenirii transmiterii neonatale. Recoltarea concomitentă vaginală și rectală crește semnificativ sensibilitatea diagnosticului.

Este necesar ca pacienta să menționeze dacă este alergică la penicilină.

Recipient de recoltare: recipient cu mediu LIM Broth

Cauze de respingere a probei: recipient de recoltare necorespunzător; recipient deteriorat/ scurgerea probei în timpul transportului; păstrarea sau transportul probei în condiții necorespunzătoare (de exemplu, refrigerat).

Stabilitate probă: proba este stabilă 48 de ore la temperatură ambientală

Metodă: cultură microbiologică cu îmbogățire selectivă. Analiza este destinată identificării portajului cu Streptococcus agalactiae (Streptococ beta-hemolitic de grup B, GBS).

Interpretarea rezultatelor:

Un rezultat pozitiv indică prezența colonizării materne și nu echivalează cu existența unei infecții active. În aceste situații, medicul obstetrician poate recomanda profilaxia antibiotică administrată în timpul travaliului. Această strategie preventivă s-a dovedit extrem de eficientă în reducerea incidenței bolii neonatale cu debut precoce și reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de prevenție a sepsisului neonatal.

Conform datelor din literatura de specialitate, penicilina reprezintă tratamentul de elecție pentru infecțiile produse de Streptococul de grup B, microorganismul păstrându-și sensibilitatea naturală la această clasă de antibiotice.

Este necesar ca pacienta să menționeze dacă este alergică la penicilină.

Testarea sensibilitatii la antibiotice se va efectua doar în cazul pacientilor alergici la penicilină sau la cererea medicului.

Bibliografie:

1. American College of Obstetricians and Gynecologists' Committee on Obstetric Practice. Prevention of Group B Streptococcal Early-Onset Disease in Newborns. Committee Opinion No. 797. Obstet Gynecol. 2020;135(2):e51-e72.
2. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Prevention of Group B Streptococcal Disease: Revised Guidelines.
3. Verani JR, McGee L, Schrag SJ; Centers for Disease Control and Prevention. Prevention of Perinatal Group B Streptococcal Disease: Revised Guidelines From CDC, 2010. MMWR Recomm Rep. 2010;59(RR-10):1-36.
4. World Health Organization (WHO). Group B Streptococcus Vaccine Full Value of Vaccine Assessment. 2024.
5. Puopolo KM, Lynfield R, Cummings JJ; Committee on Fetus and Newborn, Committee on Infectious Diseases. Management of Infants at Risk for Group B Streptococcal Disease. Pediatrics. 2019;144(2):e20191881.
6. American Society for Microbiology. Guidelines for the Detection and Identification of Group B Streptococcus. Washington (DC): ASM; 2021.
7. Schrag SJ, Verani JR. Intrapartum antibiotic prophylaxis for the prevention of perinatal group B streptococcal disease: experience in the United States and implications for a potential group B streptococcal vaccine. Vaccine. 2013;31(Suppl 4):D20-D26.
8. Seale AC, Bianchi-Jassir F, Russell NJ, Kohli-Lynch M, Tann CJ, Hall J, et al. Estimates of the burden of group B streptococcal disease worldwide for pregnant women, stillbirths, and children. Clin Infect Dis. 2017;65(Suppl 2):S200-S219.
9. Edmond KM, Kortsalioudaki C, Scott S, et al. Group B streptococcal disease in infants aged younger than 3 months: systematic review and meta-analysis. The Lancet. 2012;379(9815):547-556.
10. Russell NJ, Seale AC, O'Driscoll M, et al. Maternal colonization with group B Streptococcus and serotype distribution worldwide: systematic review and meta-analyses. Clinical Infectious Diseases. 2017;65(S2):S100-S111Edwards MS, Nizet V. Group B Streptococcal Infections. In: Wilson CB, Nizet V, Maldonado YA, Remington JS, Klein JO, editors. Remington and Klein's Infectious Diseases of the Fetus and Newborn Infant. 9th ed. Philadelphia: Elsevier; 2026. p. 411-456.