Informaţii generale – Concentrat leucocitar
Detecţia unor elemente patologice posibil prezente în sângele periferic poate fi mărită prin prepararea unei fracţiuni concentrate a elementelor nucleate sanguine (“buffy coat”). Când este prezent doar un număr mic de celule imature sau elemente celulare anormale, acestea pot să nu fie detectate pe frotiul de sânge obişnuit, concentratul leucocitar putând fi de ajutor în identificarea lor.
Recomandări pentru determinarea concentratului leucocitar
- pancitopenia fără o cauză aparentă: detecţia de celule imature sau anormale
- leucemia leucopenică: detecţia de blasti
- tablou leucoeritroblastic: identificarea de precursori mieloizi, eritroblasti, fragmente de megakariocite
- anemie macrocitară (megaloblastică): identificarea de megaloblasti (precursori eritroizi nucleaţi) şi granulocite hipersegmentate
- mielom multiplu: prezenţa de plasmocite
- hairy cell leukemia: identificarea de celule păroase
- atunci când se suspectează prezenţa de celule tumorale circulante (limfoame în fază leucemică)
- prezenţa de paraziţi sau bacterii intraleucocitare3
Pregătire pacient
à jeun/postprandial2.
Specimen recoltat – sânge venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer cu K3-EDTA2.
Cantitate recoltată – 2 tuburi (cât permite vacuumul)2.
Cauze de respingere a probei – tub incorect, specimen coagulat/hemolizat2.
Prelucrare necesară după recoltare – se aşează tuburile într-un stativ în poziţie verticala şi se lasă la temperatura camerei 2-3 ore, timp în care elemente celulare sanguine sedimentează separându-se de plasmă. Se adună cu o pipetă plasma supernatantă împreună cu stratul leuco-trombocitar situat deasupra stratului eritrocitar şi o mică porţiune din stratul eritrocitar. Se trece plasma colectată într-o eprubetă şi se centrifugheaza 10 minute la 2000 rpm, leucocitele şi trombocitele depunându-se pe fundul eprubetei. Se îndepărtează plasma supernatantă, cu excepţia unei mici cantităţi care va servi ca diluant al sedimentului din care se vor întinde frotiurile ce vor fi colorate May-Grunwald-Giemsa2.
Stabilitate probă – frotiurile trebuie efectuate cât mai repede după recoltare (primele 2-3 ore); frotiurile fixate în metanol sunt stabile necolorate cel puţin 1 an fără scăderea calităţii2.
Metoda de determinare – examinare microscopică iniţial la putere mică (obiectivul de 20x), apoi cu obiectivul de 100x cu imersie. Se examinează cu atenţie marginile şi franjurii frotiului unde se dispun adesea precursorii mieloizi (mielocite, promielocite, blasti) şi eritroblastii1;2;3.
Valori de referinţă Concentrat leucocitar
Absente elemente celulare anormale2.
Semnificaţie clinică – pe lamele de concentrat leucocitar pot fi prezente celule sanguine care nu apar în mod obişnuit în formula leucocitară curentă, cum ar fi: mielocite, metamielocite1;2. Pe lamele de concentrat leucocitar nu se pot aprecia cu acurateţe morfologia eritrocitară, numărul de trombocite şi formula leucocitară. Uneori se poate observa un număr mai mare de monocite. Totuşi frotiurile de concentrat leucocitar bine efectuate sunt reprezentative pentru populaţia generală de celule nucleate prezentă în sânge. In cazurile cu leucopenie se pot examina într-un timp scurt mult mai multe celule decât pe frotiul obişnuit.
Identificarea de celule imature, celule anormale, blasti, celule tumorale circulante sau alte forme nucleate circulante, precum şi bacterii sau paraziţi intraleucocitari (organisme neobişnuite, cum ar fi infecţii severe cu Strongyloides stercoralis la pacienţi imunodeprimaţi, microfilarii) furnizează informaţii diagnostice importante şi poate reduce necesitatea altor teste mai complexe1.
Limite şi interferenţe – prepararea frotiurilor de concentrat leucocitar poate determina distorsiuni celulare, în special ale celulelor fragile (vezi limite şi interferenţe ale frotiului de sânge)1.
Bibliografie
1. DeMott W, Tilzer L, Hematology. In Laboratory Test Handbook, 3rd Edition, Hudson (Cleveland), 1994, 526-527.
2. Metode curente pentru analize de laborator clinic, Ministerul Sănătăţii, Academia de Stiinţe Medicale, Editura Medicală, 1982: 46-47.
3. Shafer J, Canadian Society of Laboratory Technologist Congress, Winnipeg, Manitoba, June 16 to 20, 1996, Workshop Manual, p159-161.