Fibroza chistică: cauze, simptome și management

Cuprins:

• Care sunt cauzele dezvoltării fibrozei chistice?
• Simptomele fibrozei chistice
• Diagnosticul fibrozei chistice
• Fibroza chistică și afectarea multisistemică
• Există tratament pentru fibroza chistică?

Deși fibroza chistică este progresivă și necesită gestionarea zilnică a simptomelor, persoanele afectate pot, de obicei, să aibă o viață aproape obișnuită, să meargă la școală și să lucreze. Calitatea vieții persoanelor afectate de fibroză chistică este mai bună în prezent decât cea a persoanelor diagnosticate câteva decenii în urmă. Progresele științifice și tehnologice în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul sunt responsabile pentru speranța de viață de până la 30 – 40 de ani, și, uneori, chiar până la 50 de ani a persoanelor diagnosticate cu fibroză chistică.

Care sunt cauzele dezvoltării fibrozei chistice?

Fibroza chistică este rezultatul unor mutații (modificări) în gena CFTR. Fiecare persoană are, în mod normal, două copii ale genei CFTR, o copie moștenită de la mamă și o copie moștenită de la tată. Fibroza chistică apare atunci când ambele copii ale genei CFTR prezintă mutații.

Acest lucru înseamnă că părinții care prezintă, fiecare o mutație într-o singură copie a genei CFTR nu suferă de această afecțiune, însă pot avea împreună un copil cu fibroză chistică. Recomandările actuale prevăd că tuturor femeilor însărcinate sau care planifică o sarcină ar trebui să li se recomande efectuarea unui test de depistare a caracterului de purtător a mutației pentru a identifica riscul de a avea un copil cu această afecțiune.

Simptomele fibrozei chistice

Fibroza chistică clasică

Copiii care suferă de fibroză chistică clasică au următoarele simptome:

• Dificultatea de a crește în greutate (creșterea în greutate se întâmplă la o rată foarte mică, uneori fără a fi vizibil pe anumite perioade un câștig în greutate, deși au un apetit bun și consumă suficiente calorii).
• Scaune moi sau cu consistență uleioasă.
• Dificultăți în respirație.
• Respirație șuierătoare recurentă.
• Infecții pulmonare frecvente (pneumonie sau bronșită recurentă).
• Infecții recurente ale sinusurilor.
• O tuse sâcâitoare.

Fibroza chistică atipică

Persoanele cu fibroză chistică atipică pot fi diagnosticate chiar și la vârsta adultă. Semnele și simptomele respiratorii pot include:

• Sinuzită cronică.
• Tulburări respiratorii, eventual diagnosticate ca astm sau boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
• Polipi nazali.
• Episoade frecvente de pneumonie.

Alte semne și simptome ale fibrozei chistice atipice pot include:

• Deshidratare care relevă niveluri anormale de electroliți.
• Probleme de fertilitate.
• Diaree.
• Pancreatită.
• Pierdere în greutate neintenționată.

Diagnosticul fibrozei chistice

1. Testarea prenatală se efectueză pe celule fetale obținute prin biopsia vilozităților coriale prelevate la aproximativ 10-12 săptămâni de gestație sau prin amniocenteză, de obicei la 15-18 săptămâni de viață intrauterină.
2. Screening neonatal – un test din sânge la nou născuți pentru depistarea mucoviscidozei.

În absența unui astfel de test, diagnosticul se pune pe baza examenului clinic și a testului sudorii și/sau testului genetic.

• Testul sudorii (testul transpirației) – este metoda standard de diagnosticare a fibrozei chistice și  măsoară cantitatea de sare (concentrația de ioni de clor și sodiu) din transpirația individului. Există mai multe metode de colectare a transpirației, niciuna nu este dureroasă sau periculoasă. Dacă această cantitate de sare este anormal de mare, atunci este foarte probabil ca diagnosticul sa fie cel de fibroză chistică. Uneori rezultatele au valori la limită, în acest context fiind necesară repetarea testului.

Valorile normale ale electroliților în transpirație sunt cele care se situează sub valoarea de 40mMol/L; valorile pozitive  la copii sunt peste 60 mMol/L, iar la adolescenți și adulți tineri peste 70 mMol/lL; în cazul valorilor echivoce, înscrise între 40-60 mMol/L testul se repetă obligatoriu și se interpreteză în context clinic. O concentrație de clorură de sodiu mai mare de 60 mMol/L în sudoare, la două determinări diferite, stabilește diagnosticul de boală.  

• Testarea genetică

Fibroza chistică – 38 mutații CFTR

Mucoviscidoza variază ca severitate în funcție de mutațiile de la nivelul genei CFTR și factorii de mediu și se prezintă sub mai multe forme, unele care determină moartea prematură a copiilor, ca urmare a unei boli pulmonare obstructive progresive cu bronșiectazii, altele caracterizate prin insuficiență pancreatică și boală pulmonară obstructivă progresivă în timpul adolescenței cu creșterea frecvenței de spitalizare la maturitate, iar altele manifestate prin sinuzite și bronșite recurente sau infertilitate la bărbații tineri.

Prezentarea clinică, vârsta la diagnostic, severitatea simptomelor și rata de progresie a bolii în organele implicate variază pe scară largă.

În următoarele situații speciale, testarea genetică este testul inițial de diagnostic:

• diagnosticarea in utero a feților cu risc ridicat (în 2002, 4% din persoanele nou diagnosticate au fost identificate cu ajutorul diagnosticului prenatal);
• testarea prenatală a feților cu risc scăzut și cu imagini ecografice sugestive pentru boală;
• screening-ul nou-născuților (în 2002, 12.8% dintre persoanele nou diagnosticate au fost identificate prin intermediul screening-ului neonatal);
• testarea sugarilor simptomatici (cu ileus meconial), care sunt prea mici pentru a produce un volum adecvat de transpirație;
• testarea unei persoane simptomatice care are rude cu mutații CFTR identificate.

Fibroza chistică – panel extins (secvențiere completă CFTR)

Colegiul American de Genetică Medicală recomandă screening-ul purtătorilor utilizând un panel care pune în evidență 23 de mutații, în care sunt incluse majoritatea mutațiilor ce au o frecvență mai mare de 0.1% în populația generală din SUA. Lista mutațiilor de screening poate fi însă completată cu alte mutații pentru a îmbunătăți sensibilitatea detecției pentru anumite grupuri etnice.

Testele genetice sunt disponibile și pentru testarea persoanelor asimptomatice care doresc să afle dacă sunt sau nu purtătoare ale genei defective de fibroză chistică și implică, de obicei, consiliere pre și post testare privind posibilul impact al rezultatelor testelor pozitive sau negative. Acest tip de analize genetice permite părinților să identifice dacă există un risc crescut de a avea un copil cu fibroză chistică.

Screening-ul purtătorilor de mucoviscidoză se recomandă următoarelor persoane:

• adulții care au în familie rude cu fibroză chistică;
• partenerii persoanelor cu fibroză chistică; daca un partener are fibroză chistică și celălalt este purtător al genei defective de FC, atunci copilul va avea 50% șanse de a dezvolta boala;
• cuplurile care doresc să aibă copii.

Dacă investigațiile arată că o persoană este purtătoare a genei defective de fibroză chistică, este necesară și testarea partenerului. Pentru ca un copil să dezvolte afecțiunea, ambii părinți trebuie să fie purtători ai genei mutante. În cazul în care analizele partenerului sunt negative sunt șanse minime pentru copil să dezvolte boala.

Fibroza chistică și afectarea multisistemică

Cum afectează fibroza chistică sistemul respirator?

Sistemul anormal de transport al electroliților întâlnit în FC determină ca celulele din sistemul respirator, în special de la nivelul plămânilor, să absoarbă mai mult sodiu și apă decât au nevoie. Acest lucru face ca secrețiile subțiri normale din plămâni să devină foarte groase și să împiedice funcționarea normală a respirației pulmonare și schimbul de gaze cu circulația sanguină, crescând inclusiv riscul de infecții respiratorii frecvente.

Infecțiile respiratorii recurente duc la deteriorarea progresivă a plămânilor și, în cele din urmă, la incapacitatea funcțională completă a celulelor din plămâni.

Cum afectează fibroza chistică sistemul gastrointestinal?

FC manifestă la nivelul sistemului gastro-intestinal afectează în principal pancreasul, o glandă mixtă endocrină și exocrină. Componenta exocrină a pancreasului secretă substanțe, enzime, care facilitează digestia.

Secrețiile din pancreas devin, de asemenea, groase și pot obstrua canalele pancreasului. Acest lucru poate cauza o scădere a secreției de enzime la nivelul pancreasului. O persoană cu fibroză chistică are probleme de absorbție a proteinelor, grăsimilor și a vitaminelor A, D, E și K.

Afectarea pancreasului poate deveni în timp suficient de severă încât parte din celulele pancreatice devin complet nefuncționale și vor fi atacate de celulele sistemului imunitar, dezechilibrând definitiv arhitectura normală a pancreasului.

În timp, acest lucru poate duce la apariția intoleranței la glucoză și la diabet legat de fibroza chistică (CFRD), un tip unic de diabet insulino-dependent.

Simptomele fibrozei chistice care sunt cauzate de afectarea tractului gastrointestinal includ:

• Scaune voluminoase și de consistență grasă (steatoree)
• Prolapsul rectal (o afecțiune în care mucoasa de la capătul inferior al intestinului iese în afara anusului)
• Dureri de stomac
• Diaree cu sânge
• Întârzierea pubertății

Ficatul poate fi, de asemenea, afectat. Un număr mic de persoane pot dezvolta afecțiuni hepatice.

Simptomele afectării hepatice pot fi:

• Ficat mărit
• Distensia abdominală
• Icter
• Vărsături cu sânge

Cum afectează fibroza chistică sistemul respirator?

Din cauza ratei ridicate de infecție în tractul respirator inferior, persoanele cu FC pot dezvolta o tuse cronică, sânge în spută și, adesea, chiar un plămân colapsat. De obicei, tusea este mai gravă dimineața sau după o activitate.

Persoanele cu FC prezintă, de asemenea, simptome ale afectării tractului respirator superior, în anumite cazuri polipi nazali care trebuie îndepărtați chirurgical sau au rate mai mari de infecții ale sinusurilor (sinuzite).

Cum afectează fibroza chistică sistemul reproducător?

Majoritatea feților de gen masculin cu fibroză chistică au blocaje la nivelul canalului spermatic. Acest aspect patologic rezultă din secrețiile groase care blochează canalele deferente și le împiedică să se dezvolte corespunzător. Aceasta provoacă infertilitate la maturitate deoarece sperma nu poate parcurge traseul normal întâlnit în procesul de ejaculare. Există unele tehnici mai noi care permit bărbaților cu fibroză chistică să aibă copii. Opțiunile trebuie discutate cu medicul specialist.

Femeile, de asemenea, pot experimenta o creștere a cantității de mucus la nivelul cervixului și o îngroșare a acestuia, afecțiunea nefiind, neapărat o cauză de infertilitate pentru persoanele de gen feminin.

Există tratament pentru fibroza chistică?

Deși nu există încă un tratament curativ pentru fibroza chistică, fiind o boală genetică, progresele înregistrate în ceea ce privește tratamentul și intervențiile asociate ajută oamenii să trăiască mai mult și mai sănătos. La nou-născuții cu un rezultat pozitiv la screening, tratamentul poate începe în timp ce diagnosticul este confirmat. Tratamentul pentru fibroza chistică se concentrează pe eliberarea căilor respiratorii și sunt utilizate medicamente pentru a îmbunătăți funcția proteinei CFTR defecte și pentru a preveni complicațiile, precum și intervenții chirurgicale, dacă este necesar.

Tehnici de eliberare a căilor respiratorii

Tehnicile de curățare a căilor respiratorii ajută la fluidizarea mucusului pulmonar, astfel încât acesta să poată fi eliminat, reducând infecțiile și îmbunătățind respirația. Tehnicile includ moduri speciale de respirație și de tuse, dispozitive folosite pe gură și veste terapeutice care folosesc vibrații pentru a mobiliza mucusul, precum și terapie fizică toracică. Aceste tehnici sunt adesea folosite împreună cu medicamente precum bronhodilatatoarele și diluantele de mucus.

Medicamente

Medicamentele pentru tratarea fibrozei chistice includ pe cele utilizate pentru a menține și îmbunătăți funcția pulmonară, pentru a combate infecțiile, pentru a elimina mucusul și a ajuta la respirație și pentru a acționa asupra proteinei CFTR defecte.

• Antibioticele previn sau tratează infecțiile pulmonare și îmbunătățesc funcția pulmonară. Medicul poate prescrie antibiotice cu administrare pe cale orală, inhalatorie sau intravenoasă (IV).
• Medicamentele antiinflamatorii, cum ar fi ibuprofenul sau corticosteroizii, reduc inflamația. Inflamația cauzează multe dintre modificările din fibroza chistică, cum ar fi boala pulmonară. Ibuprofenul este benefic în special pentru copii, dar efectele secundare pot induce probleme de creștere,  renale și gastro-intestinale. Corticosteroizii pot provoca subțierea oaselor și creșterea glicemiei și a tensiunii arteriale.
• Bronhodilatatoarele relaxează și deschid căile respiratorii. Aceste tratamente se administrează prin inhalare.
• Medicamentele modulatoare ale CFTR influențează funcția proteinei CFTR defecte. Acestea îmbunătățesc funcția pulmonară și ajută la prevenirea problemelor pulmonare și a altor complicații.
• Diluantele de mucus facilitează eliminarea mucusului din căile respiratorii. Aceste tratamente se administrează prin inhalare.

Intervenție chirurgicală

Intervenția chirurgicală poate fi o opțiune pentru persoanele cu afecțiuni avansate.

Un transplant de plămâni poate ajuta persoanele cu boli pulmonare avansate și insuficiență respiratorie să ducă o viață normală.

Referințe:

1. Cystic fibrosis – Symptoms and causes – Mayo Clinic
2. Cystic Fibrosis | CDC
3. Cystic Fibrosis (CF): Causes, Symptoms, Diagnosis & Treatment (clevelandclinic.org)
4. Cystic fibrosis – NHS (www.nhs.uk)
5. Cystic Fibrosis | Johns Hopkins Medicine
6. www.afcr.ro
7. Cystic Fibrosis – Treatment | NHLBI, NIH