Test de degranulare a bazofilelor – 10 alergeni

În vederea efectuării serviciilor LTT/ BDT este necesar ca la momentul înregistrării pacienții să prezinte mostră de medicament/ anestezic/ substanță, pe care să se regăsească denumirea completă a medicamentului și, de asemenea, termenul de valabilitate. 

Această analiză se poate recolta doar în anumite centre Synevo, conform unui program special, din cauza stabilității reduse a probei recoltate:

• Alba Iulia: recoltarea se efectuează în prima și ultima zi de marți din lună în Centrul de recoltare Alba Iulia (B-dul Revoluției 1989, nr. 47, bl. CF 1, parter), în intervalul orar 09:00 – 10:00, cu programare telefonică (0757.112.409/ 0258.701.544).
• Alexandria: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Alexandria (Str. Libertății, bl. K3), în intervalul orar 11:00 – 12:00.
• Arad: recoltarea se efectuează în zilele de luni Centrul de recoltare Banu Mărăcine (Str. Banu Maracine, nr. 24, bl.1/A, sc. D, parter) și Centrul de recoltare Revoluției (B-dul Revoluției, nr. 90, Sc. A, Ap. 14) Centrul de recoltare Aurel Vlaicu (Calea Aurel Vlaicu, bl. Z28, sc. D, parter, ap.25C), în intervalul orar 11:00 – 12:00 și în Laborator și centru de recoltare Arad (Str. Lt. Mj. Duma, nr.1, Bl. 338, Sc. A, Ap. 21, Parter), în intervalul orar: 11:00 – 12:30.
• Baia Mare: recoltarea se efectuează în cea de-a doua zi de marți a lunii în curs în Centrul de recoltare Republicii (B-dul Republicii, nr. 2, corp C1), în intervalul orar 07:00 -08:00.
• Bistrița: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare din Bistrița, în zilele de marți, în intervalul orar 10:00 – 11:00, cu o programare efectuată în prealabil la numarul de telefon aferent centrului de recoltare.
• Brăila: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Dorobanților (B-dul Dorobantilor, nr 5, Bl. A5, Parter), în intervalul orar 07:00 -08:00, cu programare telefonică.
• Brașov: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Laborator și centru de recoltare Aurel Vlaicu (Str. Aurel Vlaicu nr. 2), în intervalul orar 10:00 – 11:00, cu programare telefonică (0268 424 072/ 073).
• București & Ilfov: recoltarea se efectuează în baza unei programări telefonice în call center (021 9666) în zilele de marți, în intervalul orar 11:30 – 13:00 în Laborator și centru de recoltare Iancu de Hunedoara ( B-dul Iancu de Hunedoara, nr. 29F) și Centrul de recoltare Ștefan cel Mare (Șos. Ștefan cel Mare, nr. 56, bl. 38, parter), precum și în Laborator și centru de recoltare Chiajna (Str. Industriilor, nr. 25, Chiajna, Ilfov) în intervalul orar 11.00 – 14.00.
  • În zilele de miercuri, în intervalul orar 11:30 – 13:00 în Centrul de recoltare Plevnei (Calea Plevnei nr. 96, Sector 1) și în Laborator și centru de recoltare Chiajna (Str. Industriilor, nr. 25, Chiajna, Ilfov) în intervalul orar 11.00 – 14.00.
• Buzău: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Marghiloman (Str. Al. Marghiloman, Cartier Bazar – Obor, bl. 2B, parter), în intervalul orar 12:00 – 14:00.
• Câmpia Turzii: recoltarea se efectuează în centrul de recoltare din Câmpia Turzii, în zilele de marți, în intervalul orar 10:00 – 11:00, cu o programare efectuată în prealabil la numarul de telefon aferent centrului de recoltare.
• Cluj: recoltarea se efectuează în oricare centru de recoltare din Cluj, în zilele de marți, în intervalul orar 10:30 – 11:30, cu o programare efectuată în prealabil la numarul de telefon aferent fiecărui centru.
• Constanța: recoltarea se efectuează în Centrul de recoltare Cartier Km 5 (Sos. Mangaliei, nr. 118 – 120) în fiecare marți din lună, în intervalul orar 07:00 – 09:00, cu o programare efectuată în prealabil la numarul de telefon 0241615785.
• Craiova: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Laborator și centru de recoltare Craiova (Str. Alexandru Macedonski nr. 53, corp C2), în intervalul orar 07:30 – 09:00, cu programare telefonică la numerele de telefon 0251.530.040/ 0251.532.299.
• Deva: recoltarea se efectuează în prima și ultima zi de marți din lună în Centrul de recoltare Deva (Bd. 1 Decembrie nr. 2, bl. 4, parter), în intervalul orar 09:00 – 10:00, cu programare telefonică (‪0751 126 077/ 0254 262 112).
• Focșani: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Republicii Focșani (Str. Republicii, nr. 11), în intervalul orar 07:00 – 10:00, cu programare telefonică (‪0743 161 401).
• Hunedoara: recoltarea se efectuează în prima și ultima zi de marți din lună în Centrul de recoltare Hunedoara (Str. Mihai Viteazu, nr. 5, bl. W, sc. C, ap. 38, Mun. Hunedoara), în intervalul orar 08:00 – 09:00, cu programare telefonică (0755 058 617).
• Galați: recoltarea se efectuează  în zilele de marți în Laborator și centru de recoltare Galați (B-dul George Cosbuc nr. 251, Bl. Italian Residence), în intervalul orar 07:30 -08:30, cu programare telefonică (0236455671)
• Giurgiu: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Giurgiu (Str. Nicolae Bălcescu, bl. V32), în intervalul orar 10:30 – 11:30.
• Oradea: recoltarea se efectuează în zilele de luni în Centrul de recoltare Nufărul (Str. Nufărului, nr. 67), Centrul de recoltare Magheru (Bulevardul Magheru, nr. 8, bl. M8, parter) și Centrul de recoltare Decebal (B-dul. Decebal, nr. 22, bl. c104/b), în intervalul orar 10:00 – 11:00.
• Pitești: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Centrul de recoltare Victor Babeș (Str. Dr. Victor Babeș, nr.12), în intervalul orar 13:00 – 14:00.
• Ploiești: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Gheorghe Doja (Str. Ion Maiorescu, FN, Bloc 33 N1, parter – vis-a-vis de sediul BCR Ploiești), în intervalul orar 11:00 – 13:00.
• Râmnicu Vâlcea: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Râmnicu Vâlcea 1 (Calea lui Traian nr. 183, bl. 15, parter), în intervalul orar 12:00 – 13:00 și Centrul de recoltare Râmnicu Vâlcea 2 (B-dul Tineretului, nr. 3, bl A11/3, parter), în intervalul orar 11:00 – 12:00.
• Satu Mare: recoltarea se efectuează în cea de-a doua zi de  marți a lunii în curs în Laborator și centru de recoltare Satu Mare (Str. Prahova, nr.22),  în intervalul orar 07:00 -08:00.
• Sibiu: recoltarea se efectuează în în prima și ultima zi de marți din lună în Laborator și centru de recoltare Sibiu (Calea Dumbrăvii, nr. 17),  în intervalul orar 09:00 – 11:00, cu programare telefonică (0269 243 361/ 0741 215 858)
• Târgoviște: recoltarea se efectuează în zilele de marți în Centrul de recoltare Târgoviște (Str. Col. Dumitru Băltărețu nr. 70, parter), în intervalul orar 10:00 – 12:00
• Târgu Mureș: recoltarea se efectuează centrul de recoltare din Târgu Mureș, în zilele de marți, în intervalul orar 10:00 – 11:00, cu o programare efectuată în prealabil la numarul de telefon aferent centrului de recoltare.
• Timișoara: recoltarea se efectuează în zilele de luni în Laborator și centru de recoltare Timișoara (Str. Simion Bărnuţiu, nr. 21), în intervalul orar 11:00 – 13:00 și în Centrul de recoltare Tudor Vladimirescu (Splaiul Tudor Vladimirescu, Nr. 10, Demisol), în intervalul orar 11:00 – 13:00.
• Zalău: recoltarea se efectuează  în ultima zi de luni a lunii în curs în Centrul de recoltare Zalău (B-dul Mihai Viteazul, nr. 14, Bl O1, parter), în intervalul orar 07:00 -08:00.

Informaţii generale –  Test de degranulare a bazofilelor (BDT) – 10 alergeni

Progresul tehnologic a furnizat laboratoarelor instrumente noi de cuantificare a anticorpilor IgE alergen-specifici atât în ser cât şi pe suprafaţa bazofilelor.

Alături de determinarea în ser de IgE alergen-specifice prin metode automate standardizate au fost  dezvoltate şi teste funcţionale care mimează in vitro contactul dintre alergeni şi celulele responsabile de apariţia simptomelor alergice şi care pun astfel în evidenţa sensibilizarea de tip imediat. Printre acestea se numără şi testul de degranulare a bazofilelor (BDT) cu măsurarea sulfidoleucotrienelor eliberate.

Până nu demult s-a considerat ca bazofilele, care reprezintă doar un procent de 0.5% din totalul leucocitelor din sângele periferic, sunt doar forme circulante ale mastocitelor cu semnificaţie minoră. Date recente indică însă faptul că bazofilele sunt clinic relevante şi deţin alături de mastocite un rol esenţial în răspunsul alergic de tip imediat. Prima orientare către studii funcţionale ale bazofilelor a fost testul de eliberare a histaminei, însă beneficiul său clinic a fost controversat datorită sensibilităţii şi specificităţii reduse.

Testul efectuat în laboratorul nostru are o sensibilitate ridicată şi, spre deosebire de măsurarea IgE specifice în ser, determină şi anticorpii IgE specifici legaţi de bazofile.

Mai mult, ca test clasic de “provocare”, BDT reprezintă singurul instrument diagnostic in vitro pentru studierea unui număr mare de reacţii adverse la aditivi alimentari şi medicamente (anestezice, antiiflamatoare nesteroidiene, antibiotice) care nu sunt IgE mediate (aşa-zisele pseudo-alergii în care se produce cel mai adesea o degranulare celulară directă).

Avantajul este ca la BDT nu intervin mediatori preformaţi ca în cazul testului de eliberare a histaminei; în cazul existenţei unei sensibilizări, leucotrienele sunt sintetizate abia după contactul cu alergenul. De asemenea testul nu este alterat printr-o eliberare toxică a mediatorilor preformaţi^3;4;5.

Reacţii adverse la aditivi alimentari

Aditivii sunt substanţe adăugate alimentelor sau preparatelor farmaceutice în scopuri multiple, vizând:

• conferirea unor calităţi gustative (edulcorante, aromatizante, excitante şi/sau secretorii);
• conservarea pe termen lung (antioxidanţi, antibacteriene).

Numeroşi aditivi au fost incriminaţi în producerea unei palete largi de reacţii adverse, de la letargie până la astm sever şi anafilaxie. Următoarele substanţe au fost în mod extensiv analizate: coloranţi sintetici, sulfiţi, monosodium glutamat (MSG), aspartam şi benzoaţi. Astfel, un studiu recent efectuat în Germania a estimat o prevalenţă a reacţiilor adverse la aditivi alimentari de 0.18%.

Unii aditivi alimentari sau farmaceutici au fost implicaţi în producerea astmului profesional, urticariei cronice sau dermatitei atopice. Cu toate acestea, multe din aceste reacţii nu au fost confirmate prin proceduri diagnostice adecvate. Acest lucru se datorează faptului că aditivii sunt în general molecule mici care determină manifestări clinice similare alergiei de tip imediat însă prin mecanisme non-IgE, cum ar activarea sistemului complementului şi eliberarea directă a histaminei şi leucotrienelor din leucocite (vezi figura).

BDT reprezintă un instrument preţios pentru diagnosticul pseudo-alergiilor la aditivi alimentari.

Fig 17.4.1 Pseudo-alergia la aditivi alimentari

În tabelul de mai jos sunt menţionaţi coloranţii şi aditivii alimentari pentru care sunt disponibile testele BDT, sursele care le conţin, precum şi principalele manifestări clinice induse de aceştia^2;6:

În cazul suspiciunii de intoleranţă la aditivi alimentari (conservanţi, antioxidanţi, coloranţi) se recomandă screening-ul pe 4 grupe de teste:

Reacţii pseudo-alergice la medicamente

Sindroamele induse de medicamente care sunt sugestive pentru o reacţie alergică de tip imediat, dar la care nu poate fi demonstrat un mecanism imunologic sunt denumite reacţii de hipersensibilizare non-alergică sau pseudo-alergii medicamentoase. Acestea constituie un subset de reacţii idiosincratice care trebuie diferenţiate clinic de reacţiile imunologice (alergice) – vezi tabelul 17.4.2

Tabel 17.4.2 Exemple obişnuite de hipersensibilitate la medicamente

Majoritatea reacţiilor pseudo-alergice implică aceeaşi cale finală comună ca şi reacţiile de tip I; în aceste cazuri (reacţiile după substanţe radiologice de contrast, astmul indus de aspirină, urticaria asociată cu opiacee) bazofilele şi mastocitele sunt activate prin mecanisme non-imunologice cu eliberarea de mediatori vasoactivi.

Multe dintre reacţiile adverse atribuite substanţelor de contrast se datorează hipertonicităţii acestora care facilitează eliberarea de histamină din mastocite şi bazofile. Substanţele mai noi, care nu conţin iod, au un potenţial mai redus de pseudo-alergii, dar pot asocia şi acestea reacţii severe, uneori mediate IgE.

Aspirina şi celelalte AINS înrudite pot fi implicate în două sindroame de hipersensibilitate non-alergică:

• astmul indus de aspirină: rinosinuzita eozinofilică cronică cu polipoză nazală şi astm persistent;
• urticarie/ angioedem declanşate de aspirină.

Aceste reacţii acute non-alergice sunt iniţiate ca urmare a inhibiţiei ciclooxigenazei-1 de către AINS. Ambele sindroame se caracterizează la nivel biochimic prin alterări profunde ale biosintezei eicosanoizilor, predominant prin producţia excesivă de cisteinil-leucotriene şi trebuie să fie net diferenţiate de alte reacţii adverse la AINS prin mecanism alergic. Reacţiile alergice se produc de obicei la un singur medicament antiinflamator sau la cateva medicamente cu structură chimică similară.

Reacţiile pseudo-alergice la anestezice locale sunt întâlnite mai ales în practica stomatologică. Cele mai alarmante sunt episoadele de sincopă vaso-vagala care pot mima anafilaxia. Paresteziile şi ameţelile pot fi explicate pe baza toxicităţii farmacologice a preparatelor, iar simptomele sunt mai frecvente la pacienţii cu intoleranţă la medicamente¹.

Având în vedere mecanismele menţionate, testul BDT poate avea un rol important în depistarea reacţiilor pseudo-alergice la medicamente. In laborator este disponibilă o paletă de alergeni standard care poate fi pusă în contact cu bazofilele pacientului:

La acestea se adaugă posibilitatea de a trimite o tabletă sau o fiolă dint-un medicament pentru a fi testat³.

Recomandări pentru efectuarea testului BDT

1. Evidenţierea unei sensibilizări de tip I în următoarele situaţii clinice:

• imposibilitatea efectuării unui test cutanat datorită pericolului unei reacţii anafilactice;
• în cazul suspiciunii clinice de alergie de tip imediat, deşi Ig E specifice şi testul cutanat sunt negative.

BDT este în special util pentru următorii alergeni:

• venin de albină şi viespe;
• praf de casă;
• păr/epitelii de câine şi pisică;
• latex, formaldehida şi alte chimicale;
• alfa-amilaza (care induce astmul brutarilor!);
• acrilaţi utilizaţi în stomatologie.

Mai jos sunt menţionaţi toţi alergenii pentru care poate fi efectuat BDT în laboratorul nostru (cu excepţia medicamentelor şi a aditivilor alimentari):

Praf şi acarieni

 

Fungi

 

Insecte şi paraziţi

 

Materiale dentare                                                                          Alergeni profesionali

Alimente

 

Polen graminee

 

Polen ierburi

 

Polen arbori

 

2. Evidenţierea pseudo-alergiilor la aditivi şi coloranţi alimentari

• se testeaza 18 E-uri în 4 grupe sau, la cerere, în mod individual

3. Evidenţierea reacţiilor pseudo-alergice la medicamente

• pe lângă alergenii standard pot fi testate şi preparate native (tablete sau fiole trimise de medici/pacienţi)³

Avantajele testului BDT

• test de provocare in vitro cu relevanţă clinică mare;
• detecteaza IgE alergen-specifice legate de celule, precum şi degranularea directă prin mecanisme non-IgE;
• nu este influenţat de eventuala prezenţă a anticorpilor IgG alergen-specifici, care interferă cu determinarea de IgE specifice faţă de anumite medicamente şi alergeni alimentari;
• pot fi folosiţi şi alergeni nativi.

Menţiune: performanţa testului este similară cu cea a testului de activare a bazofilelor cu determinarea prin citrometrie în flux a markerului de degranulare CD63³.

Pregătire pacient

se va evita administrarea de inhibitori ai degranulării mastocitare cât şi corticoterapia cu 2-3 săptămâni înaintea recoltării probei³.

Specimen recoltat – sânge venos³. 

Recipient de recoltare – vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant³.

Volum probă – cate 2 mL sânge pentru fiecare alergen³.

Stabilitate probă – sângele trebuie să ajunga în maxim 24 ore la laboratorul la care se efectuează testul şi în această perioadă se păstrează la temperatura camerei. Este contraindicată refrigerarea probei³.

Cauze de respingere a probei – specimene care au depăşit intervalul de stabilitate, probe refrigerate sau congelate³.

Analiza presupune următoarele etape (vezi figura 17.4.2):

După separarea prin centrifugare in gradient de densitate Ficoll, se adaugă interleukina-3 (IL-3) care creşte exprimarea de receptori pe suprafaţa bazofilelor şi facilitează astfel eliberarea crescută de mediatori.

Pentru stimularea bazofilelor se pot folosi extracte de alergeni, alergeni recombinaţi sau alergeni nativi din preparatele furnizate de pacienţi care nu prezintă toxicitate celulară. In plus faţă de alergeni, bazofilele pacientului sunt incubate cu 2 controale:

• anticorpi monoclonali anti-IgE umane (controlul pozitiv) care leagă anticorpii IgE de pe suprafaţa bazofilelor şi activează eliberarea de mediatori;
• o soluţie tampon (controlul negativ) pentru estimarea eliberării bazale spontane de mediatori.

După incubare celulele sunt centrifugate, iar leucotrienele eliberate în urma stimulării bazofilelor se cuantifică printr-o tehnică ELISA în supernatantul rezultat. Nivelul net de mediatori eliberaţi este calculat apoi prin scăderea cantităţii de leucotriene eliberate spontan din nivelul de mediatori indus de alergeni sau de controlul pozitiv. Rezultatul se exprimă în pg/mL^3;5.

Interpretarea rezultatelor Test de degranulare a bazofilelor – 10 alergeni

1. Rezultat negativ

< 200 pg/mL leucotriene după stimulare cu alergeni = nu există sensibilizare de tip imediat faţă de preparatele testate.

2. Rezultat pozitiv

>200 pg/mL leucotriene după stimulare cu alergeni = sensibilizare de tip I sau pseudo-alergie.

3. Rezultat neconcludent

Apare în situaţia în care nu s-au obţinut criteriile de validare fie a controlului pozitiv (răspuns inadecvat <200 pg/mL leucotriene după stimulare cu anti-IgE), fie ale controlului negativ (nivel bazal crescut al eliberării de mediatori). In condiţiile în care recoltarea şi transportul probei s-au efectuat în condiţii adecvate, lipsa de validare a testului se poate datora:

• tratamentului cu stabilizatori ai membranelor mastocitelor şi bazofilelor;
• unui nivel crescut al eliberării spontane de mediatori ca urmare a unui proces alergic activ;
• pacientul este un “non-releaser” (bazofilele nu răspund la stimulare – 10-15% dintre subiecţi)^3;5.

Fig. 17.4.2 Etapele testului BDT

Bibliografie