E. coli (EHEC)-verotoxina 1/2

Informații generale - E. coli (EHEC)-verotoxina 1/2

Escherichia coli (E.coli) este o bacterie Gram-negativă, aparținând genului Escherichia, care se află în mod obișnuit în colonul uman. Shigatoxigenic împreună cu Escherichia coli verotoxigen (STEC), (VTEC) sunt tulpini de E. coli despre care se știe că produc toxină Shiga și, respectiv, toxina asemănătoare Shiga (verotoxina). Tulpinile care provoacă afecțiuni la om sunt cunoscute în mod obișnuit ca fiind E. coli enterohemoragic (EHEC)1-3. 

EHEC serotipul O157:H7 este un agent patogen uman considerat responsabil pentru focarele de diaree și sindromul hemolitic uremic la nivel mondial. Infecțiile cauzate de E. coli O157:H7 variază de la asimptomatice la severe4. Puțini indivizi pot dezvolta complicații potențial fatale, cum ar fi sindromul hemolitic uremic. Patologia renală cronică poate persista uneori printre cei care supraviețuiesc. EHEC se manifestă clinic prin prezența scaunului diareic sanguinolent, fără febră și, de obicei, cu un număr de leucocite de peste 10.000/microL uneori asociat cu dureri abdominale. Perioada de incubație, de la expunerea la EHEC și apariția simptomelor, este de obicei de 3 până la 4 zile. 

Se știe că oamenii dobândesc E. coli O157:H7 în mai multe moduri, de exemplu, prin consumul de alimente și apă contaminate și contact direct cu animale și oameni infectați. Consumul de alimente contaminate, cum ar fi carnea de vită, produse lactate și produse proaspete sunt responsabile pentru majoritatea focarelor. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) au estimat că E. coli O157:H7 transmisă prin alimente este responsabilă pentru peste 63.000 de boli pe an, ceea ce duce la peste 2100 de spitalizări și decese în Statele Unite7-8.

Recomandări pentru determinarea E.coli (EHEC) – verotoxina 1/29

• Screening rapid pentru serotipurile enterohemoragice, inclusiv Escherichia coli O157:H7

Specimen recoltat: materii fecale proaspete, emise spontan în orice moment al zilei

Pregătire pacient:

• Pacientul trebuie să pregătească un recipient curat în care va defeca.
• Se evită recoltarea materiilor fecale din vasul de toaletă, precum și contaminarea probei cu urină, apă din toaletă sau hârtie igienică.
• Prelevarea se realizează cu ajutorul linguriței coprorecoltorului, vizând porțiunile lichide și, mai ales, zonele mucoase și/sau sangvinolente, dacă acestea sunt prezente.
• Proba de materii fecale ar trebui recoltată în maximum o săptămână de la debutul simptomelor și, preferabil, înainte de inițierea tratamentului antibiotic.

Recipient de recoltare: coprorecoltor fără mediu de transport

Volum probă: 

• 2 g din materiile fecale cu consistență normală (formate) sau 2-3 ml de materiile fecale lichide; se recoltează câte o porțiune de mărimea unei alune din 3 locuri diferite ale bolului fecal;
• recipientul nu trebuie umplut complet.

Stabilitate probă: proba de materii fecale este stabilă 24 de ore la 2-8°C și 2 săptămâni la -20°C

Cauze de respingere a probei: recipient necorespunzător, pierderea stabilității probei

Metoda de lucru: imunocromatografică

Valori de referință: 

negativ

Limitări și interferențe: tratamentul cu antibiotice înainte de recoltarea probei poate afecta rezultatele acestui test

Bibliografie

1. Ameer, M. A., Wasey, A., & Salen, P. (2021). Escherichia Coli (E Coli 0157 H7). In StatPearls. StatPearls Publishing. [on-line]: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507845/ (Accesat la data de 09.04.2022)
2. Karch, H., Tarr, P. I., & Bielaszewska, M. (2005). Enterohaemorrhagic Escherichia coli in human medicine. International journal of medical microbiology : IJMM, 295(6-7), 405–418. https://doi.org/10.1016/j.ijmm.2005.06.009
3. Jenssen, G. R., Vold, L., Hovland, E., Bangstad, H. J., Nygård, K., & Bjerre, A. (2016). Clinical features, therapeutic interventions and long-term aspects of hemolytic-uremic syndrome in Norwegian children: a nationwide retrospective study from 1999-2008. BMC infectious diseases, 16, 285. https://doi.org/10.1186/s12879-016-1627-7
4. Marder Mph, E. P., Griffin, P. M., Cieslak, P. R., Dunn, J., Hurd, S., Jervis, R., Lathrop, S., Muse, A., Ryan, P., Smith, K., Tobin-D'Angelo, M., Vugia, D. J., Holt, K. G., Wolpert, B. J., Tauxe, R., & Geissler, A. L. (2018). Preliminary Incidence and Trends of Infections with Pathogens Transmitted Commonly Through Food - Foodborne Diseases Active Surveillance Network, 10 U.S. Sites, 2006-2017. MMWR. Morbidity and mortality weekly report, 67(11), 324–328. https://doi.org/10.15585/mmwr.mm6711a3
5. Gomes, T. A., Elias, W. P., Scaletsky, I. C., Guth, B. E., Rodrigues, J. F., Piazza, R. M., Ferreira, L. C., & Martinez, M. B. (2016). Diarrheagenic Escherichia coli. Brazilian journal of microbiology : [publication of the Brazilian Society for Microbiology], 47 Suppl 1(Suppl 1), 3–30. https://doi.org/10.1016/j.bjm.2016.10.015
6. Beauvais, W., Gart, E. V., Bean, M., Blanco, A., Wilsey, J., McWhinney, K., Bryan, L., Krath, M., Yang, C. Y., Manriquez Alvarez, D., Paudyal, S., Bryan, K., Stewart, S., Cook, P. W., Lahodny, G., Jr, Baumgarten, K., Gautam, R., Nightingale, K., Lawhon, S. D., Pinedo, P., ..Ivanek, R. (2018). The prevalence of Escherichia coli O157:H7 fecal shedding in feedlot pens is affected by the water-to-cattle ratio: A randomized controlled trial. PloS one, 13(2), e0192149. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0192149
7. Welinder-Olsson, C., & Kaijser, B. (2005). Enterohemorrhagic Escherichia coli (EHEC). Scandinavian journal of infectious diseases, 37(6-7), 405–416. https://doi.org/10.1080/00365540510038523
8. Etcheverría, A. I., & Padola, N. L. (2013). Shiga toxin-producing Escherichia coli: factors involved in virulence and cattle colonization. Virulence, 4(5), 366–372. https://doi.org/10.4161/viru.24642
9. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/Overview/800071#Overview [Accesat la data de 08.04.2022].