Temperatura corpului (temperatura normală): ce este, cum se măsoară

Ce este temperatura corpului?

Temperatura corpului reprezintă un parametru fiziologic esențial reflectând echilibrul dintre producerea și pierderea de căldură. Din punct de vedere medical, temperatura corporală exprimă gradul de căldură internă a organismului, fiind menținută într-un interval fiziologic îngust (în mod normal între 36,1°C și 37,2°C, măsurată central) pentru a permite funcționarea optimă a enzimelor și proceselor metabolice.

Temperatura corpului este rezultatul echilibrului dintre căldura produsă prin procesele metabolice și căldura pierdută către mediul înconjurător.

• Producerea de căldură se realizează în principal prin activitatea metabolică a organelor interne (ficat, mușchi, rinichi), dar și prin procesele de contracție musculară (frison) și activitatea sistemului nervos.
• Pierderile de căldură au loc prin radiație, convecție, conducție și evaporare (transpirație, respirație).

Reglarea temperaturii corporale este controlată de hipotalamus, considerat „termostatul” organismului. Acesta primește informații de la receptorii termici din piele și din interiorul corpului, analizează variațiile și inițiază răspunsuri compensatorii:

• Dacă temperatura crește, hipotalamusul stimulează vasodilatația cutanată și transpirația, favorizând pierderea de căldură.
• Dacă temperatura scade, apare vasoconstricția periferică și frisonul, pentru a conserva și genera căldură suplimentară.

Astfel, printr-un mecanism complex de termoreglare, organismul menține o temperatură constantă indiferent de mediul extern.

• Temperatura centrală reflectă temperatura organelor interne (creier, inimă, ficat) și este cea mai constantă și relevantă din punct de vedere medical. Se măsoară de obicei rectal, oral sau la nivelul timpanului, valorile normale fiind în jur de 36,5–37,2°C.
• Temperatura periferică, în schimb, se referă la temperatura pielii și a extremităților (mâini, picioare), care variază mai mult în funcție de mediul ambiant. Aceasta este în mod normal mai scăzută cu 0,5–1°C față de cea centrală.

Diferența dintre cele două indică eficiența mecanismelor de termoreglare. O temperatură periferică mult mai mică decât cea centrală poate semnala vasoconstricție sau expunere la frig, în timp ce o diferență redusă apare în condiții de vasodilatație (căldură excesivă sau febră).

Care este temperatura normală a corpului?

Temperatura corporală normală la adulții sănătoși se situează, în general, între 36,1°C și 37,2°C, atunci când este măsurată în condiții de repaus și în mediul termic neutru. Această valoare reprezintă o medie statistică, întrucât temperatura exactă poate varia ușor în funcție de momentul zilei, de nivelul de activitate fizică, de metabolism și de metoda de măsurare (axilară, orală, rectală, timpanică).

• Temperatura orală: 36,1°C – 37,2°C
• Temperatura rectală: 36,6°C – 37,8°C (cu aproximativ 0,5°C mai mare decât cea orală)
• Temperatura axilară: 35,9°C – 36,9°C (ușor mai mică decât cea centrală)
• Temperatura timpanică: 36,4°C – 37,6°C

Valorile care depășesc 37,5°C sunt considerate, în general, semn de hipertermie sau febră, în timp ce temperaturile sub 35°C indică hipotermie.

Temperatura corporală variază fiziologic de-a lungul vieții, datorită modificărilor metabolice și ale mecanismelor de termoreglare:

Nou-născuți și sugari

La nou-născuți, temperatura normală este ușor mai ridicată, între 36,5°C și 37,5°C. Aceștia au un metabolism intens, dar și o capacitate redusă de a regla pierderile de căldură, motiv pentru care sunt mai vulnerabili la variațiile de temperatură ambientală.

Copii

La copii, temperatura rămâne relativ mai mare decât la adulți (aproximativ 36,5°C – 37,5°C). Febra este frecventă la această categorie de vârstă, dar, în absența altor semne patologice, valorile de până la 37,8°C pot fi considerate fiziologice în anumite contexte (după joacă, efort sau alimentație).

Adulți

La adulți, intervalul considerat normal este 36,1°C – 37,2°C, valorile medii fiind mai stabile datorită unei termoreglări eficiente. Fluctuațiile minore pot apărea în funcție de ciclul circadian – temperatura tinde să fie mai scăzută dimineața și mai ridicată seara.

Vârstnici

Odată cu înaintarea în vârstă, temperatura corporală bazală poate scădea ușor, situându-se adesea între 35,8°C și 36,8°C. Acest lucru se datorează scăderii ratei metabolice și reducerii sensibilității hipotalamusului la variațiile termice. De aceea, la vârstnici, chiar și o creștere modestă (ex. 37,5°C) poate semnala o infecție semnificativă.

Factori care influențează temperatura corpului

Temperatura corpului uman nu este constantă în mod absolut, ci variază ușor sub influența mai multor factori interni și externi. Aceste variații, în general mici (de până la ±0,5°C), sunt fiziologice și reflectă adaptarea organismului la mediul înconjurător și la starea sa metabolică. Totuși, când fluctuațiile depășesc limitele normale, pot semnala o tulburare de termoreglare sau o afecțiune sistemică.

Mai jos sunt principalii factori care influențează temperatura corpului:

1. Mediul înconjurător și anotimpurile

Temperatura ambientală are un impact direct asupra pierderilor și acumulării de căldură în organism.

• În mediul cald, corpul răspunde prin vasodilatație cutanată și transpirație, favorizând disiparea căldurii. Totuși, în condiții extreme, mecanismele de reglare pot fi depășite, ducând la hipertermie sau insolație.
• În mediul rece, organismul conservă căldura prin vasoconstricție periferică și frison, procese care cresc producția de căldură metabolică. Expunerea îndelungată la frig poate duce la hipotermie.
• De asemenea, anotimpurile influențează temperatura corporală: valorile tind să fie ușor mai mari vara și mai mici iarna, datorită adaptării termice progresive.

2. Efortul fizic și odihna

Activitatea musculară intensă crește metabolismul energetic, ceea ce determină o creștere temporară a temperaturii corporale, uneori până la 38–39°C la sportivi în timpul efortului prelungit.
După încetarea activității, mecanismele de termoreglare (transpirația, vasodilatația) readuc treptat temperatura la normal. În contrast, în timpul somnului sau al perioadelor de odihnă, metabolismul scade, iar temperatura corporală se reduce fiziologic cu aproximativ 0,3–0,5°C.

3. Infecțiile și inflamațiile

Temperatura corpului crește frecvent în cursul proceselor infecțioase și inflamatorii, ca parte a răspunsului imun. Substanțele pirogene eliberate de celulele imune (citokine, prostaglandine) acționează asupra hipotalamusului, determinând o creștere a punctului de reglare termică. Astfel, apare febra, care are un rol benefic moderat în combaterea microorganismelor, dar poate deveni patologică atunci când depășește 39–40°C.

4. Hormonii și ciclul menstrual

Fluctuațiile hormonale influențează semnificativ temperatura corporală, în special la femei.

• În a doua fază a ciclului menstrual (luteală), creșterea nivelului de progesteron determină o creștere fiziologică a temperaturii bazale cu aproximativ 0,3–0,5°C.
• În timpul ovulației, această creștere este adesea utilizată pentru monitorizarea fertilității.
• De asemenea, hormonii tiroidieni (T3 și T4) cresc rata metabolică bazală, iar excesul lor (hipertiroidismul) se poate manifesta prin temperatură corporală crescută și intoleranță la căldură. În schimb, hipotiroidismul determină o scădere a temperaturii bazale.

5. Vârsta și sexul

• Vârsta influențează semnificativ mecanismele de termoreglare:
  • Nou-născuții au o temperatură mai variabilă din cauza suprafeței corporale mari raportate la greutate și a capacității reduse de a produce căldură.
  • Adulții tineri mențin cel mai stabil echilibrul termic.
  • Vârstnicii prezintă o temperatură bazală mai scăzută (uneori sub 36°C) și o sensibilitate redusă la variațiile termice, ceea ce crește riscul de hipotermie sau febră „mascată”.
• Sexul influențează temperatura prin efectele hormonale:
  • Femeile pot avea variații ciclice ale temperaturii legate de hormonii estrogeni și de progesteron.
  • Bărbații, având o masă musculară mai mare, pot prezenta o producție de căldură mai intensă în timpul efortului fizic.

Cum se măsoară temperatura corpului?

Măsurarea corectă a temperaturii corporale este esențială pentru evaluarea stării de sănătate și pentru diagnosticarea afecțiunilor care pot influența termoreglarea organismului. Rezultatul poate fi influențat de tehnica de măsurare, momentul zilei, tipul de termometru utilizat și respectarea regulilor de igienă.

Reguli generale pentru măsurarea temperaturii corporale

1. Igiena înainte și după măsurare
   • Termometrul trebuie curățat și dezinfectat înainte și după fiecare utilizare, mai ales în cazul termometrelor reutilizabile (orale, rectale sau axilare).
   • Se recomandă folosirea dezinfectanților pe bază de alcool sau a capetelor de unică folosință pentru termometrele digitale și timpanice.
   • În cazul copiilor sau al pacienților cu imunitate scăzută, igienizarea riguroasă este esențială pentru prevenirea infecțiilor încrucișate.
2. Alegerea momentului optim
   • Temperatura corporală variază fiziologic în cursul zilei, fiind mai scăzută dimineața (în jurul orei 6:00) și mai ridicată seara (între orele 18:00–20:00).
   • Pentru comparații corecte, este recomandat ca temperatura să fie măsurată în același moment al zilei, de preferință înainte de mese și de efort fizic.
   • Evită măsurarea imediat după duș, baie fierbinte, consum de băuturi calde/reci sau expunere la frig, deoarece aceste situații pot altera valorile reale.
3. Starea pacientului
   • Persoana evaluată trebuie să fie în repaus de cel puțin 10–15 minute înainte de măsurare.
   • Agitația, anxietatea sau activitatea fizică recentă pot crește temporar temperatura corporală.
4. Alegerea metodei de măsurare
   • Axilară – uzuală, sigură și igienică, dar ușor mai puțin precisă (valorile sunt cu 0,3–0,5°C mai mici decât temperatura centrală).
   • Orală – potrivită pentru adulți și copii mai mari de 5 ani; se evită după consum de alimente sau băuturi calde/reci.
   • Rectală – cea mai precisă metodă pentru măsurarea temperaturii centrale, indicată la sugari sau în situații clinice speciale.
   • Timpanică (auriculară) – rapidă și igienică, dar necesită o poziționare corectă a senzorului în canalul auditiv.
   • Temporală (frontală) – utilizată frecvent în screeninguri rapide, oferă o estimare orientativă, mai puțin precisă decât metodele interne.
5. Durata și citirea corectă
   • La termometrele digitale, se respectă semnalul sonor de finalizare.
   • La termometrele cu mercur (mai rar folosite), timpul de măsurare trebuie să fie de cel puțin 3–5 minute, în funcție de metoda utilizată.

Febra: temperatura corpului prea ridicată

Febra reprezintă o creștere temporară și controlată a temperaturii corpului peste valorile normale, ca răspuns fiziologic la un factor intern sau extern, cel mai frecvent de natură infecțioasă. Este un mecanism de apărare declanșat de organism prin intermediul hipotalamusului, care ridică „punctul de reglare” al temperaturii corporale pentru a ajuta sistemul imunitar să combată microorganismele patogene.

În termeni medicali, se consideră febră atunci când temperatura centrală atinge sau depășește 38,0°C, măsurată rectal sau timpanic.

Praguri orientative ale febrei (în funcție de valoare)

• Subfebrilitate: 37,3°C – 37,9°C (poate apărea după efort fizic, expunere la căldură, emoții puternice sau infecții ușoare)
• Febră moderată: 38,0°C – 38,9°C (cel mai frecvent asociată cu infecții virale sau bacteriene comune)
• Febră înaltă: 39,0°C – 40,0°C (necesită evaluare medicală atentă, mai ales la copii, vârstnici sau pacienți cronici)
• Hiperpirexie: > 40,0°C (situație medicală gravă, posibil amenințătoare de viață, ce poate apărea în infecții severe, insolație sau reacții medicamentoase)

Rolul fiziologic al febrei

Febra nu este o boală în sine, ci un simptom și un mecanism de apărare al organismului. Creșterea temperaturii:

• inhibă multiplicarea bacteriilor și virusurilor sensibile la căldură;
• stimulează activitatea celulelor imunitare (limfocite, fagocite);
• accelerează reacțiile metabolice implicate în vindecare.

Totuși, atunci când temperatura devine prea ridicată sau se menține mult timp, poate produce efecte adverse precum deshidratare, tahicardie, confuzie sau convulsii (în special la copii).

Hipotermia – temperatura corpului prea scăzută

Hipotermia reprezintă o stare patologică caracterizată prin scăderea temperaturii centrale a corpului sub 35°C, măsurată rectal sau timpanic. Această reducere a temperaturii apare atunci când pierderile de căldură depășesc capacitatea organismului de a o produce, iar mecanismele naturale de termoreglare (controlate de hipotalamus) nu mai reușesc să mențină echilibrul termic.

Hipotermia poate fi o urgență medicală, deoarece afectează funcțiile vitale – activitatea cardiacă, respiratorie și cerebrală – și poate pune viața în pericol dacă nu este recunoscută și tratată prompt.

Clasificarea hipotermiei(în funcție de severitate)

• Ușoară: 35°C – 32°C (frison intens, piele rece și palidă, tremurături, tahicardie, confuzie ușoară)
• Moderată: 32°C – 28°C (scăderea frecvenței cardiace și respiratorii, pierderea treptată a frisonului, somnolență, tulburări de vorbire, hipotensiune)
• Severă: < 28°C (pierderea conștienței, aritmii severe, bradicardie marcată, risc crescut de stop cardiac și respirator)

Mecanisme fiziopatologice

În condiții normale, organismul produce căldură prin metabolism, contracții musculare (frison) și activitatea organelor interne. În același timp, căldura se pierde prin radiație, convecție, conducție și evaporare.

Când mediul este rece sau corpul este expus la frig pentru o perioadă îndelungată, pierderile de căldură devin mai mari decât producția internă. Inițial, organismul încearcă să compenseze prin:

• vasoconstricție periferică (pentru a conserva căldura centrală);
• frison (pentru a genera căldură suplimentară).

Dacă expunerea persistă, aceste mecanisme devin ineficiente, iar temperatura centrală începe să scadă rapid.

Analize recomandate când temperatura corpului este anormală

Temperatura corpului este un indicator esențial al stării de sănătate. Atât creșterea (febră), cât și scăderea (hipotermie) persistentă a temperaturii pot semnala existența unor afecțiuni subiacente care necesită investigații medicale. Determinarea cauzei exacte este importantă pentru stabilirea tratamentului corect și prevenirea complicațiilor.

Când sunt necesare investigații suplimentare?

Se recomandă efectuarea de analize atunci când:

• temperatura corporală depășește 38°C și persistă mai mult de 3 zile fără o cauză evidentă;
• există hipotermie (< 35°C) inexplicabilă sau care nu răspunde la măsuri de reîncălzire;
• febra este însoțită de simptome severe, precum frisoane intense, confuzie, dureri toracice, respirație dificilă, erupții cutanate, dureri articulare sau scădere bruscă în greutate;
• apar episoade recurente de febră fără cauză aparentă (febră de origine necunoscută);
• există suspiciuni de boli endocrine, metabolice sau autoimune.

În aceste cazuri, medicul va recomanda un set de investigații adaptat simptomelor și istoricului pacientului.

Analize de sânge pentru infecții și inflamații

Aceste teste ajută la identificarea proceselor infecțioase (bacteriene, virale, fungice) sau inflamatorii sistemice:

• Hemograma completă – evaluează numărul și tipul celulelor sanguine; creșterea leucocitelor (leucocitoza) sugerează infecție, iar scăderea acestora (leucopenia) poate apărea în infecții virale severe sau imunosupresie.
• Proteina C reactivă (CRP) – marker sensibil al inflamației acute; valorile cresc semnificativ în infecții bacteriene, inflamații cronice și boli autoimune.
• Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) – indicator nespecific al inflamației; crește în infecții, boli reumatice și neoplazii.
• Procalcitonina – utilă în diferențierea infecțiilor bacteriene de cele virale, mai ales în cazuri de febră persistentă.

Analize hormonale pentru fluctuații de temperatură

Anomaliile de temperatură pot fi determinate și de disfuncții endocrine:

• Teste pentru tiroidă – TSH, FT4, FT3: valorile crescute pot indica hipertiroidism (temperatură corporală crescută, intoleranță la căldură), iar cele scăzute pot sugera hipotiroidism (temperatură scăzută, frisoane, lentoare metabolică).
• Cortizol seric – evaluarea funcției corticosuprarenale; valori scăzute pot apărea în insuficiența suprarenală (boala Addison), care se manifestă prin hipotermie, oboseală și hipotensiune.
• Teste pentru alte dezechilibre hormonale pot fi recomandate în funcție de simptomatologie (de exemplu, prolactină, estrogeni, testosteron).

Teste pentru boli metabolice sau autoimune

Atunci când febra sau hipotermia persistă fără o cauză evidentă, medicul poate solicita teste suplimentare pentru:

• Boli metabolice – glicemie, uree, creatinină, enzime hepatice (AST, ALT), funcția renală și hepatică; tulburările metabolice pot afecta termoreglarea.
• Boli autoimune – teste imunologice precum anticorpi antinucleari (ANA), factor reumatoid (FR), anticorpi anti-CCP, anticorpi anti-ADN dublu catenar, care pot evidenția afecțiuni precum lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă sau alte boli inflamatorii sistemice.

Investigații imagistice în cazuri suspecte

Când analizele de sânge nu oferă un diagnostic clar, se pot recomanda investigații imagistice pentru identificarea sursei infecției sau inflamației:

• Ecografie abdominală sau toracică – pentru depistarea abceselor, colecțiilor lichidiene sau a modificărilor organelor interne parenchimatoase.
• Radiografie toracică – utilă în suspiciunea de pneumonie, tuberculoză sau alte afecțiuni pulmonare.
• CT sau RMN – investigații avansate pentru evaluarea detaliată a organelor, în cazurile în care febra are o cauză neclară sau se suspectează tumori, inflamații profunde sau procese autoimune.

Când recomandă medicul spitalizare și monitorizare?

Spitalizarea este necesară atunci când:

• febra depășește 39–40°C și nu răspunde la tratament antitermic;
• hipotermia este sub 32°C sau asociată cu alterarea stării de conștiență;
• există semne de infecție severă (sepsis, meningită, pneumonie severă);
• pacientul prezintă afecțiuni cronice (cardiace, renale, imunologice) care pot fi decompensate;
• este necesară monitorizare continuă a funcțiilor vitale și administrarea tratamentului intravenos sau a lichidelor de rehidratare.

Întrebări frecvente despre temperatura corpului

Este normal ca temperatura să varieze pe parcursul zilei?

Da, este normal ca temperatura corpului să varieze ușor pe parcursul zilei. Valorile sunt de obicei mai scăzute dimineața (în jur de 36,0–36,5°C) și mai ridicate seara (până la 37,2°C), datorită ritmului circadian al organismului. Aceste fluctuații sunt fiziologice și nu indică o problemă de sănătate.

De ce diferă temperatura în funcție de metoda de măsurare?

Temperatura corpului diferă în funcție de metoda de măsurare deoarece fiecare zonă a corpului are un grad diferit de expunere la mediul extern. Măsurarea rectală reflectă cel mai bine temperatura centrală (cea mai ridicată), în timp ce cea orală este ușor mai mică, iar cea axilară sau frontală indică valori mai scăzute, fiind influențate de temperatura pielii și de factorii de mediu.

Care este cea mai sigură metodă de măsurare a temperaturii pentru bebeluși?

Cea mai sigură și precisă metodă pentru bebeluși este măsurarea temperaturii rectale, deoarece reflectă corect temperatura centrală a corpului și ajută la detectarea timpurie a febrei sau a hipotermiei.

Când să te îngrijorezi în cazul febrei persistente?

Trebuie să te îngrijorezi când febra persistă peste 3 zile, depășește 39°C, este însoțită de simptome severe (confuzie, dificultăți respiratorii, dureri intense, deshidratare) sau apare la copii mici, vârstnici sau persoane cu boli cronice, cazuri în care este recomandată evaluarea medicală urgentă.

Ce înseamnă o temperatură prea mică la adult?

O temperatură prea mică la adult, sub 35°C, indică hipotermie, o situație periculoasă în care organismul nu mai poate menține funcțiile vitale normale, necesitând evaluare și tratament medical urgent.

Ce cauzează temperatura corpului de 35.5°C?

O temperatură de 35,5°C poate fi fiziologică dimineața sau după repaus prelungit, dar poate apărea și din cauza expunerii la frig, hipotermiei ușoare, tulburărilor metabolice sau a unor dezechilibre hormonale. În general, nu reprezintă o urgență dacă nu este însoțită de alte simptome.

Care este diferența dintre febră și hipertermie?

Febra este creșterea temperaturii corpului ca răspuns fiziologic la infecții sau inflamații, controlată de hipotalamus. Hipertermia reprezintă o creștere a temperaturii corporale din cauza expunerii la căldură sau efort intens, fără modificarea set-point-ului hipotalamusului, și poate fi periculoasă rapid.

Poate sarcina să crească temperatura corpului?

Da, sarcina poate crește ușor temperatura corporală bazală, în special în prima și a doua fază a sarcinii, datorită creșterii metabolismului și nivelului de progesteron, fiind o variație fiziologică normală.

Este normală o temperatură de 37.5°C seara?

Da, o temperatură de 37,5°C seara poate fi normală, fiind o variație fiziologică legată de ritmul circadian, când temperatura corporală tinde să fie ușor mai ridicată decât dimineața.

Cum scazi febra unui copil acasă?

Pentru a scădea febra unui copil acasă: menține hidratarea, administrează medicamente antitermice recomandate de medic (paracetamol sau ibuprofen), asigură odihnă, îmbrăcăminte lejeră și temperatură ambientală confortabilă; evită băile foarte reci sau compresele cu gheață, care pot fi periculoase.

Referințe:

1. https://www.webmd.com/first-aid/normal-body-temperature
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK331/
3. https://www.microlife.com/magazine/fever/how-to-measure-body-temperature-correctly
4. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/how-to-take-temperature/art-20482578
5. https://medlineplus.gov/ency/article/001982.htm
6. https://www.nationwidechildrens.org/family-resources-education/health-wellness-and-safety-resources/helping-hands/temperature-digital-and-glass-thermometers
7. https://www.sepsis.org/news/taking-your-temperature-what-is-the-best-way/
8. https://health.clevelandclinic.org/body-temperature-what-is-and-isnt-normal
9. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/vital-signs-body-temperature-pulse-rate-respiration-rate-blood-pressure
10. https://www.justintimemedicine.com/curriculum/2194