Această analiză se poate recolta doar în anumite centre Synevo, conform unui program special, din cauza stabilității reduse a probei recoltate:
- Alba Iulia: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Alba Iulia (B-dul Revoluției 1989, nr. 47, bl. CF 1, parter), în zilele de marți, în intervalul orar 09:00 – 10:00, cu programare telefonică (0757.112.409/ 0258.701.544).
- Alexandria: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Alexandria (Str. Libertății, bl. K3), în zilele de marți, în intervalul orar 11:00 – 12:00
- Arad: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Banu Mărăcine (Str. Banu Maracine, nr. 24, bl.1/A, sc. D, parter) în zilele de Luni, în intervalul orar 11:45 – 12:30 și în Laborator și centru de recoltare Arad (Str. Lt. Mj. Duma, nr.1, Bl. 338, Sc. A, Ap. 21, Parter) în zilele de Luni, în intervalul orar: 11:30 – 13:00.
- Brăila: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Dorobanților (B-dul Dorobantilor, nr 5, Bl. A5, Parter), în zilele de marți: în intervalul orar 10:00 – 11:00, cu programare telefonică
- Brașov: recoltarea se efectuează în Laborator și centru de recoltare Aurel Vlaicu (Str. Aurel Vlaicu nr. 2), în zilele de marți, în intervalul orar 10:00 – 10:30, cu programare telefonică (0268 424 072/ 073)
- București: recoltarea se efectuează în Laborator și centru de recoltare Iancu de Hunedoara ( B-dul Iancu de Hunedoara, nr. 29F) și Centrul de recoltare Ștefan cel Mare (Șos. Ștefan cel Mare, nr. 56, bl. 38, parter), în zilele de marți, în intervalul orar 11:30 – 13:00, cu programare telefonică în call center (021 9666) și Laborator și centru de recoltare Chiajna (Str. Industriilor, nr. 25, Chiajna, Ilfov) în zilele de marți, în intervalul orar 13.00 – 14.00
- Buzău: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Marghiloman (Str. Al. Marghiloman, Cartier Bazar – Obor, bl. 2B, parter), în zilele de marți, în intervalul orar 12:00 – 14:00.
- Cluj: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Moților (Str. Moţilor, nr. 9A), Centrul de recoltare Mănăștur (Str. Primăverii nr. 8, ap. 182, parter), Centrul de recoltare Mărăști (Str. Aurel Vlaicu nr. 1), Centrul de recoltare Zorilor (Str. Observatorului, nr. 90), Centrul de recoltare Grigorescu (Str. Miraslău, nr. 4) și în Centrul de recoltare Florești (Str. Eroilor, nr. 17, com. Florești), în zilele de marți, în intervalul orar 10:00 – 11:30
- Constanța: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Policlinica nr. 1 (B-dul Tomis, Nr. 145 – în incinta Policlinicii Nr. 1.) și Laborator și centru de recoltare Constanța (Bd. Tomis nr. 145, în incinta Spitalului județean) în prima zi de marți din lună, în intervalul orar 10:30 – 12:30
- Craiova: recoltarea se efectuează în Laborator și centru de recoltare Craiova(Str. Alexandru Macedonski nr. 53, corp C2), în zilele de marți, în intervalul orar 08:00 – 10:00.
- Deva: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Deva (Bd. 1 Decembrie nr. 2, bl. 4, parter), în zilele de marți, în intervalul orar 09:00 – 10:00, cu programare telefonică (0751 126 077/ 0254 262 112).
- Galați: recoltarea se efectuează în Laborator și centru de recoltare Galați (B-dul George Cosbuc nr. 251, Bl. Italian Residence) în zilele de marți, în intervalul orar 09:00 – 10:00, cu programare telefonică (0236455671)
- Giurgiu: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Giurgiu (Str. Nicolae Bălcescu, bl. V32), în zilele de marți, în intervalul orar 10:30 – 11:30
- Oradea: recoltarea se efectuează în Laborator și centru de recoltare Coposu (Str. Corneliu Coposu, nr. 2), Centrul de recoltare Magheru (Bulevardul Magheru, nr. 8, bl. M8, parter) și Centrul de recoltare Decebal (B-dul. Decebal, nr. 22, bl. c104/b), luni: 10:00 – 11:00
- Pitești: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Centrul de recoltare Victor Babeș (Str. Dr. Victor Babeș, nr.12) în zilele de marți, în intervalul orar 13:00 – 14:00.
- Ploiești: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Gheorghe Doja (Str. Ion Maiorescu, FN, Bloc 33 N1, parter (vis-a-vis de sediul BCR Ploiești) în zilele de marți, în intervalul orar 12:00 – 13:00.
- Râmnicu Vâlcea: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Râmnicu Vâlcea 1 (Calea lui Traian nr. 183, bl. 15, parter), în zilele de marți, în intervalul orar 12:00 – 13:00 și Centrul de recoltare Râmnicu Vâlcea 2 (B-dul Tineretului, nr. 3, bl A11/3, parter), în zilele de marți, în intervalul orar 11:00 – 12:00.
- Sibiu: recoltarea se efectuează în Laborator și centru de recoltare Sibiu (Calea Dumbrăvii, nr. 17), în zilele de marți, în intervalul orar 10:00 – 11:00, cu programare telefonică (0269 243 361/ 0741 215 858)
- Târgoviște: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Târgoviște (Str. Col. Dumitru Băltărețu nr. 70, parter), în zilele de marți, în intervalul orar 10:00 – 12:00
- Timișoara: recoltarea se efectuează în Laborator și centru de recoltare Timișoara (Str. Simion Bărnuţiu, nr. 21) și Centrul de recoltare Tudor Vladimirescu (Splaiul Tudor Vladimirescu, Nr. 10, Demisol) în zilele de luni, în intervalul orar 11:00 – 13:00
Informaţii generale
O indicaţie importantă a LTT este evaluarea imunocompetenţei limfocitare antiinfecţioase la persoane cu suspiciune clinică de imunodeficienţe congenitale sau dobândite care afectează imunitatea mediată celular.
Printre imunodeficienţele congenitale se numără imunodeficienţa severă combinată, imunodeficienţa comună variabilă, imunodeficienţa X-linkată cu hiper IgM, disgenezia reticulară, sindrom DiGeorge, sindrom Nezelof, sindrom Wiskott-Aldrich, ataxie-telangiectazie, candidiaza muco-cutanată cronică.
Deficitele imune celulare dobândite ale sistemului imunitar apar uneori spontan sau sunt consecinţa marilor intervenţii chirurgicale şi chimio/radioterapiei în cadrul tratamentului bolilor maligne. Deficitele funcţiei imune pot conduce la diverse afecţiuni. Simptomele clinice cardinale sunt: rezistenţa scăzută la infecţii a mucoaselor căilor respiratorii superioare şi a intestinului, o convalescenţă prelungită după infecţii acute (mai ales la vârstnici), ca şi tulburări ale vindecării plăgilor. Acţiunea conjugată a hormonilor, sistemului nervos şi a celui imunitar contribuie la complexitatea apărării imune faţă de agenţi patogeni şi celule tumorale.
Printre cauzele frecvente ale funcţiei imune deficitare se numără carenţele alimentare, stresul cronic, bolile alergice (mai ales reacţiile de tip imediat) şi unele infecţii cronice (de exemplu: HIV, CMV, EBV)2.
Un istoric clinic de infecţii oportuniste şi un număr absolut de limfocite scăzut în hemoleucogramă ar trebui să conducă imediat la investigarea funcţiei limfocitelor T. In special candidiaza mucocutanată cronică constituie un indicator pentru o funcţie alterată a celulelor T, fiind caracterizată prin extinderea infecţiei candidozice de la membranele mucoase la tegumente şi afectarea unghiilor cu inflamaţie granulomatoasă.
Informaţii utile privind capacitatea funcţională a limfocitelor T poate fi obtinuţă prin evaluarea răspunsurilor proliferative in vitro ale acestor celule la diferiţi stimuli – testul de transformare limfoblastică (LTT). Mitogenii, antigenele şi aloantigenele sunt stimuli care determină proliferarea limfocitelor T. Mitogenii sunt reprezentaţi, de obicei, de extracte de plante (fitohemaglutinina – PHA, poke weed mitogen – PWM, concanavalin A – Con A) lipsite de specificitate, care stimulează policlonal atât limfocitele CD4+ cât şi cele CD8+. Aloantigenele de pe celulele unui donator străin stimulează, de asemenea, nespecific celulele CD4+ şi CD8+. Chiar pacienţii cu o funcţie semnificativ alterată a limfocitelor T pot prezenta încă răspunsuri proliferative la aceşti stimului, indicând doar prezenţa celulelor T şi nu capacitatea acestora de a distruge agenţii infecţiosi. Din acest motiv este necesar să fie studiate şi răspunsurile proliferative la antigene specifice care reprezintă un indicator al abilităţii gazdei de a rezista la infecţie1.
Până acum era foarte greu să se cuantifice afectarea funcţiei imune, de aici dificultatea de a lua măsuri terapeutice de stimulare imună şi de a controla eficacitatea acestora. La fel de dificil era de a conduce în mod corect o terapie imunosupresivă, astfel încât să se atingă gradul dorit de imunosupresie fără a creşte riscul infecţios şi tumoral al acestor pacienţi. Testele cutanate nu puteau fi cuantificate şi nu mai sunt disponibile. Cu LTT s-a dezvoltat o metodă care permite măsurători cantitative ale capacităţii funcţionale a celulelor imune din sânge. Testul se bazează pe principiul stimulării limfocitelor cu ajutorul unor antigene reprezentate de componente prelucrate ale agentilor patogeni sau vaccinuri (antigene de memorie) care la persoanele imunocompetente provoacă o reactivitate imună puternică. Aceste antigene provin de la Candida albicans, toxoidul tetanic, mycobaterii (PPD), virusul gripal, virusul varicelo-zosterian, citomegalovirus. Controlul mitogen este reprezentat de PWM. Testul a fost îmbunătăţit prin adăugarea de alfa-interferon, glutamină şi ser autolog care cresc stimularea antigen-specifică1;2.
Antigenele sunt prelucrate de către monocite şi celulele dendritice şi prezentate limfocitelor T-helper. Acestea sunt activate în corelaţie cu funcţia imună actuală şi stimulate să se dividă; sinteza obligatorie de acizi nucleici este determinată cantitativ în beta-counter. O activare puternică în LTT este posibilă atunci când funcţia imună este intactă şi eventual în cazurile în care s-a ajuns la o funcţie îmbunătăţită prin terapie imunostimulatoare.
Competenţa imună este evaluată cantitativ cu ajutorul indexului funcţional mediu (rezultat ca o medie a valorilor indexului de stimulare SI pentru fiecare antigen de memorie)2;3.
Recomandări pentru determinarea LTT – funcţie imună
LTT permite, mai ales împreună cu determinarea cantitativă a celulelor imunocompetente din sânge, o analiză cuprinzătoare a competenţei imune a pacientului. De aici provin indicii importante pentru conducerea terapiei imunomodulatoare. Se poate dovedi eficienţa, respectiv lipsa acesteia, ceea ce face posibilă corectarea terapiei2.
Specimen recoltat – sânge venos2
Recipient de recoltare – vacutainer cu heparinat de litiu; vacutainer fără anticoagulant cu gel activator2
Volum probă – 20 mL sânge heparinat şi 5 mL ser2
Stabilitate probă – sângele trebuie să ajungă în maxim 24 ore la laboratorul la care se efectuează testul şi în această perioadă se păstrează la temperatura camerei. Este contraindicată refrigerarea probei2
Cauze de respingere a probei – specimene care au depăşit intervalul de stabilitate, probe refrigerate sau congelate2
Metoda – încorporarea unui nucleozid radioactiv (timidina) în ADN-ul celular2.
Valori de referinţă şi interpretarea rezultatelor
Limite şi interferenţe
Bibliografie