înapoi la lista
f245 Ou (albus, galbenus), IgE specific
Inchide
Informații generale: f245 Ou (albus, galbenus), IgE specific
Alergia la ou este o reacție adversă imunologică determinată de proteinele din ou și reprezintă una dintre cele mai frecvente alergii alimentare ale copilăriei, cu debut precoce, adesea în primul an de viață. Prevalență estimată în populația pediatrică este 1,3–1,6%, cu o scădere semnificativă la adolescenți și adulți, deoarece majoritatea copiilor dezvoltă toleranță până la vârsta școlară.
Ouăle conțin mai multe proteine cu potențial alergenic, cele mai relevante clinic fiind ovomucoidul (Gal d1), ovalbumina (Gal d2), conalbumina sau ovotransferinul (Gal d3) și lizozimul (Gal d4). Ovomucoidul este principalul alergen implicat în formele persistente de alergie și în reacțiile la ou preparat termic, datorită stabilității sale la căldură și digestie enzimatică. Ovalbumina și conalbumina sunt mai termolabile, iar sensibilizarea predominantă la aceste componente se asociază frecvent cu reacții la ou crud sau insuficient gătit și cu toleranță la ou bine preparat termic.
Riscul de dezvoltare a alergiei la ou este influențat de expunerea la ou crud sau incomplet preparat, de istoricul familial de boli atopice precum astmul sau dermatita atopică și, în anumite contexte profesionale sau domestice, de expunerea inhalatorie la particule de ou, care poate contribui la sensibilizare sau la exacerbarea simptomelor la pacienții deja alergici.
Manifestările clinice pot varia de la forme ușoare la reacții sistemice severe și includ:
- simptome cutanate precum urticaria, pruritul, eczema sau angioedemul,
- manifestări gastrointestinale cu dureri abdominale, greață, vărsături și diaree,
- simptome respiratorii precum rinoconjunctivita, tusea sau dificultățile respiratorii
- rareori, episoade de anafilaxie caracterizate prin hipotensiune și edem laringian cu risc vital.
Simptomele apar de obicei în minute până la câteva ore după ingestie, iar severitatea reacției este influențată de componenta proteică implicată și de modul de preparare al oului.
Determinarea IgE specifice pentru ou, precum și pentru componentele sale moleculare Gal d1–Gal d4 joacă un rol central în diagnosticul modern al alergiei la ou prin abordarea component-resolved. Testarea permite confirmarea sensibilizării, estimarea riscului clinic și a probabilității de reacție la ou crud comparativ cu oul preparat termic, sprijină formularea recomandărilor dietetice individualizate și monitorizarea evoluției alergiei în timp. De asemenea, contribuie la diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni care pot mima simptomatologia digestivă, precum boala celiacă sau alte alergii alimentare. Integrarea rezultatelor de laborator cu tabloul clinic rămâne esențială pentru luarea deciziilor terapeutice și pentru evaluarea necesității efectuării testelor de provocare orală sub supraveghere medicală.
Pregătirea pacientului:
nu este necesară respectarea condițiilor à jeun (pe nemâncate), nu e necesară întreruperea tratamentului cu antihistaminice.
Recipient de recoltare: vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator
Specimen recoltat: sânge venos
Cantitate necesară: 1 mL ser
Cauze de respingere a probei: ser intens hemolizat,lipemic sau puternic contaminat bacterian
Stabilitate probă: serul este stabil 7 zile refrigerat la 2-8°C, termen îndelungat la – 20°C. A se evita congelarea și decongelarea repetată.
Metodă: FEIA
| Clasă | Unitate măsură kUA/L | Interpretare |
| 0 | <0.1 | Absent sau nedetectabil |
| echivoc | 0.1-0.34 | Foarte scăzut |
| I | 0.35-0.7 | Scăzut |
| II | 0.70-3.5 | Moderat |
| III | 3.51-17.5 | Ridicat |
| IV | 17.51-50 | Foarte ridicat |
| V | 50.01-100 | |
| VI | ≥100 |
Vezi tot conținutul
Vezi mai puțin
