Informații generale – Test Phadiatop
ALERGIA reprezintă o reacție exagerată a sistemului imunitar la contactul cu anumite substanțe (alergeni) care, în mod normal, sunt tolerate de organism. Printre cei mai frecvenți alergeni se numără polenul, acarienii, mucegaiul, veninul de albine și de viespe, anumite alimente, medicamente și produse cosmetice.
Reacția alergică are loc în 2 faze
- Sensibilizarea alergică – procesul propriu-zis prin care este inițiat răspunsul imun față de diverse molecule (alergeni) și care poate să nu genereze manifestări clinice. Cel mai adesea, sensibilizarea alergică implică sinteza de anticorpi IgE.
- Faza simptomatică – la următoarea expunere la acelasi alergen, acesti anticorpi IgE atasati de celule recunosc alergenul si determina mastocitele și bazofilele să elibereze histamina si alte substante chimice, rezultând o reactie alergica care începe la locul expunerii. Efectele expunerii la un factor alergenic variază de la semne cutanate, simptome respiratorii ușoare până la o reacție anafilactică sistemică ce pune viața în pericol.
Atopia reprezintă predispoziția personală sau familială de a produce anticorpi IgE ca răspuns la cantităţi mici de alergeni, de obicei proteine, şi de a dezvolta simptome tipice de astm, rinoconjunctivită sau eczemă/ dermatită. 5
Atopia este o condiţie la dezvoltarea căreia contribuie o serie de factori:
- genetici: anumite alele HLA (HLA-D), polimorfismul receptorului Fcξ, polimorfismul receptorilor pentru interleukina-4 (IL-4), polimorfismul promotorilor genei IL-4; de exemplu riscul unui copil de a dezvolta o alergie mediată IgE este de 40-60% mai ridicat dacă ambii părinţi sunt atopici;
- de mediu: sensibilizarea la alergeni, igiena excesivă, evitarea infecţiilor obişnuite prin administrarea exagerată la copiii mici de antibiotice și antifungice;
- modificări la nivelul epiteliului: cutanat, bronşic sau intestinal;
- factori declanşatori: infecţii virale, expunerea la alergeni, fumat, poluare.
Mecanismul central al atopiei este reprezentat de inflamaţia alergică mediată de limfocitele T helper 2 (Th2) care produc citokine (în special IL-4) ce facilitează sinteza de anticorpi de tip IgE 3.
La copiii cu predispoziţie ridicată, sensibilizarea IgE şi afecţiunile atopice se instalează precoce în cursul vieţii. Fenotipul alergic se exprimă variat în diferite perioade ale vieţii. Astfel, alergiile alimentare joacă un rol predominant în primii ani de viaţă. Manifestările clinice sunt reprezentate în special de dermatita atopică şi simptomele gastrointestinale. Pe măsură ce prevalenţa alergiilor alimentare scade cu vârsta, creşte semnificaţia alergenilor inhalanţi, cu instalarea simptomelor de tract respirator superior şi inferior. În multe cazuri, rinita alergică poate fi considerată un precursor al astmului bronşic.
Unele persoane care nu pot fi considerate “atopice” scapă sensibilizării la alergeni obişnuiţi în copilărie şi adolescenţă, dar dezvoltă o alergie mediată IgE mai târziu, atunci când sunt expuse la doze mari de alergeni, adesea în prezenţa unor adjuvanţi cum ar fi fumul de ţigară. Această situaţie este întâlnită cel mai adesea în cazul alergiilor profesionale. În cazul alergiilor la venin de insecte şi la unele medicamente sunt implicate tot mecanisme mediate IgE, dar sunt afectate în aceeaşi măsură și persoanele atopice şi cele non-atopice5.
Testele Phadiatop și Phadiatop infant diferențiază bolile atopice de afecțiunile non-atopice. După efectuarea anamnezei și a examenului fizic, solicitarea unui test Phadiatop constituie prima etapă a diagnosticului de laborator, ce oferă informații despre statusul atopic al pacientului.
Determinarea IgE totale prezintă utilitate clinică limitată în diagnosticul afecțiunilor atopice, atât la copii, cât și la adult. Astfel, un nivel IgE normal la copilul mic sau la subiecții de vârstă mai mare nu exclude diagnosticul de boală alergică. Pe de altă parte, niveluri IgE crescute sunt întâlnite și în afecțiuni non-alergice(infestări parazitare).
În cazul testelor Phadiatop, reactivii folosiți sunt alcătuiți dintr-un amestec echilibrat de alergeni relevanți (în funcție de vârsta pacientului) care reacționează cu anticorpii IgE specifici din serul pacientului.
Phadiatop și Phadiatop infant demonstrează prezența alergiei atopice la alergeni obișnuiți, relevanți pentru adulți și pentru copii cu vârste cuprinse între 0-4 ani.
În prezența unui rezultat pozitiv, medicul va continua investigarea alergologică, recomandând teste specifice pentru a confirma agentul etiologic. Un rezultat negativ indică faptul că simptomele nu sunt produse de alergeni obișnuiți, inhalanți în cazul testului Phadiatop sau inhalanți și alimentari în cazul testului Phadiatop infant.
La copiii mici (0-4 ani), sensibilizarea alergică este în mod obișnuit legată de alergeni alimentari cum ar fi: ou, lapte de vacă, soia, arahide și mai putin de alergeni respiratori. Totuși, s-a demonstrat că anticorpii IgE specifici pneumoalergenilor, cum ar fi acarienii din praful de casă și perii de animale, apar precoce în cursul vieții la persoanele predispuse la atopie și pot avea valoare predictivă.
Phadiatop infant oferă posibilitatea testării la un complex de alergeni obișnuiți, atât alimentari cât și respiratori. Acest test este recomandat copiilor mici (0-4 ani) care prezintă clinic wheezing și/ sau eczemă, cu scopul de a detecta atopia. Atopia la copil constituie un factor de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic, de aceea este foarte importantă demonstrarea prezenței acestei condiții pentru monitorizare si tratament adecvate.
Daca testul Phadiatop infant este pozitiv, medicul va continua investigarea alergologică pentru a detecta alergenul/alergenii răspunzători de simptome, solicitând determinarea de anticorpi de tip IgE specifici pentru: lapte de vacă, albuș de ou, arahide, acarieni din praful de casă, păr de pisică, păr de câine. În situațiile speciale se va recurge la testarea polenurilor (graminee, ierburi, arbori).
La copii de peste 4 ani și adulți se recomandă testul Phadiatop, care demonstrează prezența anticorpilor IgE la cei mai obișnuiți alergeni inhalanți din mediu. Testele Phadiatop, în ciuda eficacității lor clinice satisfăcătoare, nu pot fi folosite efectiv în scop de screening pe o populație neselecționată. Pe de altă parte, testele reprezintă un instrument de diagnostic eficient, de primă elecție, la pacienți suspectați ca fiind atopici în baza predispoziției genetice și a istoricului familial.
Sensibilitatea și specificitatea testelor sunt de 89% și respectiv 91%.
Recomandări de testare Phadiatop
- screening-ul atopiei
- investigarea de primă linie a pacienților cu simptomatologie nespecifică (ex.: infecții respiratorii repetate cu wheezing, semne tipice de dermatită/ eczemă)
Pregătirea pacientului – nu este necesară respectarea condițiilor à jeun (pe nemâncate), nu e necesară întreruperea tratamentului cu antihistaminice.
Specimen recoltat – sânge venos.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator..
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat sau lipemic.
Stabilitate probă – serul separat este stabil: 7 zile la 2-8°C; termen îndelungat la – 20°C. A se evita congelarea și decongelarea repetată
Metodă: FEIA (imunoenzimatică cu detecţie fluorimetrică)
Valori de referință Phadiatop
Negativ
Referințe:
- Francesco Dati & Erwin Metzmann. Allergic diseases. In Proteins Laboratory Testing and Clinical Use, Media Print Taunusdruck GmbH, Frankfurt am Main; 2005, 192-193.
- Geoffrey A Stewart, Jihui Zhang, Clive Robinson. The Structure and Function of Allergens. In Middleton’s Allergy, Seventh Edition., Mosby Elsevier, 2009, 569-607.
- Henry A. Homburger. Allergic Disease. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, Saunders-Elsevier, 21st Edition, 967-970.
- Ion Gr. Popescu. Alergenii. În Alergologie – Fiziopatologie, diagnostic, tratament, editura All, 1998, 35-86.
- Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2024. Ref Type: Catalog.
- Robert G. Hamilton. Assessment of Human Allergic Diseases. In Clinical Immunology. Principles and Practice, Mosby, Elsevier, Third Edition, 2008, 1476.
- S.G.O. Johansson, et al. A Revised Nomenclature for Allergy: An EAACI Position Statement from the EEACI Nomenclature Task Force. In European Journal of Allergy and Clinical Immunology, sept. 2001, 56: 813-824.
- Solensky R, Mendelson LM. Systemic reactions to antibiotics. Immunol Allergy Clin North Am. 2001; 21:679-697.
