Sinuzita este o afecțiune frecventă care apare atunci când sinusurile paranazale se inflamează și nu mai pot drena normal secrețiile. Acest lucru determină congestie nazală, presiune sau durere la nivelul feței și capului, senzație de nas înfundat și stare generală de disconfort.

Poate fi de scurtă durată (sinuzită acută) sau persistentă (sinuzită cronică) și poate afecta persoane de toate vârstele, inclusiv copiii. De cele mai multe ori, sinuzita apare după o răceală sau un episod de infecție respiratorie superioară, dar poate fi influențată și de alergii sau alți factori favorizanți.

Cuprins:

Ce este sinuzita și cum apare inflamația sinusurilor

Sinuzita reprezintă inflamația mucoasei care căptușește sinusurile paranazale – cavități pline cu aer situate în structura osoasă a craniului și conectate la cavitatea nazală. În mod normal, aceste sinusuri produc mucus care este eliminat eficient prin mecanismele normale de drenaj și clearance muco-ciliar. Atunci când mucoasa se inflamează (de obicei după o infecție respiratorie, răceală sau episod alergic), permeabilitatea căilor de drenaj este redusă, mucusul se acumulează și apar simptomele caracteristice de sinuzită.

Diferența dintre rinită și sinuzită

Rinita este inflamația mucoasei nazale și se manifestă în principal prin nas înfundat, secreții nazale și strănut. Sinuzita, în schimb, implică inflamația mucoasei sinusurilor paranazale și se asociază frecvent cu presiune facială, durere de cap de sinuzită, senzație de plenitudine în zona feței și secreții mai dense, vâscoase. În practică, cele două afecțiuni apar adesea împreună, inflamația mucoasei nazale extinzându-se adesea la nivelul sinusurilor paranazale.

De ce este numită și rinosinuzită?

Termenul medical corect este adesea rinosinuzită, deoarece inflamația mucoasei nazale și a sinusurilor paranazale apare simultan în majoritatea cazurilor. Din acest motiv, ghidurile medicale internaționale folosesc frecvent termenul de rinosinuzită pentru a descrie ceea ce pacienții numesc, pe scurt, sinuzită.

Rolul sinusurilor în organism și legătura cu căile respiratorii

Sinusurile paranazale sunt cavități pline cu aer, situate în structura osoasă a masivului facial și a craniului, care comunică direct cu cavitatea nazală și fac parte din căile respiratorii superioare. Ele au un rol important în buna funcționare a aparatului respirator și a sistemului fonator, chiar dacă acest lucru este adesea trecut cu vederea.

Principalele funcții ale sinusurilor sunt:

  • Filtrarea aerului inspirat – mucoasa sinusurilor ajută la reținerea particulelor, a prafului și a agenților iritanți.
  • Umidificarea și încălzirea aerului – aerul care ajunge în plămâni este adaptat pentru a proteja mucoasa respiratorie.
  • Rezonanța vocii – sinusurile contribuie la timbrul, intensitatea și claritatea vocii

Cum se produce blocarea drenajului sinusurilor?

În condiții normale, mucusul produs de sinusuri se elimină continuu spre cavitatea nazală prin intermediul unor căi de drenaj bine definite, proces susținut de mecanismul de clearance muco-ciliar. În sinuzită, inflamația mucoasei duce la îngustarea sau blocarea acestor canale de drenaj. Ca urmare, secrețiile stagnează, favorizând apariția congestiei sinusale, senzației de presiune facială și, uneori, a infecțiilor. Această acumulare de mucus explică de ce sinuzita se poate agrava rapid dacă drenajul nu este restabilit.

Mecanismul de apariție al inflamației în sinuzită

În sinuzită, inflamația apare atunci când mucoasa sinusurilor se îngroașă și împiedică drenajul normal al secrețiilor. În mod fiziologic, mucusul are rol de protecție și este eliminat continuu către cavitatea nazală. Atunci când acest mecanism este perturbat, mucusul începe să se acumuleze în sinusuri, devenind mai vâscos și greu de eliminat. Această acumulare explică apariția congestiei sinusale, a presiunii faciale și a durerii de cap din sinuzită.

Infecțiile virale reprezintă principalul factor declanșator al răspunsului inflamator al mucoasei nazale și sinusale. Cele mai multe episoade de sinuzită acută apar după o viroză respiratorie (răceală sau gripă), când inflamația mucoasei nazale se extinde și la nivelul sinusurilor paranazale. În aceste cazuri, vorbim de sinuzită virală, care, de regulă, este autolimitată.

În unele situații, stagnarea mucusului creează un mediu favorabil pentru colonizarea și multiplicarea bacteriilor. Astfel poate apărea sinuzita bacteriană, caracterizată prin simptome mai intense sau persistente, secreții nazale muco-purulente și stare generală alterată. De aceea, diferențierea între sinuzita virală și cea bacteriană este importantă pentru stabilirea unei conduite terapeutice adecvate și evitarea utilizării nejustificate a antibioticelor.

Tipuri de sinuzită

Sinuzita acută

Sinuzita acută are o durată de cel mult 4 săptămâni și apare cel mai frecvent după o răceală sau o infecție respiratorie.

  • Cauzele sunt de obicei virale și mai rar bacteriene.
  • Simptome: congestie nazală, secreții nazale, presiune facială, durere de cap, uneori febră.
  • Tratament recomandat: de regulă simptomatic (hidratare, irigații nazale, analgezice și antiinflamatoare). Antibioticele pentru sinuzită sunt indicate doar dacă medicul suspectează o infecție bacteriană sau simptomele persistă/ se agravează.

Sinuzita subacută

Sinuzita subacută durează între 4 și 12 săptămâni.

  • Reprezintă o formă intermediară între acut și cronic.
  • Poate apărea ca urmare a rezoluției incomplete a unui episod acut sau în contextul unor factori predispozanți care întrețin inflamația mucoasei nazosinusale.
  • Există risc de cronicizare dacă inflamația nu este tratată corect.
  • Abordare terapeutică: evaluare medicală, tratament adaptat cauzei și monitorizarea evoluției.

Sinuzita cronică

Sinuzita cronică persistă peste 12 săptămâni.

  • Cauze: infecții bacteriene persistente, alergii, polipi nazali, mai rar infecții fungice.
  • Impact: simptomele pot afecta semnificativ calitatea vieții (nas înfundat constant, reducerea sau pierderea mirosului, presiune facială, oboseală).
  • Tratament pe termen lung: tratament medicamentos personalizat, controlul factorilor favorizanți; uneori este necesară evaluarea ORL  complexă.

Clasificarea sinuzitei după localizare

În funcție de sinusurile afectate, sinuzita poate fi:

  • Sinuzită maxilară – durere la nivelul obrajilor și dinților arcadei dentare superioare.
  • Sinuzită frontală – durere în frunte, accentuată dimineața sau la aplecarea capului înainte.
  • Sinuzită etmoidală – presiune între ochi, frecventă la copii.
  • Sinuzită sfenoidală – mai rară, cu dureri profunde la nivelul vertexului, occipital sau retroorbitar.
  • Pansinuzită – inflamația simultană a mai multor sinusuri.

Cauzele sinuzitei și factorii de risc principali

Cauze infecțioase ale sinuzitei

Cele mai frecvente cauze ale sinuzitei sunt infecțiile căilor respiratorii superioare.

  • Infecțiile virale (răceala, gripa) sunt responsabile de majoritatea cazurilor de sinuzită acută. Inflamația mucoasei nazale se poate extinde rapid la nivelul sinusurilor paranazale.
  • Infecțiile bacteriene apar mai rar, de obicei ca o complicație a unei sinuzite virale netratate sau prelungite.
  • Infecțiile fungice sunt rare și apar în special la persoane cu imunitate scăzută.

De aceea, există o legătură directă între o răceală aparent banală și apariția sinuzitei, mai ales dacă simptomele persistă peste 7–10 zile.

Sinuzita cauzată de alergii și inflamații respiratorii

Rinita alergică este un factor predispozant important în apariția sinuzitei. Inflamația alergică determină edemul mucoasei și hipersecreție de mucus cu blocarea drenajului sinusurilor.

Alergenii frecvent implicați sunt:

  • praful de casă și acarienii;
  • polenul;
  • mucegaiurile.

Expunerea repetată la acești alergeni favorizează episoadele recurente și sinuzita cronică.

Sinuzita legată de factori anatomici

Anumite particularități anatomice pot favoriza apariția sinuzitei:

  • deviația de sept nazal;
  • polipii nazali;
  • îngustarea congenitală sau dobândită a orificiilor de drenaj (ostiilor) sinusurilor.

Aceste modificări împiedică eliminarea normală a mucusului și cresc riscul de inflamație persistentă.

Factori de risc externi pentru sinuzită

Anumiți factori din mediul extern și condiții locale pot declanșa sau agrava sinuzita:

  • fumatul activ sau pasiv, care irită mucoasa respiratorie;
  • poluarea, aerul uscat, frigul și variațiile bruște de presiune;
  • cauzele dentare, în special infecțiile dentare la nivelul dinților superiori, care pot duce la sinuzită maxilară odontogenă, o formă particulară de boală care necesită atât tratament ORL, cât și stomatologic.

Este important de știut că, de cele mai multe ori, sinuzita apare prin asocierea mai multor factori (infecțioși, alergici și anatomici). Identificarea cauzei exacte este esențială pentru alegerea unui plan terapeutic adecvat și pentru prevenirea recurențelor sau a cronicizării bolii.

Simptomele sinuzitei – cum recunoști inflamația sinusurilor

Simptome generale ale sinuzitei

Cele mai frecvente simptome de sinuzită apar ca urmare a inflamației și a acumulării de mucus în sinusuri:

Durere și presiune facială, localizată în zona frunții, obrajilor, între ochi sau la rădăcina nasului; se poate accentua la aplecarea capului înainte, ca urmare a modificării presiunii în sinusurile afectate.

  • Congestie nazală (nas înfundat), cu respirație dificilă pe nas, uneori pe o singură nară.
  • Secreții nazale dense, galbene sau verzi, care pot fi eliminate anterior prin nas sau pot drena posterior către faringe.

Aceste manifestări sunt tipice atât pentru sinuzita acută, cât și pentru formele persistente.

Alte simptome asociate sinuzitei

Pe lângă simptomele locale, sinuzita poate avea și manifestări generale:

  • Dureri de cap, tuse (mai ales noaptea, prin scurgerea secrețiilor în gât) și oboseală.
  • Durere de dinți, în special la nivelul dinților superiori, frecventă în sinuzita maxilară, precum și halenă (respirație urât mirositoare).
  • Pierderea mirosului (hiposmie sau anosmie), mai ales în sinuzita cronică.
  • Febră și stare generală de disconfort, mai ales în formele acute sau bacteriene.

Când trebuie să mergi la medic pentru sinuzită?

Semne de alarmă în sinuzită

În multe cazuri, sinuzita acută se ameliorează spontan. Totuși, este important să te adresezi medicului dacă apar semne de alarmă, care pot indica o formă severă sau complicații:

  • Simptomele persistă peste 7–10 zile sau se agravează după o ameliorare inițială.
  • Durere facială intensă sau durere de cap severă, care nu cedează la tratamentul obișnuit.
  • Febră mare sau care persistă mai multe zile.
  • Secreții nazale purulente abundente, însoțite de stare generală alterată.
  • Umflarea zonei din jurul ochilor sau frunții, tulburări de vedere sau confuzie (situații rare, dar urgente).

Aceste situații necesită evaluare medicală pentru stabilirea diagnosticului și a conduitei terapeutice, inclusiv pentru aprecierea necesității administrării terapiei antibiotice în cazurile cu suspiciune de infecție bacteriană.

Sinuzita recurentă și cazurile cronice

Consultația medicală este recomandată și atunci când:

  • episoadele de sinuzită se repetă frecvent (sinuzită recurentă);
  • simptomele persistă peste 12 săptămâni, sugerând sinuzită cronică;
  • există factori de risc cunoscuți (alergii, polipi nazali, deviație de sept, sinuzită dentară).

În aceste cazuri, medicul poate recomanda investigații suplimentare și un plan de tratament pe termenlung, adaptat cauzei, pentru a preveni complicațiile și recidivele.

Prezentarea la medic cât mai devreme reduce riscul de complicații ale sinuzitei și de evoluție cronică.

Cum se pune diagnosticul pentru sinuzită?

Examinarea ORL și anamneza pacientului cu sinuzită

Diagnosticul de sinuzită începe cu consultația la medicul ORL. Acesta va discuta cu pacientul despre istoricul medical și simptomele subiective:

  • durata și evoluția simptomelor;
  • prezența durerii faciale, a congestiei nazale;
  • tipul secrețiilor;
  • episoadele recurente;
  • factorii declanșatori (răceli, alergii).

În multe cazuri, aceste informații sunt suficiente pentru a orienta diagnosticul.

Endoscopia nazală și testele imagistice pentru sinuzită

Atunci când simptomele sunt persistente, recurente sau severe, medicul poate recomanda investigații suplimentare:

  • Endoscopia nazală permite vizualizarea directă a mucoasei, a secrețiilor, polipilor sau a blocajelor de drenaj.
  • Tomografia computerizată (CT) este investigația de elecție pentru evaluarea sinusurilor, mai ales în sinuzita cronică sau înainte de tratamente specifice (intervenții chirurgicale ORL).
  • Rezonanța magnetică (RMN) este indicată mai rar, în situații particulare, pentru evaluarea țesuturilor moi sau a complicațiilor orbitare, neurologice sau a suspiciunii unor leziuni tumorale asociate.

Analize de laborator și teste alergologice

În anumite cazuri, diagnosticul este completat de investigații de laborator:

Adaugă în coș

Panel alergeni respiratori
Preț: 373.00 lei

Adaugă în coș

Nu toate cazurile de sinuzită necesită investigații imagistice sau analize de laborator. Necesitatea acestora este stabilită individual de către medic, în funcție de caracteristicile simptomelor, durata evoluției, răspunsul la tratament și prezența factorilor de risc sau a suspiciunii unor complicații.

Tratamentul sinuzitei – soluții medicale și naturiste

Tratamentul sinuzitei depinde de cauza inflamației (virală, bacteriană, alergică), de severitatea simptomelor și de durata bolii. În majoritatea cazurilor, abordarea este etapizată și individualizată.

Tratament medicamentos pentru sinuzită

Tratamentul medicamentos are ca obiectiv reducerea inflamației, restabilirea drenajului sinusurilor și ameliorarea simptomelor:

  • Decongestionante și spray-uri saline – ajută la reducerea congestieinazale și la fluidificarea secrețiilor; spray-urile saline pot fi utilizate zilnic.
  • Antibiotice pentru sinuzita bacteriană – sunt recomandate doar când medicul confirmă sau suspectează o infecție bacteriană (simptome severe, persistente sau agravare după 7–10 zile). Nu toate sinuzitele necesită antibiotice, deoarece majoritatea cazurilor de rinosinuzită acută sunt de etiologie virală.
  • Corticosteroizi (în special topici, sub formă de spray nazal) – reduc inflamația mucoasei; corticosteroizii sistemici se folosesc doar în situații selectate.
  • Antihistaminice – utile în sinuzitaalergică, pentru controlul reacției alergice.
  • Analgezice și antipiretice – pentru controlul durerii și al febrei.

Automedicația cu antibiotice nu este recomandată, de aceea întodeauna schema de tratament pentru sinuzită trebuie stabilită de medic, pe baza evaluării clinice și a cauzei probabile a afecțiunii.

Tratament naturist pentru sinuzită

Măsurile naturiste pot fi utile ca adjuvant, mai ales în formele ușoare:

  • Inhalații cu aburi și irigații nazale cu soluții saline (inclusiv apă de mare) – ajută la fluidificarea și eliminarea secrețiilor și la calmarea mucoasei.
  • Ceaiuri și plante cu efect antiinflamator (mușețel, cimbru, eucalipt) – pot contribui la ameliorarea simptomelor.
  • Inhalații cu uleiuri esențiale, aromaterapie și comprese calde aplicate pe față – pot reduce senzația de presiune facială.

Tratamentul naturist pentru sinuzită nu înlocuiește tratamentul medical atunci când există infecție bacteriană sau forme cronice.

Tratament chirurgical pentru sinuzită cronică

În sinuzitacronică sau în cazurile care nu răspund la tratament medicamentos, poate fi necesară intervenția chirurgicală:

  • Intervenții endoscopice (FESS – Functional Endoscopic Sinus Surgery), care urmăresc restabilirea drenajului sinusurilor.
  • Corectarea deviației de sept și excizia polipilor nazali, atunci când acești factori blochează drenajul și întrețin inflamația.

Indicația chirurgicală se stabilește exclusiv de medicul ORL, după evaluare clinică și imagistică completă.

Complicațiile sinuzitei – când inflamația devine periculoasă

Deși majoritatea cazurilor de sinuzită evoluează favorabil, există situații rare în care inflamația se poate extinde dincolo de sinusuri și poate deveni periculoasă. Recunoașterea timpurie a complicațiilor este esențială pentru instituirea rapidă a tratamentului adecvat și prevenirea consecințelor pe termen lung.

Complicații locale ale sinuzitei

Inflamația severă sau netratată corespunzător poate duce la extinderea infecției către structurile anatomice învecinate:

  • Celulită periorbitală – inflamația țesuturilor din jurul ochilor, manifestată prin edem, roșeață și durere la nivelul pleoapelor și regiunii periorbitare.
  • Abces orbital – acumulare de puroi în spatele sau în jurul globului ocular, care se poate manifesta prin proeminența globului ocular (proptoză), durere oculară intensă, limitarea mișcărilor oculare, diplopie și scăderea acuității vizuale, cu risc de afectare permanentă a vederii.
  • Osteită – inflamația oaselor care delimitează sinusurile, o complicație rară, dar serioasă.

Aceste complicații necesită evaluare medicală urgentă.

Complicații neurologice ale sinuzitei

În cazuri foarte rare, infecția se poate extinde către sistemul nervos central:

  • Meningită – inflamația meningelor, cu simptome precum febră mare, cefalee intensă, rigiditate a cefei, greață, vărsături, fotofobie și alterarea stării generale.
  • Abces cerebral – o complicație gravă, cu potențial vital.

Aceste complicații sunt rare, dar justifică prezentarea rapidă la medic în cazul agravării simptomelor.

 Sinuzita recurentă și sinuzita cronică persistentă

Episoadele frecvente de sinuzită sau simptomele care persistă peste 12 săptămâni necesită evaluare suplimentară:

  • Cauze posibile: alergii necontrolate, factori anatomici, infecții persistente, cauze dentare.
  • Diagnostic diferențial: excluderea altor afecțiuni ORL sau neurologice.
  • Abordare terapeutică: tratament personalizat pe termen lung, controlul factorilor favorizanți și, în unele cazuri, tratament chirurgical pentru restabilirea drenajului și ventilației sinusurilor paranazale.

Complicațiile pot fi prevenite prin diagnostic corect și tratament adecvat al sinuzitei încă din stadiile inițiale.

Prevenirea sinuzitei – cum eviți reapariția bolii

Prevenirea sinuzitei are un rol esențial mai ales la persoanele cu episoade recurente sau cu sinuzită cronică. Măsurile preventive vizează menținerea sănătății mucoasei nazale și reducerea factorilor declanșatori.

Igiena nazală și prevenția zilnică

O igienă nazală corectă ajută la menținerea drenajului normal al sinusurilor:

  • Irigațiile nazale cu soluții saline sau apă de mare contribuie la eliminarea secrețiilor și a particulelor iritante.
  • Hidratarea adecvată ajută la menținerea mucusului fluid și ușor de eliminat.

Controlul factorilor de mediu

Mediul înconjurător influențează direct sănătatea căilor respiratorii:

  • Evitarea fumatului activ și pasiv, care irită mucoasa nazală și favorizează inflamația.
  • Limitarea expunerii la aer poluat, praf și substanțe iritante.
  • Utilizarea unui umidificator de aer în sezonul rece sau în încăperi cu aer uscat, pentru a preveni uscarea mucoasei nazale.

Prevenirea infecțiilor respiratorii și a sinuzitei

Reducerea riscului de infecții respiratorii scade și riscul de sinuzită:

  • Tratamentul precoce și adecvat al infecțiilor respiratorii acute și al afecțiunilor alergice, pentru a preveni extinderea inflamației către sinusuri.
  • Vaccinarea antigripală și vaccinarea antipneumococică, recomandate de medic, reduc riscul de infecții respiratorii care pot complica sau declanșa sinuzita.

Deși aceste măsuri pot reduce semnificativ riscul de apariție sau recurență, ele nu pot preveni complet sinuzita. Persistența simptomelor necesită evaluare medicală.

Întrebări frecvente despre sinuzită

Ce este sinuzita și cum se manifestă?

Sinuzita este inflamația mucoasei sinusurilor paranazale. Se manifestă prin nas înfundat (congestie nazală), durere sau presiune facială, durere de cap, secreții nazale vâscoase și, uneori, febră, tuse sau oboseală. Intensitatea simptomelor variază în funcție de tipul și durata sinuzitei.

Cât durează o sinuzită acută?

Sinuzita acută durează, de regulă, sub 4 săptămâni. În cele mai multe cazuri, mai ales când este de cauză virală, simptomele se ameliorează progresiv în 7–14 zile. Dacă manifestările persistă sau se agravează, este recomandată evaluarea medicală.

Cum știu dacă am sinuzită bacteriană sau virală?

Diferența nu se face întotdeauna ușor, doar pe baza simptomelor, dar există câteva criterii orientative folosite în practica medicală:

  • Sinuzita virală este cea mai frecventă. Simptomele apar după o răceală, sunt moderate și se ameliorează în 7–10 zile, fără agravare progresivă.
  • Sinuzita bacteriană este suspectată atunci când simptomele persistă peste 10 zile, se agravează după o ameliorare inițială sau sunt severe de la început (durere facială intensă, febră, secreții nazale purulente).

Confirmarea diagnosticului și decizia privind antibioticele pentru sinuzită aparțin medicului, pe baza evoluției clinice și, la nevoie, a investigațiilor de laborator.

Ce antibiotic se recomandă pentru sinuzită?

Nu există un „cel mai bun antibiotic” universal pentru sinuzită. Antibioticul se recomandă doar în sinuzita bacteriană și este decis exclusiv de medic, în funcție de severitatea simptomelor, durata bolii, istoricul pacientului și, uneori, rezultatele culturilor bacteriologice.

Conform ghidurilor medicale internaționale (NHS, Mayo Clinic):

  • Majoritatea sinuzitelor sunt virale și nu necesită antibiotice.
  • Antibioticele sunt indicate când simptomele sunt severe, persistă peste 10 zile sau se agravează după o ameliorare inițială.

Automedicația cu antibiotice în sinuzită nu este recomandată, deoarece poate fi ineficientă în absența unei infecții bacteriene și favorizează rezistența bacteriană. Doar medicul stabilește schema corectă de tratament.

Ce tratamente naturiste sunt eficiente pentru sinuzită?

Tratamentele naturiste pot fi utile ca adjuvant, mai ales în formele ușoare sau virale de sinuzită, pentru ameliorarea simptomelor:

  • Irigații nazale cu soluții saline/ apă de mare – ajută la curățarea secrețiilor și la reducerea congestiei nazale.
  • Inhalări cu aburi – pot fluidifica mucusul și diminua senzația de presiune facială.
  • Hidratarea adecvată și aerul umidificat susțin funcția normală a mucoasei nazale.
  • Ceaiuri cu efect antiinflamator (mușețel, cimbru) pot avea un rol calmant.

Tratamentul naturist pentru sinuzită nu înlocuiește tratamentul medical atunci când există suspiciune de sinuzită bacteriană sau simptome persistente. Evaluarea medicală rămâne esențială.

Cum se tratează sinuzita la copii?

Tratamentul sinuzitei la copii depinde de cauză, vârstă și severitatea simptomelor și este stabilit de medic. În majoritatea cazurilor:

  • se recomandă măsuri de susținere: hidratare, irigații nazale cu soluții saline, aer umidificat;
  • analgezice/antipiretice pot fi folosite pentru durere și febră, conform vârstei;
  • antibioticele sunt indicate doar dacă medicul suspectează o sinuzită bacteriană (simptome persistente sau severe).

Automedicația este de evitat. Copiii cu simptome care persistă sau se agravează trebuie evaluați de medic pentru un plan sigur și adecvat.

Poate sinuzita să provoace dureri de dinți?

Da. Sinuzita poate provoca dureri de dinți, în special în sinuzita maxilară. Sinusurile maxilare sunt situate foarte aproape de rădăcinile dinților superiori, iar inflamația sau acumularea de mucus în aceste sinusuri poate iradia durerea către dinți, dând senzația unei probleme dentare.

De obicei, durerea:

  • afectează mai mulți dinți superiori simultan;
  • se accentuează la aplecare sau la presiune facială;
  • este însoțită de congestie nazală și alte simptome de sinuzită.

Dacă durerea este localizată la un singur dinte sau persistă după tratarea sinuzitei, este necesară și o evaluare stomatologică pentru excluderea unei cauze dentare.

Care este diferența dintre rinită și sinuzită?

Rinita este inflamația mucoasei nazale și se manifestă prin strănut, nas înfundat și secreții nazale.
Sinuzita reprezintă inflamația sinusurilor paranazale și se asociază, pe lângă congestia nazală, cu presiune sau durere facială, durere de cap și secreții mai dense.

În practică, cele două afecțiuni apar frecvent împreună, motiv pentru care este utilizat termenul de rinosinuzită.

Cum pot preveni reapariția sinuzitei?

Reapariția sinuzitei poate fi redusă prin măsuri simple, aplicate consecvent:

  • menținerea unei igiene nazale regulate (irigații nazale cu soluții saline);
  • evitarea fumatului și a expunerii la aer poluat sau foarte uscat;
  • controlul alergiilor și tratarea promptă a răcelilor;
  • utilizarea unui umidificator de aer în sezonul rece;
  • respectarea recomandărilor medicale în cazurile de sinuzită recurentă sau cronică.

Deși aceste măsuri reduc riscul, ele nu pot preveni complet sinuzita. Persistența simptomelor necesită evaluare medicală.

Când este necesară operația pentru sinuzită cronică?

Operația pentru sinuzita cronică este luată în considerare doar atunci când tratamentul medicamentos corect, urmat suficient timp, nu ameliorează simptomele. Indicația este stabilită de medicul ORL, pe baza evaluării clinice și imagistice.

Intervenția poate fi recomandată când:

  • simptomele persistă peste 12 săptămâni, în ciuda tratamentului adecvat;
  • există blocaje anatomice (polipi nazali, deviație de sept) care împiedică drenajul sinusurilor;
  • apar episoade frecvente de sinuzită sau complicații.

Cel mai frecvent se utilizează chirurgia endoscopică funcțională a sinusurilor (FESS), cu scopul de a restabili drenajul și ventilația normală a sinusurilor.

Operația este o soluție de ultimă linie și nu înlocuiește tratamentul medical și controlul factorilor favorizanți.

Dacă simptomele din acestei afecțiuni persistă mai mult de 10 zile, se agravează încă de la începutul bolii și se constată prezența unei secreții nazale purulente, dureri faciale timp de 3 - 4 zile și febră ridicată (peste 39˚C), acestea reprezintă criterii de diagnostic pentru sinuzita bacteriană4.

Referințe:

  1. https://www.nhs.uk/conditions/sinusitis-sinus-infection/
  2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/chronic-sinusitis/symptoms-causes/syc-20351661
  3. https://medlineplus.gov/ency/article/000647.htm
  4. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/sinusitis
  5. https://www.healthdirect.gov.au/sinusitis