Alergie la polen – Simptome & Tratament rinită alergică

Cuprins:

• Ce este alergia la polen (rinita alergică sezonieră)?
• Cum se produce reacția alergică la polen?
• Alergie la polen – Factori de risc
• Alergie la polen – Simptome 
• Alergie la polen – Posibile complicații
• Alergia la polen – Cum este diagnosticata?
• Alergie la polen – Tratament 
• Cum poți preveni alergia la polen? 
• Întrebări frecvente despre alergia la polen 

Ce este alergia la polen (rinita alergică sezonieră)?

Alergia la polen, sau rinita alergică sezonieră, este acel tip de alergie sezonieră declanșată de polenul diferitelor plante – fie că este vorba despre copaci, flori, iarbă sau buruieni.

Alergia la polen apare atunci când sistemul imunitar identifică polenul drept un intrus periculos și produce anticorpi pentru a lupta împotriva sa – astfel apare reacția alergică. Strănutul, congestia și ochii inflamați sunt doar câteva dintre simptomele pe care le pot resimți persoanele cu alergii la polen.

Ce este polenul?

Polenul reprezintă acel tip de particule eliberate de plantele înflorite, copacii, iarba și buruienile pentru a ajuta la fertilizarea altor plante din aceeași specie. Polenul plutește în aer, iar atunci când se așază pe suprafețe apare ca un praf galben fin. Aceste mici particule galbene pot fi inspirate cu ușurință.

Tipuri de plante care cauzează alergie la polen

Sezonalitatea alergiilor la polen depinde de momentul în care polenizează plantele: primăvara polenizează copacii, vara polenizează iarba, iar toamna polenizează buruienile. În zonele cu climă mai caldă, simptomele alergiilor la polen pot începe încă din ianuarie sau pot apărea de mai multe ori pe an.

În funcție de tipul de polenizare, plantele se împart în două mari categorii:

• Plante pentru care polenizarea este realizată de vânt (plante anemofile) – majoritatea ierburilor, buruienilor și arborilor.
• Plante pentru care polenizarea este realizată de insecte (plante entomofile) – sunt, în general, plantele cu flori viu colorate.

Polenul este eliberat în aer în special dimineața devreme, iar seara nivelul începe să scadă, odată cu depunerea sa.

În țara noastră, sezoanele polinice sunt structurate astfel:

Polenul de arbori și arbuști timpurii (februarie – mai): În această perioadă predomină polenul arborilor și arbuștilor care nu fac flori vizibile, iar speciile de copaci care provoacă cele mai multe simptome de alergie sunt:

• Mesteacăn
• Stejar
• Cedru
• Frasin
• Plop
• Salcie
• Arin
• Alun
• Ulm
• Pin
• Fag
• Chiparos.

Polenul de iarbă (mai – iulie): Acest sezon este dominat de polenul gramineelor care este purtat cu ușurință de vânt.

Gramineele sălbatice:

• Timoftică
• Golomăț
• Iarbă de gazon
• Firuță
• Vițelar
• Păiuș

Gramineele cultivate:

• Grâu
• Secară
• Orz
• Ovăz
• Porumb.

Polenul de buruieni (iulie – septembrie): Cea mai cunoscută alergie din această categorie este alergia la ambrozie. Atât ambrozia, cât și celelalte buruieni au polenizarea în sezonul de vară și până toamna târziu. O singură plantă de ambrozie poate produce aproximativ 1 miliard de particule de polen și poate călători sute de kilometri prin aer, ceea ce o face deosebit de greu de evitat.

Alte specii de buruieni care provoacă alergii la polen includ:

• Pelin
• Pătlagină
• Urzică
• Salvie
• Știr
• Măcriș

Cum se produce reacția alergică la polen?

Polenul este unul dintre cei mai frecvenți factori declanșatori ai alergiilor sezoniere. Este o pulbere fină gălbuie produsă de copaci, flori, ierburi și buruieni, care ajută în fertilizarea altor plante din aceeași specie.

La persoanele care suferă de alergie la polen, sistemul imunitar identifică în mod eronat polenul inofensiv ca fiind un ”intrus” periculos. Sistemul de apărare al organismului începe să producă anticorpi, dar și unele substanțe chimice, cum ar fi histamina sau heparina, pentru a lupta împotriva polenului. Acest lucru este cunoscut sub numele de reacție alergică, iar tipul specific de polen care o provoacă este cunoscut sub numele de alergen. Reacția alergică duce la numeroase simptome neplăcute care pot fi atenuate sau chiar pot dispărea printr-un management terapeutic corect.

Alergie la polen – Factori de risc

Cauza exactă a rinitei alergice nu este complet înțeleasă, dar se presupune că este legată de o combinație de factori genetici și de mediu.

Factorii de risc pentru dezvoltarea acestei alergii includ:

• Moștenirea genetică (antecedente familiale de alergii);
• Expunerea frecventă la polen în timpul sezonului de înflorire;
• Existența unei alte alergii, cum ar fi alergiile alimentare sau alergiile la animale;
• Locația geografică (anumite plante eliberează cantități mai mari de polen în anumite zone).

Alergie la polen – Simptome 

Semnele și simptomele alergiei la polen pot varia în funcție de severitatea reacției alergice și pot include:

• strănut frecvent;
• rinoree (secreții nazale);
• mâncărime nazală și/sau oculară;
• congestie nazală (nas înfundat);
• lăcrimare excesivă a ochilor (epifora);
• roșeață la nivelul ochilor;
• senzație de presiune sau durere în zona sinusurilor;
• tuse și senzație de constricție în piept;
• urticarie;
• anafilaxie (în cazuri rare).

Polenul poate agrava, de asemenea, simptomele astmului, inclusiv intensificarea tusei și a respirației șuierătoare.

Alergie la polen – Posibile complicații

În unele cazuri, alergia la polen poate duce la complicații cum ar fi:

• Sinuzită cronică (inflamația sinusurilor);
• Otite – infecții ale urechii;
• Rinită alergică perenă (simptome persistente pe tot parcursul anului);
• Astm bronșic (afectarea căilor respiratorii inferioare);
• Conjunctivită alergică (inflamația membranei exterioare a ochilor).

Alergia la polen – Cum este diagnosticata?

Pentru un diagnostic corect al alergiei la polen, medicul culege un istoric medical și familial, realizează o examinare fizică și recomandă mai multe tipuri de teste.

Testarea reacției la alergeni specifici poate fi utilă pentru a confirma diagnosticul de rinită alergică și pentru a determina factorii declanșatori alergici specifici.

Ce analize se fac pentru alergia la polen?

Teste cutanate pentru alergii

Testele cutanate pentru alergii (prick test) sunt o metodă in vivo de determinare a hipersensibilității imediate (mediată de IgE) la alergeni specifici. În timpul procedurii, medicul alergolog va înțepa diferite zone ale pielii, apoi va introduce o cantitate mică de diferite tipuri de alergeni și va observa reacția cutanată. Pielea se va înroși, se va umfla sau va produce mâncărimi în cazul unei alergii, în decurs de 15-20 de minute de la momentul înțepăturii.

Teste de sânge

Testele de sânge pentru a măsura nivelurile de anticorpi IgE specifice alergenului includ:

• IgE seric total (Imunoglobulina E)

Aproximativ unul din doi indivizi care suferă de rinită alergică sau astm prezintă niveluri crescute de IgE; restul persoanelor, deşi au concentraţii crescute de IgE alergen specifice, prezintă niveluri normale de IgE totale. 

Cantitatea de IgE specifice produsă la un anumit alergen se corelează aproximativ cu sensibilitatea alergică la acea substanță. Ca și în cazul testelor cutanate, practic toți alergenii care cauzează rinită alergică pot fi determinați cu ajutorul IgE specifice in vitro, însă testarea sensibilității fiecărui pacient la fiecare alergen cunoscut nu este practică. Prin urmare, au fost alcătuite diferite paneluri care conțin cei mai frecvenți alergeni respiratori.

• Panel alergeni respiratori

Acest panel de analize este conceput pentru a oferi o evaluare completă a sensibilităților individuale, incluzând atât tipurile de polen care provoacă cel mai adesea alergii, cât și alți alergeni respiratori comuni, precum acarienii, mucegaiurile, insectele, părul și epiteliile de animale.

• Panel alergeni – rinită alergică adulți

Acest pachet include cei mai comuni alergeni asociați cu apariția simptomelor respiratorii la adulți, fiind relevant pentru identificarea cauzelor reacțiilor alergice și prescrierea corectă a măsurilor de evitare necesare.

• Panel alergeni – rinită alergică copii

Panelul de alergeni – rinită alergică la copii este conceput pentru a identifica cei mai frecvenți alergeni implicați în declanșarea simptomelor respiratorii la populația pediatrică. Fiecare analiză din cadrul acestui panel determină nivelul de IgE specifice pentru alergenii testați, facilitând un diagnostic precis și personalizat.

• Test ALEX – Profil extins IgE specifice

Testul ALEX reprezintă un instrument de diagnostic in vitro pentru sensibilizarea alergică, cu ajutorul căruia pot fi determinați simultan295 alergeni ce acoperă marea majoritate a alergenilor respiratori, alimentari, latex-uri și veninuri și peste 50 de alergeni moleculari unici.

Alergie la polen – Tratament 

Alergia la polen este o boală cronică ce necesită un management adecvat și respectarea tratamentului pentru a ține simptomele sub control. Un prim sfat foarte important este preîntâmpinarea sezonului alergic cu începerea tratamentului antihistaminic cu una-două săptămâni înainte.

Cum scapi de alergia la polen?

Vindecarea completă a alergiilor la polen nu este posibilă. Însă simptomele pot fi minimizate prin administrarea de medicamente antialergice eliberate fără rețetă și/sau pe bază de prescripție medicală. Acestea includ antihistaminice, decongestionante și spray-uri nazale corticosteroide.

Tratament medicamentos

Tratamentul alergiei la polen vizează ameliorarea simptomelor asociate acesteia și poate include:

• Antihistaminice: reduc histamina creată de expunerea la granulele de polen. Majoritatea sunt disponibile fără rețetă.
• Decongestionante nazale: pentru utilizare pe termen scurt (nu mai mult de 3-5 zile), pentru reducerea senzației de nas înfundat.
• Spray-uri nazale cu corticosteroizi: reduc inflamația din pasajele nazale. Acestea ar trebui utilizate în mod regulat în timpul sezonului de alergii, și nu doar la nevoie.
• Picături pentru ochi: pentru a reduce simptomele de ochi uscați sau lăcrimare excesivă și inflamație la nivelul ochilor.

Imunoterapie 

Atunci când tratamentele simptomatice nu funcționează, iar alergia este foarte severă, medicul poate decide inițierea tratamentului de desensibilizare pentru a reduce reacțiile alergice pe termen lung.

Vaccinurile antialergice acționează prin modificarea în timp a răspunsului sistemului imunitar la un alergen. Pacientul va primi o serie de injecții care conțin polen în cantități variabile – cantitatea de polen din injecție crește treptat, crescând astfel toleranța organismului față de respectivul alergen.  Acest lucru poate ajuta la reducerea sau chiar la eliminarea simptomelor reacțiilor alergice.

Acest tip de injecții antialergice se fac doar de către medicul alergolog, în cabinet, și presupun un termen de 3 până la 5 ani, cu administrare săptămânală la început, frecvența putând scădea în timp, în funcție de răspunsul organismului și de evoluția simptomelor.

Imunoterapia alergen specifică se poate realiza și cu tratament administrat oral – sublingual, caz în care doar prima pastilă se va administra în cabinetul medicului alergolog. Aceasta este disponibilă pentru alergiile la polenul de iarbă și ambrozie. Ulterior, tratamentul poate fi administrat de pacient acasă, zilnic și implică administrarea de pastile care se dizolvă sub limbă. Și acest tip de desensibilizare se realizează pe termen lung, cu o durată asemănătoare tratamentului injectabil – 3-5 ani.

Cum poți preveni alergia la polen? 

Deși dezvoltarea alergiei nu poate fi prevenită, există o serie de măsuri pe care le poți lua pentru a minimiza pe cât posibil contactul cu polenul diferitelor plante, fie că este vorba despre arbori, ierburi sau buruieni:

• Evitarea expunerii la polen pe cât posibil, în special în timpul sezonului de înflorire.
• Evitarea plimbărilor lungi în natură, mai ales dimineața, când concentrația de polen din aer este cea mai mare, dar și în zilele cu vânt.
• Aerisirea locuinței, pe cât posibil, în a doua parte a zilei.
• Purtarea măștilor de protecție și a ochelarilor (de soare) care să acopere cât mai bine ochii în timpul ieșirilor afară.
• Acoperirea părului când ești afară. Polenul se poate depune pe firele de păr și va provoca simptome în special în timpul somnului, când particulele se transferă pe pernă.
• Utilizarea purificatoarelor de aer.
• Spălarea feței și schimbarea hainelor la intrarea în casă.
• Uscarea hainelor într-un uscător de rufe, mai degrabă decât afară.
• Lavajul nazal – pentru a spăla particulele de polen care pătrund în cavitatea nazală.
• Utilizarea aerului condiționat în mașină, în detrimentul geamului deschis.
• Aspirarea regulată a locuinței folosind un aspirator cu filtru HEPA.
• Dușul zilnic înainte de culcare. Acest lucru va îndepărta polenul de pe corp și îl va menține departe de așternut.
• Igienizarea săptămânală a lenjeriei de pat, a podelelor și a mobilierului tapițat.
• Curățarea lunară a jaluzelelor, perdelelor și covoarelor.
• Limitarea contactului apropiat cu animalele de companie care petrec mult timp în aer liber.
• Urmărirea prognozelor privind polenul. Multe rapoarte meteorologice și aplicații meteo vor oferi indicatori relevanți privind nivelul de polen din aer.

Întrebări frecvente despre alergia la polen 

Iată câteva dintre întrebările pe care și le pun oamenii cel mai adesea cu privire la alergia la polen și răspunsurile lor:

În ce anotimp crește riscul alergiei la polen?

Sezonul alergic are o întindere foarte mare pe parcursul anului: de primăvara devreme, până toamna târziu. În funcție de tipul de polen care determină alergia, aceasta se poate manifesta mai puternic într-o anumită perioadă:

• Polenul de arbori: primăvara, în lunile februarie – mai
• Polenul de iarbă: vara, în lunile mai – iulie
• Polenul de buruieni: vara-toamna, în lunile iulie – septembrie și chiar octombrie

La ce vârstă poate apărea alergia la polen?

Alergiile la polen apar de cele mai multe ori înainte de vârsta de 25 de ani, de obicei, la copiii cu vârste între 8 și 16 ani.

Totuși, din ce în ce mai multe persoane de peste 50 de ani dezvoltă pentru prima dată alergii la polen.

Ce este terapia de desensibilizare?

Terapia de desensibilizare la alergii este un tratament care antrenează sistemul imunitar să tolereze alergenii sezonieri, de mediu sau alimentari. Reacțiile alergice apar atunci când organismul consideră în mod incorect că factori de mediu precum polenul, acarienii, părul de animale de companie sau diverse alimente reprezintă un pericol. De aceea, organismul eliberează substanțe chimice pentru a se proteja împotriva amenințării percepute, iar acest lucru declanșează simptomele alergice.

Desensibilizarea la alergii urmărește să oprească acest proces, ajutând organismul să dezvolte o toleranță sporită față de acești alergeni.

Există două tipuri principale de desensibilizare la alergii – tratamentul de imunoterapie orală și imunoterapia cu injecții antialergice.

Vremea poate influența alergia la polen?

Da, vremea, și în special vântul, joacă un rol important în dispersia polenului, mai ales pentru plantele care depind de curenții de aer pentru polenizare. Vânturile puternice pot transporta polenul pe distanțe lungi, afectând zone aflate mult dincolo de vecinătatea plantelor sursă.

Răceală sau alergie la polen – Cum faci diferența?

În timp ce simptomele unei răceli nu durează mai mult de una – două săptămâni, simptomele alergice afectează sănătatea pe tot parcursul sezonului de polinare.

Alergia la polen poate fi vindecată sau se manifestă pe tot parcursul vieții?

Din păcate, alergiile nu se vindecă. Alergia la polen poate fi o afecțiune supărătoare și debilitantă, dar există opțiuni eficiente de tratament. Consultul medical de specialitate este deosebit de important, pentru a primi un diagnostic precis și un plan de tratament adecvat.

Referințe:

1. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0091674917309193
2. https://www.aaaai.org/Aaaai/media/MediaLibrary/PDF%20Documents/Practice%20and%20Parameters/rhinitis2008-diagnosis-management.pdf
3. https://www.researchgate.net/publication/256933164_Allergic_Rhinitis_and_its_Impact_on_Asthma_ARIA_Achievements_in_10_years_and_future_needs
4. https://www.healthline.com/health/allergies/pollen
5. https://aafa.org/allergies/types-of-allergies/pollen-allergy/
6. https://acaai.org/allergies/allergic-conditions/pollen-allergies/
7. https://allergyasthmanetwork.org/allergies/pollen-allergy/
8. https://www.ecarf.org/en/information-portal/allergies-overview/pollen-allergy