Anemie (Lipsa de fier): Simptome & Tratament

Cuprins:

• Ce este anemia?
• Tipuri de anemie 
• Anemie – Simptome
• Anemie – Factori de risc 
• Anemia la copii și bebeluși
• Anemia în sarcină
• Anemie – Cum se pune diagnosticul?
• Anemie – Posibile complicații
• Anemie – Tratament 
• Cum poate fi prevenită anemia?
• Alimente bogate in fier pentru anemie 
• Alimente bogate în folați pentru anemie 
• Alimente bogate în vitamina B12  pentru anemie
• Alimente bogate în vitamina C pentru anemie 
• Întrebări frecvente despre anemie

Anemia afectează în principal copiii mici, femeile însărcinate, precum și adolescentele și femeile aflate la menstruație. La nivel mondial, se estimează că 40% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani, 37% dintre femeile însărcinate și 30% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani sunt afectate de anemie.

Ce este anemia?

Anemia este o afecțiune a sângelui care apare atunci când nu există suficiente globule roșii sau când acestea nu funcționează așa cum ar trebui. În mod clasic, anemia se defineşte ca fiind scăderea hemoglobinei şi a hematocritului sub valorile normale corespunzătoare vârstei şi sexului.

Unele tipuri de anemie sunt moștenite, iar altele se pot dobândi pe parcursul vieții.

Indiferent de tipul anemiei, identificarea corectă și instituirea unui tratament adecvat sunt esențiale, întrucât anemia poate influența semnificativ calitatea vieții și starea generală de sănătate a pacienților.

Unele sindroame anemice se manifestă prin simptome ușoare, care se ameliorează cu tratament specific, însă pot duce la complicații dacă sunt neglijate. Alte tipuri, în special cele moștenite genetic sau asociate bolilor cronice, pot genera afecțiuni medicale de durată și, în anumite cazuri, pot pune viața în pericol dacă nu sunt gestionate corespunzător.

Ce este hemoglobina și care e rolul ei în organism?

Hemoglobina este o proteină complexă (care conţine fier) ce reprezintă cea mai importantă componentă a globulelor roşii din sânge – numite hematii sau eritrocite. Aceasta este responsabilă de transportul oxigenului de la plămâni către toate țesuturile din organism.

Hematocritul reprezintă raportul dintre volumul hematiilor şi volumul plasmatic exprimat procentual.

Ce înseamnă hemoglobina mică?

De cele mai multe ori, un nivel scăzut al hemoglobinei poate indica prezența unei anemii. Însă, există mai mulți factori care afectează nivelul hemoglobinei din sânge:

• Organismul nu produce suficiente globule roșii. În mod normal, organismul uman produce globule roșii și globule albe în măduva osoasă. Uneori, bolile afectează capacitatea măduvei osoase de a produce suficiente eritrocite.
• Celulele mor mai repede decât le poate înlocui organismul.
• Organismul pierde sânge în urma unei răni sau a unei boli cronice. Orice pierdere de sânge se asociază și cu o scădere a nivelului de fier din organism. Uneori, femeile au niveluri scăzute de hemoglobină în timpul menstruației.
• Organismul nu poate absorbi fierul, ceea ce afectează capacitatea organismului de a dezvolta globule roșii.
• Corpul nu primește suficiente substanțe nutritive esențiale, cum ar fi fierul și vitaminele B12 și B9.

Care sunt valorile normale ale hemoglobinei?

În funcție de vârsta și de sexul pacientului, valorile de referință ale hemoglobinei diferă. În tabelul de mai jos sunt centralizate valorile normale ale hemoglobinei de la naștere până la vârsta adultă, cu variațiile în funcție de sex.

Vârstă		Hb (g/dL)
<1 lună		13.4-19.8
1 lună		10.7-17.1
2-3 luni		9.4-13.0
4-5 luni		10.3-14.1
6-8 luni		11.4-14.0
9-11 luni		11.4-14.0
1 an		11.3-14.1
2-3 ani		11.0-14.0
4-5 ani		11.0-14.0
6-8 ani		11.5-14.5
9-11 ani		12.0-15.0
12-14 ani	M	12.0-16.0
	F	11.5-15.0
15-17 ani	M	11.7-16.6
	F	11.7-15.3
18-44 ani	M	13.2-17.3
	F	11.7-15.5
45-64 ani	M	13.1-17.2
	F	11.7-16.0
65-74 ani	M	12.6-17.4
	F	11.7-16.1

Tipuri de anemie 

În funcție de cauzele lor, anemiile se pot clasifica astfel:

Anemia posthemoragică

Anemiile posthemoragice se caracterizează prin scăderea masivă a numărului de hematii precum şi a cantităţii de hemoglobină în urma unei hemoragii interne sau externe. Forma gravă a anemiei acute posthemoragice este însoţită de şoc sau colaps cardiovascular. Forma cronică apare după pierderi mici, dar repetate, de sânge, prelungite deseori timp de luni şi ani, ducând la epuizarea măduvei osoase şi a rezervelor de fier ale organismului. Aceasta situaţie apare în caz de ulcer duodenal sângerând, hemoroizi, colită ulceroasă, cancer gastric sau colorectal, pierderi de sânge prin urină şi sângerări uterine abundente.

Anemia hemolitică

Anemiile hemolitice apar în urma unei distrugeri exagerate a globulelor roşii, distrugeri cauzate fie de calitatea defectuoasă a hematiilor, fie de prezența unor anticorpi în plasma sangvină, fie de distrugerea într-un ritm accelerat a hematiilor la nivelul splinei.

Factorii chimici care pot declanşa anemiile hemolitice sunt: cloratul de potasiu, benzenul, plumbul, fosforul, sulfamidele, fenacetina, toxinele unor microbi (streptococi, stafilococi), toxinele unor paraziţi (exemplu: malaria) precum şi unele toxine provenite din ciuperci sau veninuri de şarpe şi păianjen. O anemie hemolitică foarte gravă se produce în cursul transfuziilor cu sânge incompatibil.

Anemie aplastică

Anemiile prin defect de generare a hematiilor se mai numesc hipoplastice sau aplastice şi sunt consecinţa incapacităţii măduvei osoase de a produce hematii. Aceste anemii care apar în special în bolile maligne ale sângelui (leucemii acute şi cronice) sunt asociate și cu o scădere a numărului de trombocite, din a cărei cauză, alături de anemie, apar şi hemoragii care vor accentua anemia.

Talasemie

Talasemiile sunt boli genetice (transmise ereditar) caracterizate prin afectarea sintezei globinei (proteina specifică hemoglobinei). Majoritatea sunt forme minore de boală caracterizate prin persistenţa de-a lungul vieţii a unei anemii uşoare, asimptomatice sau cu simptomatologie discretă. Formele intermediară şi majoră ale talasemiei sunt rare, dar foarte grave.

Anemie feriprivă

Anemia feriprivă se caracterizează prin încărcarea redusă cu hemoglobină a hematiilor şi apare la persoanele care primesc prin alimentaţie cantităţi insuficiente de fier, la cele cu absorbţie defectuoasă de fier prin intestin, la cele la care consumul de fier este crescut (gravide, fete la pubertate etc.), precum şi în utilizarea defectuoasă a fierului (tumorile maligne şi infecţii).

Anemie pernicioasă 

Anemia megaloblastică (pernicioasă, Biermer) se caracterizează prin lipsa de maturaţie a globulelor roşii din cauza fie a unui aport insuficient de vitamina B12 şi/sau acid folic, fie a unei absorbţii necorespunzătoare (orice afecţiune gastrică care scade sinteza factorului intrinsec, factor care asigură absorbţia vitaminei B12 și care este sintetizat la nivelul mucoasei gastrice).

Anemie – Simptome

Rolul principal al hemoglobinei este acela de a transporta oxigenul de la plămân la țesuturi, pentru a asigura funcționarea normală a celulelor. Reducerea capacitaţii de a asigura transportul oxigenului (ca urmare fie a reducerii concentraţiei de hemoglobină din eritrocite, fie a reducerii numărului de eritrocite din circulaţie) se manifestă prin:

• paloare, care se instalează lent în anemia cronică şi rapid în anemia consecutivă unei hemoragii;
• răcirea extremităţilor din cauza reducerii metabolismului din ţesuturi;
• respiraţie accelerată care asigură o creştere a cantităţii de oxigen fixată pe hemoglobină;
• tahicardie (adică creşterea frecvenţei bătăilor inimii) pentru a compensa reducerea cantităţii de sânge care transportă oxigen.

Din cauza oxigenării insuficiente a sistemului nervos, mai pot apărea o serie de simptome cum ar fi:

• ameţeli;
• cefalee (durerile de cap);
• astenie.

Anemie – Factori de risc 

Unele tipuri de anemii sunt cauzate de factori care nu pot fi modificați (nemodificabili), cum ar fi moștenirea genetică sau vârsta. Alte tipuri de anemie sunt cauzate de factori care pot fi influențați, precum obiceiurile alimentare sau alte afecțiuni care controlează modul în care organismul produce globule roșii.

Alimentație scăzută în fier, vitamina B12 și folați 

Obiceiurile alimentare au un rol foarte important în determinarea riscului de a dezvolta anemie. Consumul redus de nutrienți precum fier, vitamina B12 și acid folic (care contribuie la producerea de globule roșii sănătoase) crește riscul de anemie. Consumul excesiv de alcool este asociat, de asemenea, cu riscul de anemie.

Tulburări intestinale

Orice afecțiune care influențează modul în care intestinul subțire primește nutrienții poate crește riscul de anemie. Boala Crohn și boala celiacă sunt doar două exemple în acest sens.

Menstruație

Pierderea consistentă de sânge în timpul menstuației crește riscul de anemie. Este important de reținut că anemia cauzată de sângerarea prea abundentă din ciclul menstrual nu este normală.

Consultă medicul dacă menstruația este abundentă (este necesară schimbarea absorbantului la un interval mai mic de 2 ore sau elimini cheaguri mari).

Sarcina 

Deficitul de fier este frecvent în timpul sarcinii din cauza creșterii volumului de sânge, ceea ce poate duce la anemia ușoară. Anemia severă nu este tipică, dar atât anemia ușoară, cât și cea severă necesită tratament pentru a proteja sănătatea mamei și a fătului.

Boli cronice

O serie de boli cronice pot cauza scăderea de globule roșii din sânge. Cancerul, insuficiența renală sau diabetul sunt doar câteva exemple în acest sens.

De asemenea, pierderea lentă și cronică de sânge din cauza unui ulcer sau a altei surse de sângerare din organism poate epuiza rezervele de fier ale organismului, ducând la anemie feriprivă.

Vârsta

Persoanele de peste 65 de ani au un risc mai ridicat de a dezvolta anemie.

Genetica

Există tipuri de anemie care sunt genetice, dar de cele mai multe ori acestea sunt diagnosticate încă de la naștere sau sunt identificate la o vârstă fragedă, din cauza impactului relativ sever pe care îl pot avea asupra organismului.

Probleme cardiace

Când apare insuficiența cardiacă, inima nu mai poate pompa suficient sânge în corp, iar organele nu primesc suficient oxigen. O complicație a insuficienței cardiace este boala renală cronică, ceea ce face dificilă filtrarea sângelui de produșii toxici sau reziduali și care are drept consecință scăderea cantității de eritropoietină – un tip de proteină care ajută la producerea globulelor roșii. Apare astfel anemia.

Anemia la copii și bebeluși

Cele mai vulnerabile grupuri de populație în prezența anemiei includ copiii cu vârsta sub 5 ani, în special sugarii și copiii cu vârsta sub 2 ani, adolescentele și femeile aflate la menstruație, precum și femeile însărcinate și cele aflate în perioada postpartum.

Anemia feriprivă este cel mai frecvent tip de anemie la copii și este tratată, de obicei, cu suplimente de fier și modificări ale regimului alimentar. În cazul în care sunt necesare suplimente de fier, medicul va recomanda o formulă specifică și o dozare potrivită în funcție de vârsta copilului și de nivelul deficienței de fier.

Simptomele anemiei cu deficit de fier la copiii includ:

• piele palidă
• iritabilitate
• oboseală / lipsă de energie
• bătăi rapide ale inimii
• diaree
• dureri abdominale
• pica
• probleme cognitive sau de dezvoltare

Alte forme de anemie se pot prezenta cu o varietate de simptome, dar afecțiunea se poate dezvolta și fără niciun simptom. În aceste cazuri, anemia este diagnosticată prin intermediul analizelor de sânge efectuate în alte scopuri.

Anemia în sarcină

Pe parcursul sarcinii, cantitatea de sânge din corpul gravidei crește cu 20% până la 30%. De aceea, organismul are nevoie de mai mult fier pentru a produce mai multe eritrocite. Dacă necesarul zilnic este de aproximativ 15-20 mg pentru femei și 10 mg pentru bărbați, în timpul sarcinii și al alăptării necesarul crește până la 30 mg pe zi.

Riscul de a dezvolta anemie în timpul sarcinii este mai mare în următoarele situații:

• Sarcină multiplă
• Consum redus de alimente cu conținut de fier
• Sarcini consecutive cu o perioadă minimă de timp între ele
• Menstruații abundente înainte de sarcină
• Vărsături dese din cauza grețurilor matinale

Tratamentul anemiei în sarcină este cu atât mai important cu cât această afecțiune poate afecta creșterea și dezvoltarea fătului, în special în timpul primului trimestru.

Dacă anemia nu este tratată, bebelușul prezintă un risc mai mare de a avea anemie după naștere, ceea ce poate duce la probleme de dezvoltare. De asemenea, anemia crește riscul de naștere prematură și de a avea un copil cu greutate mică la naștere.

Anemie – Cum se pune diagnosticul?

Vizita la medic va începe cu evaluarea simptomelor alături de aflarea istoricului medical personal și familial, care vor fi întotdeauna urmate de teste de sânge.

Ce analize se fac pentru a diagnostica anemia?

Rolul laboratorului în diagnosticul anemiilor

În cazul existenței unei suspiciuni de anemie, confirmarea acesteia este foarte ușor de făcut de către laborator.

Efectuarea unei hemograme complete reprezintă investigaţia primară obligatorie la care se adaugă, în anumite cazuri (stabilite de către medicul de laborator în funcţie de aspectul hemogramei), examinarea frotiului de sânge. O hemogramă completă (care în laboratoarele moderne se face în 1-5 minute datorită aparaturii ultraperformante) cuprinde:

• numărul de hematii – care în anemie poate fi scăzut, normal sau crescut în funcţie de vechimea anemiei şi de capacitatea măduvei osoase de a compensa anemia;
• hematocritul – care în anemii este scăzut;
• hemoglobina – care de asemenea este scăzută;
• volumul eritrocitar mediu (VEM) ne dă informaţii asupra mărimii hematiei – este scăzut în anemiile feriprive şi talasemii, normal în anemii posthemoragice, crescut în anemia pernicioasă;
• hemoglobina eritrocitara medie (HEM) – este scăzută în anemiile feriprive şi alte anemii în care e întâlnită scăderea sintezei de hemoglobină (talasemii), normală în anemiile posthemoragice recente, crescută în anemia pernicioasă;
• concentraţia hemoglobinei eritrocitare medii (CHEM) este scăzută în anemiile feriprive şi alte anemii în care se întâlnește scăderea sintezei de hemoglobină şi normală în restul anemiilor;
• Restul parametrilor unei hemograme (număr de trombocite, volumul trombocitar mediu, trombocitocritul, numărul de leucocite şi formula leucocitară) constituie, în multe cazuri, informaţii utile care ne pot avertiza asupra unei cauze a anemiei (leucemii, trombocitopenii etc.).

Examinarea microscopică a frotiului de sânge (preparat obţinut prin întinderea în strat subţire pe o lamă de sticlă a unei picături de sânge urmată de colorarea acestuia) reprezintă modalitatea de studiere a morfologiei celulelor sangvine, de apreciere a cantităţii de hemoglobină din hematii, a numărului de leucocite şi trombocite din sânge, informaţii suplimentare care vor ajuta la stabilirea tipului de anemie.

Pentru confirmarea diagnosticului provizoriu stabilit după examenul clinic şi investigaţiile primare, sunt necesare şi alte investigaţii cum ar fi:

• dozarea sideremiei (determinarea fierului din sânge)
• capacitatea totală de legare a fierului (CTLF)
• feritina
• vitamina B12
• folați
• haptoglobina
• transferina
• bilirubina
• lactat dehidrogenaza (LDH)
• testul Coombs
• electroforeza de hemoglobină etc.

Se poate ajunge în unele situaţii până la puncţie medulară pentru examinarea măduvei osoase.

Analizele medicale de laborator

Anemie – Posibile complicații

Netratată, anemia poate cauza diferite probleme de sănătate mai grave:

• Oboseală severă. Anemia severă poate face imposibilă îndeplinirea sarcinilor zilnice.
• Complicații în sarcină. Gravidele care suferă de anemie cu deficit de folat pot fi mai susceptibile la complicații, cum ar fi nașterea prematură.
• Probleme cardiace. Anemia poate duce la bătai rapide sau neregulate ale inimii, numite aritmie. În anemie, inima trebuie să pompeze mai mult sânge pentru a compensa cantitatea prea mică de oxigen din sânge, ceea ce poate cauza creșterea în volum sau în dimensiuni a inimii sau insuficiență cardiacă.
• Deces. Unele anemii moștenite, cum ar fi anemia falciformă, pot duce la complicații care pun viața în pericol. Pierderea rapidă a unei cantități mari de sânge provoacă anemie severă și poate fi fatală.

Anemie – Tratament 

În cursul tratamentului unei anemii este foarte important să se urmărească, pe lângă hemograma completă, şi numărul de reticulocite (ele sunt precursori ai hematiilor) care oferă informaţii prețioase asupra eficienţei tratamentului.

Tratamentul anemiilor depinde de cauza care le-a provocat și, deoarece cauzele sunt multiple, este bine să vă adresați medicului.

Pentru anemiile cu caracter acut, provocate de hemoragii importante, cel mai bun tratament este înlocuirea rapidă a sângelui pierdut (după ce s-a oprit hemoragia) prin efectuarea de transfuzii.

În anemiile provocate de lipsa diferitelor elemente necesare producţiei de hematii şi de hemoglobină (anemie prin lipsa de fier, prin lipsa de vitamine) se administrează, după caz, şi în cantităţile necesare, fierul sau vitaminele care lipsesc.

În anemiile produse de o hemoliză crescută se administrează hormoni corticoizi sau se îndepărtează operator splina.

În anemiile provocate de infecţii se face tratament antiinfecţios corespunzător (cu antibiotice sau alte preparate), iar în cele provocate de cancer se face tratamentul bolii de bază.

Vitamine și minerale pentru anemie

Anemia carențială de vitamine este tratată cu doze din vitamina sau mineralul care lipsește. În cazul anemiei pernicioase, vitamina B-12 se administrează, de obicei, prin injectare și poate fi necesar tratamentul regulat pentru tot restul vieții.

Anemia feriprivă va necesita administrarea de fier. Uneori suplimentele alimentare sunt suficiente, dar și în cazul acestora este foarte importantă doza, care se stabilește de către medic în funcție de gravitatea anemiei – valorile analizelor de sânge.

Suplimentele de fier trebuie administrate pe stomacul gol (de preferință cu o oră înainte de masă și de consumul de cafea sau ceai sau la cel puțin două ore după masă) cu o băutură care conține vitamina C (suc de portocale sau o altă băutură cu adaos de vitamina C).

Calciul reduce absorbția fierului. Produsele lactate și alte alimente bogate în calciu nu trebuie luate împreună cu fierul.

Transfuzii de sânge

Transfuzia de sânge este o procedură medicală prin care sângele de la un donator este introdus prin vene în organismul unei alte persoane care are nevoie de această intervenție. Prin acest proces, oamenii pot primi:

• sânge integral;
• celule roșii din sânge;
• plasmă;
• trombocite.

În general, pragul la care un pacient poate avea nevoie de o transfuzie de sânge este un nivel al hemoglobinei sub 7-8 grame pe decilitru (g/dL) sau mai mic.

Medicii pot utiliza transfuzii de sânge pentru a gestiona și trata forme specifice de anemie: anemia cu celule falciforme, anemia aplastică, talasemia.

Antibiotice (în infecții)

În unele cazuri, infecțiile bacteriene majore pot declanșa anemie chiar dacă nu aveți o tulburare de sânge. Infecțiile cronice precum tuberculoza, abcesul pulmonar și endocardita pot provoca anemie. Acestea reprezintă situații în care tratamentul cu antibiotice reprezintă soluția.

Anemia cauzată de o infecție ar trebui să se rezolve treptat o dată cu recuperarea după infecție.

Cum poate fi prevenită anemia?

Nu toate tipurile de anemie pot fi prevenite, ci doar anemia cauzată de deficitul de fier și de deficitul de vitamine.

O atenţie deosebită trebuie acordată regimului alimentar la care ne supunem cu sau fără voie zilnic şi care trebuie să conţină cantităţi adecvate de minerale şi vitamine.

Efectuarea cu regularitate a analizelor de prevenție poate contribui, de asemenea, la diagnosticarea timpurie a unei eventuale anemii, astfel încât tratamentul să fie inițiat precoce, iar prognosticul unul excelent.

De asemenea, în cazul talasemiilor minore, medicul trebuie să-i explice pacientului natura bolii, precum şi riscul de a avea descendenţi afectaţi (în cazul unui cuplu în care unul sau ambii parteneri prezintă această afecţiune). În cazul în care ambii parteneri suferă de talasemie minoră, există riscul ca descendenţii să prezinte forma gravă a bolii şi, de aici, importanţa sfatului genetic. Tratamentul aplicat în această situaţie nu poate trata cauza, ci doar simptomele şi complicaţiile induse de leziunile genetice.

Fier 

Asigurarea unui nivel optim de fier prin alimentație poate contribui la menținerea sănătății întregului organism si la prevenirea anemiei.

Folati

Acidul folic este o vitamină din grupul B extrem de importantă pentru organism. Asigurarea unui aport potrivit din alimentație este importantă pentru prevenirea anemiei.

Vitamina B12

Vitamina B12 este necesară organismului pentru a produce hematii. De aceea, un aport suficient este important pentru persoanele cu risc de anemie.

Vitamina C

Vitamina C este importantă pentru aborbția fierului. Așadar, combinarea corectă a alimentelor și o dietă diversificată poate susține măsurile de prevenție a anemiei.

Alimente bogate in fier pentru anemie 

Fierul este important în producerea globulelor roșii, care transportă oxigenul în organism. Iată ce alimente au un conținut ridicat de fier.

Carne bogată în fier

Carnea de porc, vită, pasăre (găină, curcan), oaie, ficat, ton, sardine, macrou, stridii și fructe de mare.

Leguminoase bogate in fier

Fasole, mazăre, linte, năut, edamame, soia, nuci, semințe.

Fructe si legume bogate in fier

Smochine, curmale, stafide, prune și suc de prune, căpșune, caise uscate, broccoli, fasolea verde, frunzele verzi închise la culoare, precum păpădia, varza, varza kale și spanacul, cartofi, cartofi dulci, varză și varză de bruxelles.

Alimente bogate în folați pentru anemie 

Folatul este o vitamină B prezentă în multe alimente. Cunoscută și drept acid folic, această vitamină susține organismul în formarea de noi celule roșii și joacă un rol deosebit de important în reducerea riscului de defecte la naștere, atunci când este administrat în timpul sarcinii.

Legume si fructe bogate în folați

Broccoli, varză de bruxelles, legume cu frunze verzi precum varză, kale, salată, spanac, mazăre, năut, fasole.

Cereale bogate în folați

Cerealele de mic dejun fortificate cu acid folic.

Alimente bogate în vitamina B12  pentru anemie

Vitamina B12 este implicată în producerea eritrocitelor (globulelor roșii) și menținerea sănătății sistemului nervos Un aport insuficient de vitamina B12 sau o absorbție deficitară la nivel intestinal poate duce la apariția anemiei prin carență de vitamina B12.

Produse de origine animală bogate în B12

Carne de porc, pește, lapte, brânză, ouă.

Produse de origine vegetală bogate în B12

Lapte vegetal fortificat, cereale fortificate, drojdie inactivă.

Alimente bogate în vitamina C pentru anemie 

Vitamina C, cunoscută și ca acid ascorbic, ajută la protejarea celulelor și la menținerea lor sănătoasă, la menținerea sănătății pielii, a vaselor de sânge, oaselor și cartilajelor și susține vindecarea rănilor. De asemenea, are un rol important în absorbția corectă a fierului.

Legume bogate în vitamina C

Ardei, broccoli, conopidă, varză de bruxelles, cartofi, pătrunjel, roșii.

Fructe bogate în vitamina C

Citrice (portocale, lămâi, mandarine), kiwi, căpșune, coacăze negre, papaya, pepene galben, mango.

Întrebări frecvente despre anemie

Iată mai jos o listă cu câteva dintre cele mai frecvente întrebări legate de anemie.

Care este cel mai frecvent tip de anemie?

Anemia feriprivă (prin lipsă de fier) este cel mai frecvent tip de anemie.

Ce alimente să eviți dacă ai anemie?

Consumul anumitor alimente poate interfera cu absorbția fierului. De aceea, alimentele bogate în calciu sau în tanin ar trebui consumate cu moderație în anemia feriprivă.

Laptele și alte produse lactate sunt surse sărace de fier.

• Laptele de vacă
• Untul
• Brânza
• Smântâna
• Crema de brânză
• Înghețata
• Smântâna
• Iaurtul

Alimente bogate în tanin

• Ceaiul negru
• Cacao și ciocolată neagră
• Cafeaua
• Rodiile
• Vinul roșu

Anemia poate fi vindecată?

Cele mai frecvente tipuri de anemie pot fi tratate relativ ușor, prin mici schimbări în dietă și respectarea tratamentului recomandat de medic.

Anemia este ereditară?

Majoritatea formelor de anemie nu sunt ereditare, dar există și tipuri anemie care pot fi moștenite. În majoritatea cazurilor, anemia moștenită genetic este diagnosticată la naștere sau identificată la o vârstă fragedă, din cauza impactului relativ sever pe care îl poate avea asupra organismului.

Anemia afectează creșterea și dezvoltarea copilului? 

Anemia în timpul sarcinii poate cauza greutate mică la naștere a bebelușului și poate contribui la declanșarea prematură a nașterii.

---

Referințe:

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/anaemia

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anemia/symptoms-causes/syc-20351360

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/3929-anemia

https://www.webmd.com/a-to-z-guides/understanding-anemia-basics

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23112-anemia-during-pregnancy